5,446 matches
-
mai mare atac de tancuri din Primul Război Mondial. În data de 23 martie 1918 Patton a primit comanda unei unități de 10 tancuri tip Renault FT-17. Pentru succesul său în organizarea școlii pentru tanchiști, Patton a fost promovat succesiv maior, locotenent colonel, apoi după contraofensiva de la SaintMihiel în septembrie 1918 la gradul provizoriu de colonel. În ofensiva de la Meuse-Argonne din 26 septembrie 1918 a fost rănit și decorat cu Distinguished Service Cross, cu Distinguished Service Medal, iar pentru rănire cu
George S. Patton () [Corola-website/Science/306393_a_307722]
-
comerciale și industriale. Legionarii au văzut în acest act un atac direct și au cerut demisia lui Antonescu și crearea unui guvern legionar condus de Horia Sima. La București un agent britanic de origine greacă l-a împușcat mortal pe maiorul de aviație german Döhring, incident folosit ca pretext de ambele părți, Antonescu și Legiunea. La 20 ianuarie Antonescu l-a demis pe titularul Ministerului de Interne, generalul Petrovicescu, omul de încredere al Legiunii si membru al acesteia, pentru incapacitatea de
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
incident folosit ca pretext de ambele părți, Antonescu și Legiunea. La 20 ianuarie Antonescu l-a demis pe titularul Ministerului de Interne, generalul Petrovicescu, omul de încredere al Legiunii si membru al acesteia, pentru incapacitatea de a fi asigurat protecția maiorului german. Au fost de asemeni destituiți Alexandru Ghica, directorul general al polițiilor, și Constantin Mamuica, director în Ministerul de Interne. Legionarii au respins aceste destituiri și s-au înarmat masiv. Grupuri de legionari s-au baricadat, înarmați, în localul Siguranței
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
în vara anului 1940, avea să facă un drum la Moscova, pentru aprobare. De fapt, nimic surprinzător, întrucât orice mișcare în Basarabia de după 28 iunie 1940 trebuia aprobată de metropolă. De data aceasta, NKVD-istul nr. 1 al RSS Moldovenești, maiorul Sazîkin, atribuind acestui dosar o importanță deosebită, îl expediază comisarului poporului al Afacerilor Interne din Uniunea Sovietică, Lavrenti Pavlovici Beria, pentru a i se permite organizarea unui proces public. La sigur, Sazîkin a urmărit și un scop propriu - o steluță
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
Moldovenesc” cu guvernul român și Rada Ucraineană, rog să aprobați organizarea unui proces public pentru acest caz. "Dosarul penal nr. 824, în 3 volume, privind participanții contrarevoluționari din „Blocul Moldovenesc” și Sfatul Țării". "Comisarul Poporului al Afacerilor Interne din RSSM, maior al Securității de Stat Sazîkin." "15 septembrie 1940 Nr. 603 or. Chișinău" Dosarul, după ce se află mai mult de patru luni la Moscova, se întoarce la Chișinău, fără careva indicații. Lavrenti Beria nu avea timp să se ocupe și de
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
O secție militară de vot din Cluj [...] aproape că a ajuns să declare votul invalid, deoarece votarea a fost declarată închisă între orele 6 și 7 în loc de ora 8, așa cum prevedea legea. [...] Numai datorită intervențiilor imediate energice a prefectului [...] a maiorului Nicolae Haralambie și a subsemnatului, situația a fost salvată. În această secție, unde noi credeam că avem cel mai bun tovarăș președinte, așteptând de aceea cele mai bune rezultate, noi am înregistrat cel mai proaste rezultate dintre toate secțiile de
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
