5,344 matches
-
artă e în strânsă legătură cu Dumnezeu și adevărul religios. O operă realistă reproduce fidel modul în care omul gândește realitatea. În schimb, arta islamului destramă orice țesătură realistă și atrage atenția că vizează altceva, prin sugestii și indicii. Artiștii musulmani s-au remarcat în rândul arabilor, mongolilor, indienilor și turcilor prin evitarea abordării naturalismului, mai exact, prin folosirea viziunii tridimensionale și prin modelarea chipului uman în lumini și umbre. Prin aceste stilizări, ei au reușit să își urmeze instinctul creativ
Aniconismul în Islam () [Corola-website/Science/335359_a_336688]
-
turcilor prin evitarea abordării naturalismului, mai exact, prin folosirea viziunii tridimensionale și prin modelarea chipului uman în lumini și umbre. Prin aceste stilizări, ei au reușit să își urmeze instinctul creativ și totodată să-și respecte convingerile religioase. Astfel, viziunea musulmană abstractizează opera de artă, doar așa evitând idolatria și servind ca o punte între Creator și creatură. În timp, lucrurile au evoluat către o estetică „islamizată” a reprezentării, principalele segmente fiind arabescul și caligrafia. Acestea au dinamica lor proprie, bazată
Aniconismul în Islam () [Corola-website/Science/335359_a_336688]
-
ca o punte între Creator și creatură. În timp, lucrurile au evoluat către o estetică „islamizată” a reprezentării, principalele segmente fiind arabescul și caligrafia. Acestea au dinamica lor proprie, bazată pe abstractizare și au ajuns să se identifice cu arta musulmană în întregimea ei. Astfel, apare o estetică specifică islamului cu rolul de reprezentare a ființelor vii, unde sunt căutate anumite concepte care utilizează forma pentru a exprima o idee referitoare la o anumită creatură și nu pentru a o reproduce
Aniconismul în Islam () [Corola-website/Science/335359_a_336688]
-
asimilării în cultura arabă a tradiției științifice și filosofice de origine greacă. Un amplu proces de traduceri susținut în perioada califatului abbasid (750-1258) a contribuit la răspândirea neoplatonismului și gândirii aristotelice, ulterior adaptate conform modelului de înțelegere oferit de religia musulmană. Astfel, organizarea sistemului filosofic pornește de la încercarea de a exprima un adevăr demonstrabil cu privire la conținutul revelației coranice, încercare asimilată deseori gândirii teologice. În timp ce "falsafa" a fost stimulată de raționalismul grecesc - pornind de la logica aristotelică și metafizică - s-au dezvoltat deopotrivă
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
sufită avea să fie influențată de tradiția științifică și filosofia greacă: învățați sufi precum Frații Purității au asimilat atât scrierile aristotelice, precum si cele ale neoplatonicilor și neopitagoreismul, elaborând astfel o serie de Epistole în vederea încercării de a edifica conținutul credinței musulmane. Preocuparea pentru misticism a fost considerată o dovadă a faptului că filosofia islamică se impune printr-o perspectivă mai degrabă holistică, câtă vreme este afirmată imposibilitatea dobândirii cunoașterii adevărate dacă aceasta nu este motivată de dorința cunoașterii lui Dumnezeu. Iar
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
9 iunie 1966 în prezența Prințesei Margaret, Contesă de Snowdon. În 1883, în Sudan, o forță slab pregătită de 10.000 de egipteni sub comanda colonelului britanic William "Billy" Hicks (Edward Underdown) este ademenită în deșert și măcelărită de fanatici musulmani conduși de Muhammad Ahmad (Laurence Olivier), un fanatic sudanez arab care crede că este Mahdi, despre care este profețit că "este cel așteptat." Premierul britanic William Gladstone (Ralph Richardson), care nu dorește să mai trimită forțe militare la Khartoum, este
Khartoum (film) () [Corola-website/Science/335499_a_336828]
-
(n. 6 septembrie 1969) este un un politolog, jurnalist și eseist francez, care este interesat în probleme de islamism, terorism și geopolitica a lumii musulmane. Del Valle s-a născut la data de 6 septembrie de 1969 în Marsilia. A urmat studii de Securitate, Apărării Naționale și Istorie a doctrinelor politice din cadrul Universității Paul Valéry-Montpellier 3, la Institutul de Studii Politice din Aix-en-Provence, și la
Alexandre del Valle () [Corola-website/Science/335514_a_336843]
-
Medresele sau Madrasa sunt școli sau instituții de învățământ superior găzduite de o moschee, unde se predă teologia islamică, dar și alte materii. Ele există în toate țările musulmane, dar și în unele nemusulmane europene datorită influenței exercitate de otomani. Pentru a combate anumite secte eretice și a-și consolida puterea în fața acestora, selgiucizii au acordat o foarte mare atenție propagării culturii musulmane sunnite. În marile orașe își aveau
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
