14,805 matches
-
Galeriei, arcă până la refuz de amintiri? Porumbelul ei singuratic și îndrăzneț, ce măsoară întinderea vastă, netedă în aparență, a conștiinței, ascunzând însă dedesubt atâtea prăpăstii și piscuri?...”), pentru a se vărsa în finalul ce aduce, laolaltă cu prospecțiile în „viitorul luminos” din anii ’60, sugestia factice a izbăvirii: „Pe urmă, praful, murdăria se duseră. Totul redeveni curat. Totul lucea iarăși, ca după potop, când lumea trage dedesubt o linie și începe o viață nouă”. În arca lui Chiril se mai află
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
VATRA LUMINOASĂ, publicație apărută la București, săptămânal, între 15 iunie 1908 și 22 noiembrie 1909, sub patronajul reginei Elisabeta. Director: Virgiliu N. Dărăscu, apoi R. Monske. Revista urmărește în mod special interesele nevăzătorilor - pentru ajutorarea cărora se întemeiază la un moment dat
VATRA LUMINOASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290465_a_291794]
-
vor menține și ulterior. Erosul, adesea prezent, are însemnele unei iubiri diafane. Uneori se întrevede freamătul adolescentin al ruperii de trecut, de lumea copilăriei și maturizarea prin căutarea de sine. Această contradicție lăuntrică este sugerată și de opoziția dintre satul luminos și orașul sumbru, întunericul provocându-i poetului înfiorare, neliniște. Niciodată departe (1976) se caracterizează printr-o monotonie care se manifestă atât în plan tematic, cât și la nivelul limbajului (spațiul poemului este asaltat de „taine”, „stele”, „munți” etc). În centrul
VARGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290429_a_291758]
-
provincial (Dragoste și moarte, Idol năruit), din universul rural, cu dramele feciorilor-victime ale războiului (Măriuța), sau din vremea copilăriei „amenințate” de prima zi de școală (Robinson). Inedită ca tematică, povestirea Pan Lazăr creionează portretul unui Quasimodo român, lipsit de prezența luminoasă a vreunei Esmeralde, cu existența înecată în aburii alcoolului. Autorul știe să dea viață personajelor, deține mecanismul construirii unei proze de mai mare întindere, dar nu adâncește investigația psihologică. Decorul, redus la minimum, joacă un rol secundar, textele trădând mai
VASILIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290457_a_291786]
-
îi fixeze locul: „E vorba de un poet autonom și de un spațiu de sensibilități inedit. [...] E un poet, un poet adevărat”. Sunt sesizabile în vers și influențe argheziene, dar cea mai mare parte a textelor e reprezentată de poeme luminoase, în care se atinge echilibrul între idee și expresie. Ultimele trei culegeri, Sonete (1969), Lăsați vulturii să zboare (1975), Asemeni lucrurilor (1977), includ sonete care surprind uneori prin încălcarea versificației și prin impresia de ușoară domolire a fanteziei. Totuși, sensibilitatea
ZEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290728_a_292057]
-
în viziuni tenebroase: „se înfiripă zgomote care de-abia înspre zori / au sânge de zgomote Doamne, scrâșnetul ușii / este un geamăt al lumii - / nemărturisit și ascuns în pietre spălate de foc // și când se scoală cu toții iar clopotul anunță nașterea luminoasă a graiului / și satul plutește în aburul laptelui fiert / plec în somn și purificat mă închid / în fluturii rechemați în unghere” (De profundis, II). Impactul expresionist, niciodată anulat, va fi amortizat progresiv în versurile din următoarele două decenii - O casetă
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
știm să aducem simetrie în franjurii ignoranței // vom arăta că știm să uităm siluetele crucificaților / acolo sub clopotnița gerului // vom arăta că suntem vameși la granița / dintre somn și nimic” (Vameși la granița dintre somn și nimic). Pictate în culori luminoase (rareori umbrite de câte o notă sarcastică), memorialistica și eseistica lui S. sunt, de fapt, un apendice al poeziei. Astfel, Amintirile unui fost corector (1982), care atestă o nedisimulată artă a admirației, reconstituie câteva figuri literare din deceniul al șaselea
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
