4,945 matches
-
Reichsrat-ului, ca și prin fracționarea partidelor ce-i afectează astfel chiar pe so-cial-democrații divizați în interior. Asemenea divizări vor opu-ne naționalitățile ce pot reclama anumite antecedente istorice celor care n-o pot face; de-o parte, se situează germanofonii, cehii, maghiarii, polonezii și chiar croații, iar de cealaltă, slovacii, slovenii sau rutenii. De asemenea, vor diferenția popoarele ce au conaționali în afara frontierelor Imperiului italieni, polonezi, sîrbi și români din cele ce nu au. În felul acesta, nenumăratele naționalități sînt cam peste
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
la sfîrșitul războiului președintele cehoslovac Edvard Beneš a hotărît să Îi „transfere” În țările lor „de baștină”. Ca o politică unilaterală, de inspirație cehă, aceste expulzări au fost bine primite de cehi, dar nici slovacii nu se Împotriveau mutării etnicilor maghiari. În mod clar, tratamentul nedrept de care au beneficiat est-europenii nu a fost doar inițiativa comuniștilor sovietici, așa cum le plăcea guvernelor occidentale să afirme În timpul Războiului Rece. De fapt, Vestul nu era nici pe departe inocent În această problemă a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
au depășit de mult limita normală a relațiilor dintre două țări, să vă prezint pericolul situației existente, În vederea analizării și luării măsurilor ce se impun pentru apărarea intereselor majore ale țării noastre” (p. 382). După declanșarea evenimentelor de la Timișoara, intervențiile maghiarilor, atît din Ungaria, cît și din Occident, sînt considerate un factor de destabilizare majoră. Aceasta nu e doar opinia reprezentanților români: la 29 noiembrie, atașatul militar al Cehoslovaciei la Belgrad afirmă că „În manifestările antisocialiste din RSCS sînt implicate forțe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a reamintit situațiile în care diferite guverne române i-au nedreptățit pe românii macedoneeni, refuzându-le colonizarea, C.C. Giurescu a trecut în revistă zonele din țară în care românii se aflau într-o situație defavorizată, fiind numeric inferiori evreilor sau maghiarilor. Concluzionând, el sublinia că lipsea, în continuare, legea care să reglementeze colonizarea românilor de peste hotare 698. Deși admitea principiul superiorității numerice a elementelor de origine română în unele domenii de activitate, PNL-Gheorghe Brătianu respingea conceptele "numerus clausus" și "numerus valahicus
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
relațiilor dintre România și Ungaria. În presa maghiară apăruseră câteva articole, al căror autor, contele Ștefan Bethlen, se pronunțase în favoarea unor înțelegeri directe între cele două state, în scopul rezolvării pașnice a conflictelor dintre ele. Analizând acuzațiile aduse de politicianul maghiar României, Gheorghe Brătianu demonstra, în martie 1937, lipsa de temei a unora din argumentele înaintate. Ștefan Bethlen reproșa României faptul că refuza Ungariei principiul egalității de înarmare, deși îl acceptase pentru Germania și pentru Austria. În răspunsul său, istoricul român
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
problema revizionismului, Gheorghe Brătianu arăta că "eventualitatea unei restaurări habsburgice ar provoca tulburări ce pot duce la consecințe incalculabile". El aprecia că tradițiile fostei dinastii erau într-o "desăvârșită contrazicere cu ordinea nouă a Europei". Recunoscând că inițiativele unora dintre maghiari de a căuta o destindere cu țările Micii Înțelegeri trebuiau luate în considerate cu seriozitate, istoricul român exprima convingerea că aceasta nu presupunea îngrădirea drepturilor suverane ale statului național și unitar, prin condiționări, precum regimul minorităților. Soluția cea mai eficientă
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
generală, războiul și revoluția"828. Problema revizionismului era adusă și în dezbaterea Camerei Deputaților, în decembrie 1934, cu ocazia discuțiilor la Mesajul tronului. Cu acel prilej, ministrul liberal, Victor Iamandi, semnalase intensificarea manifestărilor extremist naționaliste, afirmând, în mod paradoxal, că maghiarii reprezentau "o continuitate istorică în unele părți ale țării", iar "orașele din Ardeal [...] nu ne-au aparținut niciodată"829. Apreciind că prin afirmațiile sale, ministrul liberal săvârșise o gafă de proporții, deputatul georgist C.C. Giurescu analiza procesul care făcuse ca
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Abordând, din nou, problema revizionismului, Gheorghe Brătianu arăta că eventualitatea unei restaurări habsburgice ar provoca tulburări cu consecințe incalculabile, deoarece tradițiile dinastiei habsburgice erau în contradicție cu ordinea nouă din Europa. În același timp, el aprecia că inițiativele unora dintre maghiari, de a realiza o destindere cu țările Micii Înțelegeri trebuiau să fie luate în considerare cu seriozitate, fără a implica, însă, îngrădirea drepturilor suverane ale statului național și unitar, prin condiționări, precum regimul minorităților 849. Șeful georgiștilor aprecia că soluția