materii. Ele există în toate țările musulmane, dar și în unele nemusulmane europene datorită influenței exercitate de otomani. Pentru a combate anumite secte eretice și a-și consolida puterea în fața acestora, selgiucizii au acordat o foarte mare atenție propagării culturii musulmane sunnite. În marile orașe își aveau sediul un număr mare de medrese, unde veneau tineri din toată țara, dar și din alte țări musulmane pentru a-și face studiile. Aceste școli aveau atât camere pentru locuit, cât și săli de
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
și a-și consolida puterea în fața acestora, selgiucizii au acordat o foarte mare atenție propagării culturii musulmane sunnite. În marile orașe își aveau sediul un număr mare de medrese, unde veneau tineri din toată țara, dar și din alte țări musulmane pentru a-și face studiile. Aceste școli aveau atât camere pentru locuit, cât și săli de clasă foarte încăpătoare. Sub aspect arhitectural, toate medresele erau aproape identice. În curtea în care se aflau chiliile de locuit așezate de jur-împrejur se
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
zilele de sărbătoare acestora li se dăruiau haine și bani. Primele medrese au fost ridicate în timpul domniei lui Orhan. Numărul acestor școli a continuat să crească, seminarul teologic "Darulhadis" din Adrianopole, ajungând să fie cea mai mare școală din țările musulmane în secolul al XV-lea. După cucerirea Constantinopolului s-a ordonat transformarea a opt biserici din acest oraș în moschei, iar alte opt au fost construite în partea de nord și de sud a Moscheii Fatih. Aceste școli au fost
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
îi reveneau câte 15 studenți cărora trebuiau să le explice cursurile profesorilor. Acești asistenți se ocupau totodată și de disciplină. Profesorii lor erau ori asistenți, ori studenții seminariilor superioare. Constantinopolul cu ajutorul moscheilor și școlilor sale a luat aspectul unui oraș musulman, dincolo de capitala imperiului, devenind și capitala civilizației întregilor popoare musulmane. În secolul al XV-lea marele vizir Mahmud-pașa a reorganizat întregul sistem de învățământ din Imperiul Otoman, fixând trei grade de școli: Gradul de școli era direct proporțională cu mărimea
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
cursurile profesorilor. Acești asistenți se ocupau totodată și de disciplină. Profesorii lor erau ori asistenți, ori studenții seminariilor superioare. Constantinopolul cu ajutorul moscheilor și școlilor sale a luat aspectul unui oraș musulman, dincolo de capitala imperiului, devenind și capitala civilizației întregilor popoare musulmane. În secolul al XV-lea marele vizir Mahmud-pașa a reorganizat întregul sistem de învățământ din Imperiul Otoman, fixând trei grade de școli: Gradul de școli era direct proporțională cu mărimea domeniilor cu care era înzestrat. Mai exista încă un tip
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
suveranilor și marilor demnitari. În seminariile superioare studenții se perfecționau în domenii precum: drept, teologie și literatură. La seminariile înființate în timpul domniei sultanului Mehmet al II-lea se predau limba arabă, persană, interpretarea Coranului, viața și învățăturile profetului, dreptul coranic musulman, sintaxa, logica, gramatica, matematica, cosmografia, geometria. În timpul sultanului Soliman Magnificul s-au înființat seminarii superioare ( facultăți ) de matematică, științe ale naturii din cauza nevoii acute de formare de cadre în domeniile amintite mai sus. Construcția clădirilor necesare a început în anul
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
să preîntâmpine aceste deosebiri climaterice sensibile. Locuințele de tip Adrianopole sub aspectul stilului și al avantajelor practice se asemănau cu cele din Bursa, în schimb cele din Istanbul erau complet diferite față de cele două amintite mai sus. Cutumele, învățăturile religioase musulmane și pretenția dictată de religie de a separa femeile de bărbați le-a oferit constructorilor turci oportunitatea de a crea un model aparte de locuințe. Partea din casă în care stăteau și își desfășurau activitatea femeile se numea "harem", iar
Locuințe tradiționale turcești () [Corola-website/Science/331923_a_333252]
-
și care a fost născut și a crescut în Mesopotamia. Această credință este o combinație între budism, religiile creștine și concepțiile gnostice. Încă din timpul lui Mani au fost înființate mânăstiri și comunități maniheiste în India și Iran. Din izvoarele musulmane și creștine aflăm că această religie avea mulți adepți din regiunile Africii de nord și ale Asiei până în China. Religia maniheistă are ca fundament principiul polilor opuși: frumosul și urâtul, binele și răul, ziua și noaptea, lumina și întunericul, sufletul
Credințele și religiile preislamice din Turcia () [Corola-website/Science/331928_a_333257]
-