din tabăra militară de la Furceni. Principalii conspiratori erau C. A. Rosetti, Ion C. Brătianu, Eugeniu Carada - colaborator apropiat al lui Ion C. Brătianu, prim redactor al ziarului „Românul” condus de C. A. Rosetti, Constantin Ciocârlan - fost prefect al Poliției Capitalei, maiorul C. Pilat (ginerele lui C. A. Rosetti), Alexandru Candiano-Popescu și dr. D. Sergiu. Acțiunea a fost planificată pentru noaptea de 7/8 august 1870, dar ofițerii de la Furceni au propus amânarea acesteia pentru a se vedea rezultatul războiului dintre Franța
Republica de la Ploiești () [Corola-website/Science/305917_a_307246]
-
trei mii de oameni” - în frunte cu „noul prefect” și cu un preot îmbrăcat în odăjdii, a pornit spre cazarma dorobanților, unde sergentul de la depozitul de muniție a primit ordin „să împartă arme la popor”. Candiano Popescu i-a prezenat maiorului Polizu, comandantul unității, o telegramă „semnată” de Ion C. Brătianu - ministrul de Război și Manolache Costache Epureanu - ministrul de Interne, cu următorul conținut: Maiorul Polizu nu a dat crezare telegramei și a declarat că va apăra cazarma. Fără să intre
Republica de la Ploiești () [Corola-website/Science/305917_a_307246]
-
depozitul de muniție a primit ordin „să împartă arme la popor”. Candiano Popescu i-a prezenat maiorului Polizu, comandantul unității, o telegramă „semnată” de Ion C. Brătianu - ministrul de Război și Manolache Costache Epureanu - ministrul de Interne, cu următorul conținut: Maiorul Polizu nu a dat crezare telegramei și a declarat că va apăra cazarma. Fără să intre în discuții contradictorii cu respectivul maior, Candiano Popescu s-a deplasat la închisoarea orașului unde a eliberat „un număr de arestați”. De asemenea, a
Republica de la Ploiești () [Corola-website/Science/305917_a_307246]
-
semnată” de Ion C. Brătianu - ministrul de Război și Manolache Costache Epureanu - ministrul de Interne, cu următorul conținut: Maiorul Polizu nu a dat crezare telegramei și a declarat că va apăra cazarma. Fără să intre în discuții contradictorii cu respectivul maior, Candiano Popescu s-a deplasat la închisoarea orașului unde a eliberat „un număr de arestați”. De asemenea, a expediat o telegramă căpitanului Georgescu, comandantul grănicerilor de la Predeal: „Principele Carol răsturnat, guvernul provizoriu instalat, având de cap pe generalul N. Golescu
Republica de la Ploiești () [Corola-website/Science/305917_a_307246]
-
al Austriei și numit educător al viitorului împărat Franz Joseph I în 1836. Celălalt fiu, Arhiducele Carol Ludovic al Austriei, a fost învățat de către contele Karl de Morzin. Un an mai târziu Johann Baptist a fost avansat la rangul de maior, în 1843 la acel de colonel. În timpul revoluției în Imperiul Austriac a deținut la 26 iunie 1848 gradul de Generalmajor imperial imperial. A apărat pasurile din Tirolul de Sud, prevenind o invazie a armatelor revoluționare italiene. La 22 iulie 1849
Johann Baptist de Coronini-Cronberg () [Corola-website/Science/305953_a_307282]
-
Ghencea și Drumului Cooperativei cu străzile aferente. În prezent cartierul numără în jur de 150.000 de locuitori. Cartierul Ghencea își are numele de la mahalaua Ghencea, apărută pentru prima dată pe o hartă în anul 1852, pe harta realizată de către maiorul A. Borroczyn. O altă ipoteză ar fi ca numele cartierului provine de fapt de la neamul boierilor Burnăzești, care au ctitorit Biserica Ghencea în anul 1820. Totusi, se pare că în timpul domniei fanariote au apărut detașamentele de arnauți, alcătuite din mercenari
Ghencea () [Corola-website/Science/303440_a_304769]
-
