36,388 matches
-
scrisoarea în document peren de excepțională valoare postumă, ce nu mai suportă comentarii marginale. În perioada elaborării Metodei de violoncel (1952) și eseul Studiul violoncelului (1956), profesorul Dimitrie G. Dinicu (1898 - 1964) lucra intens la câteva Contribuții la arta interpretării muzicale ce se doreau un corolar la procesul de tălmăcire al actului creator. Schița acestui text a circulat pe la o serie de mari compozitori și profesori de la Conservator, în speranța obținerii unui verdict de tipar. Așa s-a născut eseul inedit
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
meu în domeniul artei, muzica. Se știe că era un pasional meloman, totuși a fost judecat destul de superficial de unii din cei care au cercetat această latură a înclinațiunilor sale. Am auzit adesea spunîndu-se că tatăl meu era într’adevăr muzical, dar nepregătit și absolut neștiutor de elementare noțiuni și reguli muzicale. Din tot ceea ce îmi amintesc eu, pot să vă lămuresc dîndu-vă dovezi contrarii, care sunt convingătoare. Tata cunoștea enorm de multă literatură muzicală, aproape ca un muzicolog de profesie
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
meloman, totuși a fost judecat destul de superficial de unii din cei care au cercetat această latură a înclinațiunilor sale. Am auzit adesea spunîndu-se că tatăl meu era într’adevăr muzical, dar nepregătit și absolut neștiutor de elementare noțiuni și reguli muzicale. Din tot ceea ce îmi amintesc eu, pot să vă lămuresc dîndu-vă dovezi contrarii, care sunt convingătoare. Tata cunoștea enorm de multă literatură muzicală, aproape ca un muzicolog de profesie. Toate simfoniile de Beethoven, care era idolul lui, ar fi putut
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
că tatăl meu era într’adevăr muzical, dar nepregătit și absolut neștiutor de elementare noțiuni și reguli muzicale. Din tot ceea ce îmi amintesc eu, pot să vă lămuresc dîndu-vă dovezi contrarii, care sunt convingătoare. Tata cunoștea enorm de multă literatură muzicală, aproape ca un muzicolog de profesie. Toate simfoniile de Beethoven, care era idolul lui, ar fi putut să le dirijeze, indicînd intrările fie cărui instrument cu însemnătatea și intensitatea lui Le fluera de la un capăt la altul, făcînd comentarii asupra
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
cu tonul minor al melancolicului Chopin și de asemenea cu tristețea necontenită a lui César Frank, spunând că-i vine să „leșine sau să bocească”. Îi plăcea Beethoven pentru optimismul și eroismul lui plin de măreție. Tata avea un auz muzical de mare precizie și nimic nu-l supăra mai mult ca distonarea. Spunea adesea: „cum puteți voi să cântați atât de fals, - eu, să vreau nu pot”! Eu aveam un glas drăguț în tinerețe și cântam uneori fără să bănuesc
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
Într’adevăr era din Haendel. Îi plăceau mult valsurile lui Johann Strauss și le fluera cu toată grația și stilul cerut, făcând ritardante și ritmuri de o rară gingășie, cu triluri de pasăre. În corespondența lui cu Zarifopol, probleme diverse muzicale revin cu insistență. Tata îi cerea mereu lămuriri, iar Zarifopol îi răspundea scriind pe portativ explicațiile cerute de el cu pasagii întregi de muzică, spre a le trece mai ușor de înțeles tatii. Astfel nu este de admis că dânsul
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
explicațiile cerute de el cu pasagii întregi de muzică, spre a le trece mai ușor de înțeles tatii. Astfel nu este de admis că dânsul nu avea nici măcar cunoștințe elementare de muzică și că nu ar fi știut nici măcar alfabetul muzical - după cum s-a spus uneori, dacă vorbea acest limbaj cu Zarifopol cu care se înțelegea astfel. Tata avea doi prieteni cu care era strâns legat și a căror companie o căuta. Aveau însă amândoi acelaș cusur - aveau obiceiul să fredoneze
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
pornea cu primul tren ca să ajungă să-l asculte. Când auzea muzica pe gustul lui, se schimba la față și fericirea se arăta în ochii lui, în care sclipeau adesea lacrămile. Acestea sînt amintirile care le am păstrat despre preocupările muzicale ale tatălui meu și cred că sînt prin ele înșile grăitoare pentru conturarea laturei muzicale în personalitatea lui I.L. Caragiale. Ecaterina Logadi P.S. Deși am încheiat aceste rânduri, socot interesant vă relatez o împrejurare care îmi revine în memorie chiar
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
se schimba la față și fericirea se arăta în ochii lui, în care sclipeau adesea lacrămile. Acestea sînt amintirile care le am păstrat despre preocupările muzicale ale tatălui meu și cred că sînt prin ele înșile grăitoare pentru conturarea laturei muzicale în personalitatea lui I.L. Caragiale. Ecaterina Logadi P.S. Deși am încheiat aceste rânduri, socot interesant vă relatez o împrejurare care îmi revine în memorie chiar acum. Ea arată imensa admirație pe care o avea tata pentru Beethoven. Îmi aduc limpede