Abu Abd Allah al-Qurtubi al-Hasani al-Sabti sau simplu Al-Idrisi (n. 1099 - d. 1165 sau 1166) a fost un geograf musulman, cartograf, egiptolog și călător care a trăit în Sicilia, la curtea regelui Roger al II-lea. Muhammed al-Idrisi s-a născut în Ceuta, aparținând dinastiei Almoravizilor marocani și a murit în Sicilia. Al-Idrisi a fost un descendent al Idrisizilor, care
Muhammad al-Idrisi () [Corola-website/Science/331921_a_333250]
-
din contemporanii, precum Abu al-Salt, un cercetător în multiple domenii, în Sicilia, unde normanzii îi răsturnaseră pe arabi, aceștia fiind loiali fatimizilor. Al-Idrisi a adunat și încorporat toate cunoștințele geografice, descriptive, din Africa, Oceanul Indian și Orientul Îndepărtat, obținute de comercianții musulmani și le-a transpus în hărți cu mijloacele vremii creând astfel cea mai precisă hartă a lumii în perioada pre- modernă. Hărțile realizate au servit drept bază ilustrativă pentru viitoarea sa lucrare "Kitab nuzhat al-mushtaq (Opus Geographicum)." Tabula Rogeriana (trad
Muhammad al-Idrisi () [Corola-website/Science/331921_a_333250]
-
acestei hătți marchează o nouă eră în istoria științelor. Aceasta conține nu doar informații sale istorice interesante și valoroase, dar descrieri preluate de viitorii geografi încă trei secole în posteritate, fără a fi modificate. Al-Idrisi a inspirat și alți geografi musulmani cunoscuți, ca Ibn Battuta și Ibn Khaldun. Harta lui, de asemenea, a constituit o sursă importantă de inspirație pentru Cristofor Columb și Vasco Da Gama. Tabula Rogeriana este împărțită în șapte zone climatice, conform modelului ptolemeic, fiecare fiind divizată în
Muhammad al-Idrisi () [Corola-website/Science/331921_a_333250]
-
dintre operele polemicii hanbalite. În această operă, Ibn al-Jawzi lansează un atac nu doar asupra unor secte eretice ci și asupra celor pe care îi consideră responsabili pentru introducerea bid`a (noutate, erezie - conotație negativă) în sunism și în mistica musulmană. Opiniile sale sunt clar exprimate în colecția de predici, împărțite în patru subgenuri: khutba(imn de laudă), qissa (poveste pioasă), wa`z(admonestare), khawatim(versuri finale din poezii). Mai mult decât atât, colecția de predici lăsată reflectă importanță lui în
Ibn al-Jawzi () [Corola-website/Science/331933_a_333262]
-
s-a născut în Kufa (unul dintre primele centre ale învățaților musulmani; principalul centru al șiismului și a diviziunilor sale) în 699 d. Hr. și a murit în 767 d. Hr. într-o închisoare din Bagdad. Bunicul său, Zuta se spune că ar fi venit din Kabul la al-Kufa (Irak), unde s-
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
în 699 d. Hr. și a murit în 767 d. Hr. într-o închisoare din Bagdad. Bunicul său, Zuta se spune că ar fi venit din Kabul la al-Kufa (Irak), unde s-a stabilit după ce a fost eliberat.. Conform calendarului musulman, a trăit 70 de ani, primii 52 sub conducerea omeyadă, iar următorii 18 ani sub guvernarea primilor doi califi abasizi Saffah (104-36/722-54) și Mansur (95-158/ 714-75), a căror revoluție Abu Hanifa a susținut-o inițial, ulterior opunându-se. Nu
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
Abu Hanifa se baza într-o măsură considerabilă pe opiniile sale personale (ra`y) concluziile sale au fost derivate prin rațiuni de ordin legal (qiyas). În teologia sa, Abu Hanifa și-a arătat grija pentru menținerea unității și armoniei comunității musulmane; în timpul său aveau loc numeroase conflicte în comunitate, Abu Hanifa căutând o cale de mijloc între părțile conflictuale. Această înclinație a fost rezultatul influenței Murji`a, un grup înființat în ce-a de-a treia parte a perioadei umeiade.Principala
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
a negat faptul că Abu Hanifa ar fi afirmat că Coranul a fost creat. Juristul hanafit Abu Jafar al-Tahawi, în lucrarea sa Manaqib abi Hanifa menționa și lăuda virtuțile lui Abu Hanifa. Școlile juridice constituiau anumite cercuri formate din învățați musulmani, care căutau soluții juridice la problemele nou ivite, cu timpul sistematizându-și preceptele juridice. În limba arabă aceste școli sunt numite madhab. Fiecare musulman aparține unei școli, problemele pe care le întâmpină fiind soluționate conform preceptelor acesteia.. Conform lui Muhammad
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
al purității etnice, Atatürk va elimina studiul religiei islamice din școli, vă glorifica și uneori falsifică istoria națiunii turce și va "purifica" limba turcă de influențele arabe, adoptând în 1928 alfabetul latin. Turcia este așadar singurul stat laic cu majoritate musulmană. Totuși, aceasta laicitate nu înseamnă o separare completă a bisericii de stat, precum în Occident, ci doar o formă tutelara impusă de stat, religiei. Ca o paranteză, învățământul religios obligatoriu (de factură sunnita) va fi reintrodus de Constituția din 1982
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]