acceptat să-l primească în audiență la Ierusalim și să-l numească în fruntea campaniei de combatere a plăgii lăcustelor din anul 1915. Aaron Aaronsohn a fost ,în timpul primului război mondial recrutat de serviciul de spionaj britanic având gradul de maior. A fost în această calitate fondatorul și conducătorul unei rețele de patrioți evrei din Palestina care au spionat în favoarea Marii Britanii, fiind motivat, între altele, și de teama generată de soarta rezervată de Imperiul Otoman armenilor și de speranța că după ce
Aaron Aaronsohn () [Corola-website/Science/303432_a_304761]
-
Printre aceștia s-a numărat și Sándor Petőfi. În parcul care există azi, și care îi poartă numele, există un monument vechi de 150 de ani care amintește faptul că în Freidorf, generalul Bem l-a ridicat la rangul de maior pe Sándor. În fiecare an, pe 15 martie, sute de unguri se strâng în parc pentru a depune coroane de flori la monument în cinstea lui Sándor Petőfi. În 1836, populația este decimată de o epidemie de holeră, iar din
Freidorf () [Corola-website/Science/301452_a_302781]
-
în legumicultură, cresc animale și produc cărămizi, toată producția fiind destinată orașului care se extinde. Între 1894 și 1918, comuna poartă numele de "Szabadfalu" sau "Szabadfalva". În 1889 se dezvelește un monument dedicat lui Sándor Petőfi care a fost avansat maior, chiar în tabăra militară dintre Timișoara și Freidorf. În 1904 se naște în acest cartier primul actor ce l-a interpretat pe Tarzan, sportivul medaliat olimpic Johnny Weissmuller. În anul 1967, în Freidorf se construiește Comtim, cel mai mare producător
Freidorf () [Corola-website/Science/301452_a_302781]
-
Gemina. Acesta era în culorile naționale actuale, albastru-galben-roșu, dispuse orizontal, cu culoarea roșie în partea inferioară. Hampa sa era în culorile naționale maghiare, roșu-alb-verde, pentru că era captură de război, fiind luată de la trupele ungare într-una din luptele date împotriva maiorului [[Imre Hatvani |Hatvani}} la Abrud în primăvara anului 1849. La [[8 noiembrie]] 1848, la ordinul General Commando austriac din Transilvania, Avram Iancu, cu 4.000 de combatanți din Legiunea Auraria Gemina, participă la operațiunile militare austriece pe direcția generală Teiuș-Cluj
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
treime din efectivele armatei maghiare din Transilvania (cca 10.000 soldați), a căror lipsă a fost puternic resimțită în luptele duse de maghiari împotriva rușilor și austriecilor. La 6 mai 1849, în timp ce moții duceau tratative de pace cu Ioan Dragoș, maiorul ungur Hatvani Imre a intrat prin surprindere cu trupele sale în Abrud, acesta fiind considerat de români un act de trădare din partea maghiarilor. A doua zi, mobilizarea românilor începuse deja, iar la 8 mai a început prima bătălie pentru Abrud
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
doua zi, mobilizarea românilor începuse deja, iar la 8 mai a început prima bătălie pentru Abrud, condusă de Avram Iancu, care s-a încheiat la 10 mai prin evacuarea orașului de către trupele maghiare care au supraviețuit. La 15 mai 1848 maiorul Hatvani a ocupat din nou Abrudul, după ce își completase trupele decimate. A urmat a doua bătălie de la Abrud, care s-a încheiat la 18 mai 1848 cu înfrângerea gravă a trupelor ungare. În total, maiorul Hatvani a pierdut cca 5
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
supraviețuit. La 15 mai 1848 maiorul Hatvani a ocupat din nou Abrudul, după ce își completase trupele decimate. A urmat a doua bătălie de la Abrud, care s-a încheiat la 18 mai 1848 cu înfrângerea gravă a trupelor ungare. În total, maiorul Hatvani a pierdut cca 5.000 soldați și toată artileria, iar deputatul Dragoș a fost ucis (în prima bătălie de la Abrud). La 8 iunie 1849 împotriva românilor din Munții Apuseni a pornit cea mai mare forță militară maghiară care atacase