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Szabó a plecat imediat spre capitală, de acolo a urmat calea armatei, și, împreună cu Pluhár István, cunoscutul reporter sportiv, a transmis corespondențe despre momentul în care trupele armatei ungare au trecut frontiera. Alții aveau sentimente mai amestecate legate de Transilvania. Maghiarii din teritoriile re-anexate, evident, se bucurau, pe când cei din Transilvania de sud, încrezători în re-anexare, erau consternați: la Arad au fost oameni care la auzul trasării noii frontiere și-au aruncat aparatele radio pe fereastră. Comunitatea maghiară din oraș și
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
vaselor - aproape toate secuiencele angajate servitoare la Brașov s-au întors acasă, în satul natal, aflat peste frontieră. Polițistul din satul Armășeni (Csíkmenaság) îi dădea astfel știrea, într-o maghiară stâlcită, părintelui tânărului K.A., de 19 ani: "Acum suntem maghiari". La care cel oprit în drum i-a răspuns: "Am fost și până acum". Modul în care tânărul avocat Cs. J. din Miercurea Ciuc primește vestea trădează multe despre complexitatea anilor care au urmat: "Mă întâlnesc cu doi evrei, unul judecător
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
Transilvaniei) aproape 100 de mii de kilometri pătrați și 6-7 milioane de locuitori. Zeci de mii de oameni au luat calea refugiului, a căzut guvernul, a abdicat regele, s-a perturbat ordinea în nenumărate locuri, au avut loc atrocități împotriva maghiarilor, a evreilor, ba chiar și a nemților. Au fost suspendate Constituția și Parlamentul, puterea a fost preluată de Garda de Fier și de mareșalul Antonescu. Populația orașelor și satelor condamnate la re-anexare a reacționat prin înființarea unor gărzi de autoapărare
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
ai gărzii civile. În Maramureș, civili români înarmați și soldați s-au dedat la violențe și la jaf, în Baia-Mare, o blindată a armatei române a doborât un arc de triumf ridicat în onoarea armatei ungare. Sunt date despre civili maghiari victime ale retragerii armatei române din Cluj, Sfântu-Gheorghe, Brâncovenești, Satu-Mare. În ziua de 4 septembrie, în camera superioară a Parlamentului, prim-ministrul ungar anunța, triumfător, pentru a doua zi, orele șapte dimineața, că trupele armate "vor trece peste barierele, care
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
din Transilvania și Ungaria de Est. Teleki, în aproape toate discursurile sale, se ferea de frazeologia găunoasă, vorbea despre munca disciplinată, perseverentă, despre servirea cu credință a cauzei. Începând cu 5 septembrie, intrarea trupelor armatei ungare în localitățile locuite de maghiari era primită cu manifestări de bucurie de nedescris. Peste tot, oameni îmbrăcați de sărbătoare pândeau ceasuri întregi (sau chiar dimineți și după-amiezi întregi) apariția, la marginea comunei, a primului cercetaș colbuit, călare pe motocicletă sau bicicletă. "Praful de pe el l-
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
Pe lângă aceasta, ofițerii de informații din armată documentau și transmiteau mai departe, atent, orice știre (primită de dincolo de frontieră) despre atrocități antimaghiare, fie ea adevărată sau neadevărată. După cum am văzut, în zilele premergătoare intrării trupelor, au avut loc atrocități împotriva maghiarilor, dar, în același timp, zvonul răspândit în întreaga armată conform căruia vânătorii de munte capturați erau duși în teritoriu românesc, torturați și apoi uciși la Salonta (Nagyszalonta), nu a rezistat probelor. Vânătorii de munte trăiau și, chiar dacă primiseră câteva lovituri
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
o parte pe baza știrilor românești, pe de altă parte (mai târziu) pe baza documentației înaintate de români comisiei germano-italiene (înființată cu scopul de a verifica coerența faptelor susținute) menționează un număr de 919 persoane de naționalitate română ucise de maghiari în perioada 30 august și 1 noiembrie 1940. În timp ce, în opinia publică românească, aceste fapte cunosc un impact puternic, moderând chiar dialogul public și, odată cu modificarea cultului memoriei, contribuind la renașterea identității locale, în Ungaria aceste întâmplări sunt în general
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
civili - printre care copii, bătrâni și femei -, rănind și câțiva localnici maghiari. Conform istoriei orale, preotul ortodox (sau fiica lui) a tras cu arma asupra ostașilor. Că a fost vorba de represalii sau nu, ceva s-a întâmplat, totuși: practic, maghiarii dispăruseră din sat încă în timpul războiului (de pildă, în 1943 nu mai rămăseseră decât un număr de 63) și, deși tribunalul poporului, după război, a condamnat în contumacie parte însemnată din făptași, cauza reală a celor întâmplate, adică rolul unor
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
moartea protopopului ortodox Aurel Munteanu și a polițistului local Nicula Gheorghe diferă în puncte esențiale; versiunea memoriei locale se datorează datelor culese de doi cercetători etnografi unguri, Fülemile Ágnes și Balogh Balázs. Într-un singur punct concordă: Munteanu, nepopular printre maghiarii localnici, pe 10 septembrie, pentru o remarcă făcută într-un magazin de delicatese, a fost linșat de mulțimea de oameni din împrejurimi, aflată în piață. Omul și-a dat sufletul chiar la locul faptei. Notabilitățile ungare anunțate de cetățeni se