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
mintea unui cugetător și sufletul unui artist, îi ofer această schiță în semn de admirație și prietenie. Cella Delavrancea 19 8bre 1954 (Text dactilografiat) precedat - pe pagina de titlu - de manțiunea autografă în cerneală a autoarei Rolul imaginației în interpretarea muzicală Ceeace ne înconjoară în viață este realitatea obiectivă. Ceeace percepem prin mijlocirea simțurilor este realitatea subiectivă. Legătura între o realitate și alta se face prin știință, care sintetizează reprezentările noastre în noțiuni și legi logice și prin Artă, cu mijloacele
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
și hotărârea conscientă a artistului nu-și pierde sinceritatea, este greu de explicat. Și această sinceritate trebue să fie transfigurarea unui elan, datorit unui șoc pornit din lumea obiectivă și care va duce la tălmăcirea unor noi viziuni. În arta muzicală, mai presus decât în celelalte, sinceritatea este elementul vital fără de care o compoziție rămâne opera unei voinți și nu mai este înflorirea unei inspirațiuni. Ca o inimă, sinceritatea pulsează viața în adâncurile tainice ale geniului, desleagă vibrația sonoră, o înalță
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
epoci”. Acest aforism se aplică la toți marii compozitori. Toți au trăit istoric epoca lor, toți au fost exponenții sociali ai timpului lor, toți s’au adăpat la izvoarele cântecelor populare din țara lor. Dintre artele minore, meseria de interpret muzical este cea mai grea. Nefiind încadrată în cuvinte, lasă un spațiu larg între indicațiile autorului și putința de exprimare a virtuozului, spațiu în care relațiile psihice ale intervalelor sonore sunt în constant conflict cu măsura impusă de text. Interpretul trebue
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
psihice ale intervalelor sonore sunt în constant conflict cu măsura impusă de text. Interpretul trebue să fi disecat minuțios fiece raport de sunet dintr’o bucată, găsindu-i echivalentul în gândire. Apoi, cu stăpânire de sine deplină, să adune argumentele muzicale într’un avânt a cărui pulsație se naște în el, dar fără știința lui, dintr’o transă a clipei care desleagă tehnica de judecată și o supune unei vibrații în care tremură chiar sufletul compozitorului. Pentru ca să se realizeze această minunată
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
știința lui, dintr’o transă a clipei care desleagă tehnica de judecată și o supune unei vibrații în care tremură chiar sufletul compozitorului. Pentru ca să se realizeze această minunată comuniune, trebue să fi reflectat mult asupra cauzei care a determinat expresia muzicală. Prin urmare să-și fi închipuit atmosfera momentului de creație și evenimentele din viața compozitorului, suprapuse ca straturi geologice, în sensibilitatea lui. Chopin scria unui prieten: „Prefer să-mi scriu în muzică toate sensațiile, decât să fiu mistuit de ele
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
imaginația elevului pentru ca interpretarea lui să nu fie o problemă tehnică, un scop concret și să nu i se pară textul sonor un joc matematic lipsit de căldura vieții. Analiza unei bucăți cere mult tact. Planurile ritmice constituesc forma gândirii muzicale. Elevul să fie îndrumat în spiritul stilului autorului, să învețe să închipuie în mod viu, intențiile expresiilor muzicale, să fie bine cântărită pretenția subiectivă a elevului ca niciodată să nu-i treacă prin minte c’ar avea dreptul să modeleze
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
se pară textul sonor un joc matematic lipsit de căldura vieții. Analiza unei bucăți cere mult tact. Planurile ritmice constituesc forma gândirii muzicale. Elevul să fie îndrumat în spiritul stilului autorului, să învețe să închipuie în mod viu, intențiile expresiilor muzicale, să fie bine cântărită pretenția subiectivă a elevului ca niciodată să nu-i treacă prin minte c’ar avea dreptul să modeleze o bucată în afară de indicațiile scrise de compozitor. Toți autorii au precizat minuțios voința lor. Interpretul ideal respectă, în
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
cântărită pretenția subiectivă a elevului ca niciodată să nu-i treacă prin minte c’ar avea dreptul să modeleze o bucată în afară de indicațiile scrise de compozitor. Toți autorii au precizat minuțios voința lor. Interpretul ideal respectă, în toate nuanțele, textul muzical. Elevul trebue să se afirme, în primul rând, printr’o supunere absolută față de cerințele autorului. Numai astfel încadrat va putea să dea drumul la imaginație fără ca aceasta să denatureze caracterul bucății pe care o cântă. Am auzit o tânără elevă