perechii(“Share-Pair Circles”), metoda “Piramidei”, învățarea dramatizata b) Metode de fixare și sistematizare a cunoștințelor și de verificare : hartă cognitivă / conceptuală, matricile, ”Lanțurile cognitive”, ” Scheletul de pește”, diagramă cauzelor și a efectului, ”Pânză de paianjen”, ” Tehnică florii de nufăr”, ”Cartonașe luminoase” c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativității: ”Brainstorming”, ”Explozia stelara”, ”Metodă pălăriilor gânditoare”, ”Caruselul”, ”Multi-voting”, ”Masă rotundă”, interviul de grup, studiul de caz, ”Incidentul critic”, ”Phillips 6/6”, ”Tehnică 6/3/5”, ”Controversă creativă”, ”Tehnică acvariului”, ”Tehnică focus-grup
Metode moderne de învăţare activă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Pop Diana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1165]
-
zdruncinată. Acest lucru s-a întâmplat în Evul Mediu. Civilizația unitară a Europei (ignorând deosebirile - prea puțin semnificative - dintre Răsăritul ortodox și Apusul catolic) este produsul mirific al acestei perioade pe nedrept considerată „întunecată”. De fapt, Evul Mediu a fost „luminos” din multe puncte de vedere, inclusiv din cele care vor fi prezentate în continuare. Dar înainte de a le elogia pe acestea, se cuvine să menționăm hiba culturală a Europei, zămislită în acele vremuri de glorie tulbure. Este vorba despre pierderea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Vechi, cel care condusese construcția catedralei Sfântul Paul (cel din urmă șantier masonic), Christofer Wren, a ieșit din scenă. În 1702, din cauza opiniilor religioase, a fost silit să părăsească postul. Sciziunea dintre „artizani” și „gânditori” se finaliza odată cu triumful „rațiunii luminoase” asupra „obscurantismului religios”. La 24 iunie 1717, frații din mai multe loje londoneze s-au reunit și au ales prin vot deschis un Mare Maestru unic. Era Antony Sayre - primul Mare Maestru al Marii Loje din Anglia, care se va
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curricula desfășurate la nivel local și la nivel global prin televiziune; formarea „omului total” ca model sociouman dezirabil pentru o lume integrată economic, informațional și (poate!) politic și religios ș.a. Există, bineînțeles nu doar apologeți și entuziaști ai acestui „viitor luminos” obținut prin curricula globale și educație standardizată la nivel mondial, ci și critici virulenți care condamnă aceste evoluții, considerându-le simptome ale unei catastrofe pedagogice realmente mondiale și care va antrena prăbușirea întregii civilizații omenești. Ne grăbim să precizăm că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
asemenea, este foarte important de apreciat vederea binoculară (capacitatea ochiului de a vedea obiectele înconjurătoare într‑o singură imagine atunci când sunt privite cu ambii ochi în același timp) și vederea spațială a celor lipsiți de vedere binoculară (monoftalmii). 3. Sensibilitatea luminoasă - este capacitatea de a diferenția diferite intensități ale luminii și reprezintă forma elementară a funcției vizuale; capacitatea ochiului de a sesiza lumina și de a se adapta la variațiile luminoase din mediul înconjurător. În raport cu acest indice se determină sensibilitatea luminoasă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
spațială a celor lipsiți de vedere binoculară (monoftalmii). 3. Sensibilitatea luminoasă - este capacitatea de a diferenția diferite intensități ale luminii și reprezintă forma elementară a funcției vizuale; capacitatea ochiului de a sesiza lumina și de a se adapta la variațiile luminoase din mediul înconjurător. În raport cu acest indice se determină sensibilitatea luminoasă absolută (proprietatea retinei de a percepe minimumul vizibil de lumină) și sensibilitatea luminoasă diferențială (perceperea unei diferențe de lumină între două zone/semnale/surse minimum separabile). Incapacitatea ochiului de a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
luminoasă - este capacitatea de a diferenția diferite intensități ale luminii și reprezintă forma elementară a funcției vizuale; capacitatea ochiului de a sesiza lumina și de a se adapta la variațiile luminoase din mediul înconjurător. În raport cu acest indice se determină sensibilitatea luminoasă absolută (proprietatea retinei de a percepe minimumul vizibil de lumină) și sensibilitatea luminoasă diferențială (perceperea unei diferențe de lumină între două zone/semnale/surse minimum separabile). Incapacitatea ochiului de a se adapta la întuneric poartă denumirea de hemeralopie și apare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
