5,267 matches
-
monstruozitățile corporale care au bântuit imaginația Evului Mediu la posibilele reprezentări monstruoase care se află astăzi în stadiul de latență ce pot fi, în mod tehnologic, transpuse în act, nu pare a fi un pas prea mare. Ceea ce în „regimul nocturn” al Evului Mediu însemna o fuzionare dintre imaginația patologică, superstiție și fapt înseamnă astăzi împingerea limitelor dinspre ficțiune și science-fiction în realitate. Nu doar natura poate fi astăzi „asistată” și manipulată de computer, ci și corpul sau inserarea corpului în
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și a interfețelor digitale crește proporțional cu pierderea umanității, a metodelor de apărare și de conservare specifice trupului și minții naturale. Terminologia și imaginarul din științele naturale și din medicină este, de data aceasta, preluat în tehnocultură cu semnul „regimului nocturn”. Filosoful reciclează discursul științelor naturii în dimensiuni care se întorc împotriva împreunării dintre aceste științe și hipertehnologiile prezentului. În acest sens, virtualul devine nu omologul vitalului, ci omologul viralului, al metastazei cancerigene care macină și consumă umanul până la epuizare. Discutând
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pentru celălalt și arta întrupării poate fi o soluție viabilă la chestiunea dispariției trupului în virtualitate. Nu trebuie uitat că aspectele „diurne”, apolinice sau pozitive ale relaționării dintre uman și tehnologic (marcate prin avantaje și oportunitățiă sunt strâns legate aspectele „nocturne”, dionisiace sau negative care vorbesc de posibile pericole, de riscuri și dezavantaje în spațiul virtual al vitalității și al viralității. Mai mult, aceste aspecte luminoase și întunecate sunt, cel mai adesea, interrelaționate, astfel că deciziile umane în fața provocărilor tehnoștiințifice sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
care pătrunde astfel în literatura română, sub influența lui Volney). Sentimentul timpului devastator („Cum toate se răpune ca urma îndărăt, / Pe aripele vremii de nu se mai arăt”) se întrețese cu accentul patriotic al evocării gloriei de altădată. Amploarea reflecției, nocturnul tainic, metafore concretizând abstracții („negura uitării”, „aripile vremii”, „viscol de dureri”) configurează la C. schița unui stil, nu fără retorică, dar capabil să se ridice până la viziune lirică. Înserarea este prima elegie românească în spirit lamartinian, în care tristețea, neliniștea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286110_a_287439]
-
se spune «o vreme de să nu dai nici un câine afară» pentru a descrie o vreme neîndurătoare, «ce javră!», pentru a desemna o persoană demnă de dispreț, «o viață de câine», despre o viață de mizerie. În numeroase credințe, lătratul nocturn al câinelui anunță un deces. Astfel, în vis, a auzi lătratul unuia sau al mai multor câini reprezintă o avertizare, prevestirea unui pericol, adesea presimțit, dar neidentificabil. Subiectul se simte probabil amenințat, dar nu poate spune clar de unde vine pericolul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
negru. Pe de altă parte, din cauză că absoarbe, negrul sperie. Din acest motiv, este culoarea funerară în Occident. Însă nu este simbolul durerii ori al tristeții, ci al necunoscutului și al non-manifestării. Obscuritatea pe care o generează îl înrudește cu forțele nocturne și oculte (opunem, de altfel, magia albă, pozitivă, magiei neagre, negative). Reprezintă munca latentă a visului, oprirea activităților pe timpul nopții, odihna trupului și trezirea spiritului. Gestionează domeniul imaginarului și al fantasmelor. Nu este conștiință, ci inconștient. Din acest motiv, în
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
a cetății. II. Același tratat menționează și celebrarea în timpul nopții a unor rituri în timpul cărora templul era luminat ca ziua. Găsim aici o corespondență semnificativă între luna plină din timpul sărbătorii din ziua 15 a lunii a șaptea și celebrarea nocturnă a sărbătorii „colibelor” , chiar dacă acesta era probabil un element comun antic. h) În concluzie, și în acest caz avem de-a face cu o sărbătoare inițial agrară și astrală, care mai târziu, într-un mod difuz, a fost istoricizată printr-
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
disjunctă pare nutrită de fantezia unor la fel de misterioși pictori și prozatori ca Ruysdael, Mignard, von Dych, Cavalerul Lely, Barbey d'Aurevilly repere ale unui exotism exterior nutrit de experiențe limită; Craii de Curte-veche reconstituie un exotism interior aflat sub semnul nocturnului și al vieților duble, deturnînd receptarea tragicului prin semnul carnavalesc al cunoscutei anecdote care constituie primum movens al viziunii romanești în care ne întîmpină galeria personajelor atît de enigmatice al căror nume stă sub semnul aceleași litere: Pașadia, Pantazi, Pirgu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Hours, p.237, 243], constituind "o sferă autonomă a puterii" [Muchembled, p.256]. Republică a Treia a fost și ea denumită "la République des Favorites" [v. Gramont, p.391]. L'Ancien Régime, constată Gisela Bock, a avut la baza "uneltirile nocturne ale femeilor" [Bock, p.106]. Sub controlul tacit al preferințelor