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
evident că dacă tânărul pianist are o cultură mai aleasă, și cu cât i s’a desvoltat inteligența și interesul în mai multe direcții, cu atât i se îmbogățește imaginația și-i vor servi mai temeinic cunoștințele, într’o interpretare muzicală. Acei ce se hotărăsc să se dăruiască muzicii să fie convinși dela început că nu vor ajunge niciodată la nimic fără crâncenă și continuă muncă. Succesul este o culme înșelătoare, nici decum un popas statornic. Culmi mereu mai înalte îți
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
Florian LUNGU Ne bucură să semnalăm reeditarea, sub egida Editurii Muzicale, a unui valoros opus teoretic prin intermediul căruia un muzician de ținută ne introduce, apoi ne călăuzește cu recunoscută competență în mirificul tărâm al armoniilor jazz-ului - suport și stimul pentru creativitatea spontană caracteristică genului. Intitulat sugestiv „ARMONIA APLICATIVĂ ÎN
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]
-
stimul pentru creativitatea spontană caracteristică genului. Intitulat sugestiv „ARMONIA APLICATIVĂ ÎN IMPROVIZAȚIA DE JAZZ, POP ȘI ROCK”, volumul reprezintă o lucrare de referință datorată pianistului, compozitorului, aranjorului, profesorului Marius Popp, ca sublimat al unei activități de o viață în practică muzicală neîntreruptă și totodată drept prestigioasă împlinire a vocației sale de mentor al tinerei generații. Bine gândită, judicios pusă în pagină printr-o exprimare elevată, dar deopotrivă explicită, accesibilă, lucrarea răspunde unor comandamente de ordin istoric, teoretic și aplicativ, gradate logic
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]
-
în capitole succesive. Astfel, semnificativă apare tratarea procedeului de improvizație în istoria muzicii până în veacul trecut când jazz-ul a reabilitat efectiv acest concept drept primordial mijloc de travaliu variațional. Fiindcă în jazz s-a impus instrumentistul- improvizator, un liber-cugetător muzical care se deosebește fundamental de instrumentistul-interpret de tip clasic, tributar fidel al partiturii. Binevenite-s definirile, într-un capitol introductiv al lucrării, conferite unor noțiuni de bază precum tonalitatea, gama, acordul, armonia; noțiuni dezvoltate prin clasificări, explicitate în detaliate pagini
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]
-
legitimeze atributul aplicativ înserat în titlu. După cum afirma în „Cuvântul înainte” al cărții profesorul universitar Nicolae Coman, putem vorbi despre un îndreptar cât se poate de util celor care doresc să îmbrățișeze și să cultive în mod concret acest gen muzical sinonim cu „libertatea gândirii, sunetul proaspăt, melodiile nostalgice, ritmul frenetic, armoniile scânteietoare, colaborarea pe viu cu diverși parteneri într-un proces de creație colectivă care rămâne, pentru neinițiați, acoperit de mister, de o aură magică și de norul semnelor de
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]
-
Casa Închinării“ din Timișoara - „Biserica tinerilor“ sau „Biserica pentru o nouă generație“, apărută în anul 2004. Modul de manifestare a credincioșilor este aparte: tinerii se exprimă prin muzică contemporană, rock și pop. Aici sunt tineri talentați nu doar în domeniul muzical, ci și în alte domenii ale artei, absolvenți ai Facultății de Arte sau ai Liceului de Arte. Clipul intitulat puțin cam pretențios „Evoluția muzicii ușoare românești“ anunță lansarea albumului „Jar sub mine“ al Martei Cotuna și este de fapt un
Un trio timișorean by Dan Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/84221_a_85546]
-
avea loc în sala de concerte a Conservatorului, unde obișnuiau acum să cânte toți pianiștii de seamă, sala având o acustică perfectă. Concertul reușește peste așteptări. Sunt aclamată cu frenezie, iar în pauză sunt asaltată de lume pentru autografe. Criticul muzical Segnitz spune: “Eine wunderbare Frau! Das glücklichste Gemisch von Alfred Reisenauer und Theresa Careno!” Bătrânul maestru al violoncelului Iulius Klengel, care de 10 ani n-a mai asistat la vreun concert, mă felicită spunându-mi: “Die kleine Cionca, jetzt 'Grosse
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
la concert, la Schkeuditz (oraș vecin cu Lipsca) unde suntem poftite la o veche cunoștință, d-șoara Martha Scholz și care e proprietara unei mari fabrici de blănuri. O persoană vârstnică, veșnic amorezată și încă plină de iluzii! De altfel, foarte muzicală. Suntem cald primite în mod foarte agreabil. Ne amintim de timpurile de studii, timpuri frumoase care nu se vor mai întoarce. Vizităm la reîntoarcere muzeul cel mare din Lipsca, spre a revedea o veche cunoștință: Beethoven de Klinger! O minune
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]