elementară a funcției vizuale; capacitatea ochiului de a sesiza lumina și de a se adapta la variațiile luminoase din mediul înconjurător. În raport cu acest indice se determină sensibilitatea luminoasă absolută (proprietatea retinei de a percepe minimumul vizibil de lumină) și sensibilitatea luminoasă diferențială (perceperea unei diferențe de lumină între două zone/semnale/surse minimum separabile). Incapacitatea ochiului de a se adapta la întuneric poartă denumirea de hemeralopie și apare în retinopatia pigmentară și în carențe de vitamină A. 4. Sensibilitatea de contrast
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
zone/semnale/surse minimum separabile). Incapacitatea ochiului de a se adapta la întuneric poartă denumirea de hemeralopie și apare în retinopatia pigmentară și în carențe de vitamină A. 4. Sensibilitatea de contrast - este capacitatea de a distinge deosebirile de intensitate luminoasă dintre excitanții prezenți concomitent (evidentă în distingerea obiectului de fond); 5. Sensibilitatea cromatică - reprezintă capacitatea ochiului de a percepe culorile și de a realiza o vedere colorată. Tulburările sensibilității cromatice se numesc discromatopsii (totale sau parțiale) și reprezintă dificultăți de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sinteză, putem spune că între acești indicatori există raporturi de interdependență care favorizează calitatea vederii binoculare, evidențiată în special prin: perceperea corectă a distanțelor, a poziției reciproce a obiectelor în spațiu tridimensional, capacitatea de separare sau disociere dintre două semnale luminoase, capacitatea de fixare a privirii asupra unui punct fix etc. Funcția analizatorului vizual este răspunzătoare de următoarele trei componente: a) percepția luminii prin: - vederea scotoptică - adaptarea la întuneric datorită celulelor cu bastonașe din retina periferică; - vederea fotoptică - vederea în condiții
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de identificare a unor obiecte pe cale tactil‑kinestezică; - probe grafice și tiflografice; - probe de confecționare a unor obiecte; - probe verbale. Afecțiunile oftalmologice frecvent întâlnite la copiii din mediul școlar și care determină greutăți în perceperea imaginilor vizuale sunt: miopia - razele luminoase sunt focalizate înaintea retinei datorită unor modificări ale mecanismelor de refracție la nivel ocular, fiind afectată vederea la distanță; pot fi întâlnite două forme: miopia benignă (sau școlară), se caracterizează printr-o dinamică progresivă lentă, cu precădere până în jurul vârstei
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
uneori la 15-40 dioptrii, corectarea nu se poate realiza decât parțial, apare, iar fenomenele de degenerescență retiniană, hemoragiile retiniene și eventualele dezlipiri de retină, care o însoțesc, atribuie acestei afecțiuni un pronostic sever, fiind una din cauzele cecității. hipermetropia - razele luminoase sunt focalizate în spatele retinei, fiind afectată vederea de aproape; nu trebuie confundată cu presbiopia (presbiția), care nu este un viciu de refracție, ci o manifestare fiziologică pentru vârstele de peste 45-50 ani, datorându-se pierderii elasticității cristalinului, deci a acomodării; astigmatismul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu copiii/elevii care prezintă deficiențe de vedere, pentru evaluarea nivelului senzorialității în orice etapă a antrenamentului vizual. Numele și prenumele ........................................., clasa ............, anul școlar............ Diagnosticul oftalmologic ................................................................................. Deficiențe asociate .......................................................................................... • Evaluarea analitică: a) indici funcționali ai vederii: - acuitate vizuală ................................................................................ - câmp vizual ................................................................................... - sensibilitate luminoasă ....................................................................... - sensibilitate de contrast ...................................................................... - sensibilitate cromatică ........................................................................ - vedere monoculară/binoculară/stereoscopică ............................................. - vedere de aproape / la distanță .............................................................. b) eficiența vizuală ................................................................................... c) dominanța vizuală ................................................................................ d) capacitatea de a identifica, discrimina și opera cu forme, culori, mărimi ................. e) capacitatea de localizare a obiectelor în spațiul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în relief. Planurile de evacuare din clădire trebuie cunoscute de către utilizatori și de către angajații unității. 3) Accesibilitatea pentru persoanele cu deficiențe de auz - elementele de semnalizare trebuie să fie vizuale, colorate contrastant. Pe cât posibil, în interiorul clădirii vor fi disponibile semnale luminoase intermitente, acționate electronic, pentru atenționarea utilizatorilor. ANEXA 5 Cadru general pentru descrierea unui standard ocupațional (categorii de informații)tc "Cadru general pentru descrierea unui standard ocupațional (categorii de informații)" 1. Încadrarea ocupației în COR 2. Definiția grupei de bază 3
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cum sunt: 1. Utilizarea ușilor și pereților rezistenți la incendiu. Ele trebuie să reziste sub foc cel puțin o oră. Ușile trebuie să fie suficiente ca număr pentru a asigura părăsirea cât mai rapidă a clădirii, dispunând de semnale optice luminoase, indicatoare de sens, care să funcționeze pe bază de baterii. Sistemul de aer condiționat, dacă devine un real pericol prin funcționarea sa, trebuie să se blocheze automat, dar să se și deblocheze atunci când este necesară eliminarea fumului. 2. Se va
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
celei adoptive (o femeie infernală) -, care îl eliberează de obsesiile copilăriei, permițându-i intrarea în normalitate. Deși tinde să demonstreze că aparent solida existență vizibilă este construită pe subterane amenințătoare ale sufletului omenesc, romancierul oprește derularea evenimentelor pe o imagine luminoasă, optimistă. P. H. încearcă să textualizeze fluxurile libere ale memoriei afective, cu toate contorsionările lor față de axa timpului sau de cea logică, și să dea consistență stărilor psihice normale ori morbide. Aproape totul capătă aspectul unei confesiuni lirice, adesea cu
POPA HOMICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
textilistele, zidărițele, scriitoarea activistă candidând pentru consiliul popular, poetul conștient că scrisul lui e o armă. Și la începutul anilor ‘60, volumele Diminețile simple sau Memoria cuvintelor, mult comentate ca regenerare lirică, prezintă încă perspectiva socialistă asupra vieții, cu biografii luminoase de oameni simpli, hrăniți de speranțe și idealuri, dar survin acum o „melancolie optimistă” (Paul Georgescu) și o „litanie”, în manieră minoră, a domesticității feminine „umile”, panicată de semnele alterării tinereții. După „deschiderea” politică din 1965, scriind Întoarcerea din Cythera
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
Primăvară târzie și Firul de păr alb, R.-L. propune o poezie stenică de factură clasică (prin tehnica prozodică și motive), exprimând trăirile unui eu în care se reflectă frumusețea lumii și a existenței. Prospețimea unei lumi proiectate în imagini luminoase, limpezi, grațioase, urmând să surprindă ipostazele unor anotimpuri încântătoare, cu note din Coșbuc și Pillat, angajează un discurs liric vibrând de un bine temperat entuziasm, de încântare pentru spectacolul naturii, ingenios personificată, și pentru sesizarea elementarului (marea, îndeosebi). Într-o
RADULESCU-LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]