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
din nou, un puternic spirit comunitar și național, o răfuială cu trăsăturile destructivei dominații românești. Conform celor scrise acolo, administrația militară trebuia să se apropie cu cel mai mare respect de bisericile istorice ungare, "ele fiind citadele istorice, unde viața maghiarilor, cultura maghiară, ideea de patrie ungară a tuturor timpurilor - chiar și în cele de grea restriște - și-au găsit adăpost", iar conducătorii acestei administrații militare trebuiau să solicite luarea unor decizii, în primul rând cerând părerea pastorilor și preoților 16
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
zgândărită 19. În această direcție mergea, în mare măsură, acea dispoziție a marelui stat-major, emisă în preajma intrării în Transilvania, care interzicea îndepărtarea abuzivă a semnelor de demarcație de la frontieră. Despre comportamentul față de naționalități, textul consemnează că doar față de germani și maghiari "trebuie arătată cea mai mare dragoste și politețe", iar comportamentul ostașilor armatei ungare față de români și față de alții trebuia "să fie echilibrat și corect, caracterizat printr-un umanism demn de un militar ungur". Pentru români era interzisă folosirea termenului de
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
redactat la Cluj), în schimb nu s-au prea atins de presa minorității germane, nici când conținutul ei era în totală contrazicere cu ideile de politică națională ale guvernului ungar. Așa a rezistat, de pildă, ziarul șvabilor sătmăreni, disimilați de maghiari, Sathmarer Schwabenpost, săptămânal redactat la Carei. (Abia în anul următor a fost interzis pentru o perioadă, atunci când se scrisese că Mein Kampf trebuia să-și găsească loc în fiecare cămin german). Tot atunci s-a interzis și revista marxistă Korunk
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
Se înscrie la Facultatea de Drept. Mai mult decât la Budapesta, el devine acum liderul studențimii române, apărând interesele românești împotriva stăpânirii austro-ungare. Încoronarea cu flori a mormântului lui Avram Iancu de la Țebea și, mai ales, victoria morală obținută asupra maghiarilor la Congresul Federației Internaționale a Studenților de la Paris, organizat de Asociația Corda Fratres (impunând constituirea în secții a participanților pe naționalități și nu pe țări), determină excluderea sa din Universitate și intentarea unui proces pentru „agitație împotriva statului”, încheiat cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
de 1,15 µm. În aplicațiile terapeutice ale luminii tehnice au fost inițial utilizate laserele de mare intensitate, ce transmiteau o mare cantitate de (info)energie prin efect termic având consecințe distructive la nivel tisular. La începutul anilor ̉60, maghiarul Endre Mester a fost primul, care a introdus laserele de mică intensitate, ce evitau acest efect și aduc lumina produsă de dispozitive (aparate) la un nivel apropiat de cel propriu luminii naturale, dar cu alte efecte parametriale de anticipat. În
Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
cu respectarea reciprocă a drepturilor cuvenite celor două părți) și consolidarea relațiilor dintre România și Statul Papal. În plus, s-a sperat ca prin acest act să se mai tempereze acțiunile antiromânești ale unor minoritari catolici aflați în slujba revizionismului maghiar și să-i determine să accepte realitatea politico-teritorială consfințită prin tratatul de la Paris- Versailles"292. Consensul partidelor politice în vederea semnării Concordatului subliniază faptul că a existat o necesitate clară pentru adoptarea lui și nu au fost lezate în niciun fel
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
prezența la Expoziție să fie una complicată și delicată 848. Un rol important în pregătirea delegațiilor din țara noastră și a materialelor expuse la acest eveniment l-a avut nunțiul apostolic, ca mediator între ierarhii latini, cei uniți și cei maghiari: "De aceea mă îndrept spre Excelența Voastră, care știe deja cât de mult îi stă la inimă Sfântul Părinte această expoziție a presei, astfel încât să doriți să vă îngrijiți în cel mai bun mod posibil de participarea română la expoziție
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Catolice, cu privire la situația politică existentă și la realitățile societății românești surprind poziția și viziunea acestora despre schimbările politico-sociale: Până în 1918, cum era normal, printre românii monarhiei habsburgice se afla și un grup restrâns care dorea o înțelegere cu guvernul ungar. Maghiarii erau printre fidelii celor două confesiuni. Activitatea lor nu a putut avea rezultate practice, întrucât nu era posibilă o înțelegere cu o minoritate etnică ce-și imaginează că poate domina prin falsificarea vieții publice a populației majoritare a unei țări
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]