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
și era cu zece ani mai tânără decât Iancu. O mărturie orală consemnată de Ioan Lupaș menționează că Háni l-a salvat pe iubitul ei în cea mai periculoasă clipă din viața acestuia, în luna mai a anului [[1848]], când maiorul [[Imre Hatvani]] intra pe neașteptate în [[Abrud]] pentru a-l surprinde pe Iancu, care se afla în casa avocatului Tamás Farkas, tatăl Johannei. Aflând că trupele revoluționare unguresti se apropie de oraș, Háni l-a înștiințat pe Iancu, l-a
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
Muscel - d. 27 august 1874, Nancy, Franța) a fost prim-ministru al României în perioada 1867-1868. Fiu al marelui cărturar patriot Dinicu Golescu. A studiat în Elveția, a servit în armata valahă, iar în 1836 a ajuns la gradul de maior. A participat la Revoluția din 1848 din Țara Românească și a fost membru al Guvernului provizoriu. În același an, 1848, era Venerabilul Lojii masonice bucureștene Frăția. După înăbușirea revoluției a trăit în exil până în 1857. A fost membru în partidul
Ștefan Golescu () [Corola-website/Science/299967_a_301296]
-
la Târgu-Jiu. era fiul generalului Nicolae Tătărescu (1850-1916) din satul Vlăduleni, comuna Bîlteni-Gorj și al soției sale Speranța, născută Pârâianu (1858-1920). Nicolae Tătărescu a avut o carieră militară strălucită: intrat în școala militară în 1867, a devenit sublocotenent în 1869, maior în 1884, colonel în 1892 și general de brigadă în 1898, îndeplinind, pentru o vreme, funcțiile de secretar general la Ministerul de Război și seful de Stat- major al armatei române. Era fiul lui (1824-1872) și al soției acestuia, Dumitrana
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
Câțiva alții au fost grav răniți, și mulți au fost decorați pentru acte de eroism. În urma unei misiuni de propagandă în Buenos Aires, Shackleton a fost angajat în timpul ultimelor săptămâni ale războiului în operațiuni speciale în Murmansk, având rangul militar de maior. Aceasta l-a ținut ocupat până în martie 1919. După aceea, a mai organizat o ultimă expediție în Antarctica, Expediția Shackleton-Rowett pe nava "Quest", care a plecat din Londra la 17 septembrie 1921. Shackleton a murit de infarct la 5 ianuarie
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]
-
începe acțiunea de căutare a lui Mussolini. În final pe Campo Imperatore se va localiza ascunzătoarea, iar la 12 septembrie 1943 s-a întreprins o acțiune spectaculoasă de eliberare a dictatorului prin lansarea unei grupe mici de parașutiști sub comanda maiorului Harald Mors. Trupa de pază era mai numeroasă decât grupa SS, însă va fi surprinsă de iuțeala acțiunii, ducele fiind eliberat nevătămat. Această acțiune militară reușită a fost folosită ca propagandă fascistă din aceea perioadă. Mussolini va fi dus la
Acțiunea Stejar () [Corola-website/Science/313100_a_314429]
-
din București (dirijor Tiberiu Ungureanu,)19 mai.1959,sala Dalles.Publicată în mai 1977 la Ploiești. “LIBERI ÎN VECI”(For ever free)versuri Nicolae Dumitrescu,cor 4 voci,acompaniat de pian.p.a.5 dec.1976,Corul Armatei din Ploiești, dirijor maior Constantin Juga.Tipărită în volumul “Oamenilor,cântecele noastre”,1978,Ploiești. “SĂ FĂURIM A VIETII FRUMUSEȚE”(For the beauty of life) Versuri de N.Dumitrescu,pentru cor mixt pe 4 voci,publicat în volumul “Patrie nemuritoare”,în 1977,Ploiești.Imprimare Radio
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]