feminine, strategiile pariziene sunt o formă decadenta a atmosferei de la curte, unde totul se făcea prin intrigă, aranjamente, zvonuri 200. Rolul Parizienei în urzeala intrigii vorbește despre maturitatea și impunerea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Pion (Ceahlău). În Turnul lui But, una dintre cele mai valoroase balade ale lui A., sunt asimilate motive romantice europene - din Lenore a lui A. G. Bürger sau Fuga lui Mickiewicz - și bogate elemente folclorice românești. O atmosferă fantastică învăluie cavalcada nocturnă, tenebros-macabră, a perechii fantomatice, Ana și But, spre muntele Pion. Legendele Jijia și Sirena lacului cultivă misterul și toposul romantic al poeziei „lakiștilor”. În Jijia se ascunde „schitul cufundat” (contaminare a motivului „cetății scufundate” sau Orașul în mare, la E. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
au salvat de pângărire fecioarele-călugărițe. Sirena lacului (variantă a Rusalkăi) mizează pe credințe străvechi despre metamorfozele între regnuri - zâna apelor, pește, sirenă -, dar și pe ideea sancțiunii, aplicată bărbatului necredincios. În Moșii, mântuirea sufletelor dezlegate, într-o panoramă a fantasticului nocturn: ateistul, paricidul, sinucigașul, „vânzătorul patriei sale”, se face prin practici ritualice populare. Disciplina poetică și virtuozitatea tehnică în prelucrarea motivelor universale ale romantismului îl apropie pe A. de capodoperă (Turnul lui But) și suplinește, alteori, vizionarismul său limitat și imaginația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
producerea ectopică de angiotensinogen, angiotensină I și II sau renină [78]. DIAREEA APOASĂ Este considerată o manifestare paraneoplazică relativ frecventă în CHC, cu o frecvență în 3,7 și 50% [79]. Numărul de scaune este variabil, iar diareea poate fi nocturnă. Diareea se datorează secreției de către tumoră a unor multipli mediatori: peptidul intestinal vasoactiv, gastrină, prostaglandină E2, care au fost evidențiați prin metode imunohistochimice și radioimunologice la nivelul tumorii [80]. Diareea poate fi controlată prin administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene sau analogi
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92128_a_92623]
-
că viața („Tone de viață, bătrâne !”) e în rafturile cu cărți. Ratatul bătrân, resemnat, Cioba (Ștefan Ciubotărașu), cu care se împrietenește Vive, mai citește „din când în când câte o carte”, să-i mai treacă vremea. Trezit de o discuție nocturnă în dormitorul căminului de nefamiliști, sudorul Fane, personajul simplu și hiperpozitiv, țipă : „Mi-ai stricat somnu’, bă, intelectualule ! Ia dați- i, mă, la intelect !” declanșând bătaia cu perne. Pentru prima dată, Inginerul este un personaj cu desăvârșire negativ, necompensat de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
privirea către Euridice și, aparent, eșuează. Dar, daca nu ar face acest gest, nu ar fi fidel, până la capăt, față de forță care îl împinge într-acolo și care nu o vrea o Euridice în adevărul ei obișnuit, ci în obscuritate nocturnă, la o distanță ce exclude orice intimitate 59. Din punctul de vedere al poetului român, creația poescă (exceptând unele cazuri fericite) nu este cunoaștere adevărată, pentru că principiile teoretice, care o modelează, sunt insuficiente. Ele indică doar o direcție și o
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
generalului Dan Voinea începând din 199731. Cercetările în acest dosar par a dovedi, de exemplu, că, în ciuda închipuirilor care au făcut din Vasile Milea un personaj eroic, demn să dea numele unor mari bulevarde, acest general, care comandase personal masacrul nocturn de la București, s-a împușcat fiindcă înțelesese că, dacă Ceaușescu scăpa, îl va omorî fiindcă nu reușise să împiedice ocuparea esplanadei din fața CC de către masele de bucureșteni revoltați în dimineața de 22 decembrie, dar și că, dacă Ceaușescu pierdea partida
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
care mediile controlate de putere au difuzat-o. Fotografii mai mult sau mai puțin trucate ale oratorilor, prezentați caricatural, dar și ale participanților mai ales cei de la corturile greviștilor foamei sau pretinse reportaje despre traficul cu țigări sau despre promiscuitatea nocturnă de la corturi răspund calificării spontane ca huligani și golani pe care o produsese Ion Iliescu încă din prima zi de manifestație. Răsturnând sensul peiorativ și insultător al termenului "golan", manifestanții cărora li se alătură mari personalități culturale, cum a fost
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și dorința de a-și răzbuna dragostea înșelată. Pe lângă permanenta cugetare și detaliata descriere a oricărei trăiri, imagini sau închipuiri, femeia are și alte ocupații: contemplarea naturii, un adevărat cult pentru lucrurile iubitului, lectura scrisorilor, vizitarea locașurilor de închinăciune, privegherea nocturnă, și nu în ultimul rând cercetarea cărților: „căutând prin tot felul de cărți, nenorocirile altora și, măsurându-le cu ale mele, nu mă mai simțeam atât de singură”242 . Evadarea în ficțional, ca modalitate de cunoaștere, dovedește finețea spirituală a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este că doctorul Vineș păstrează ca dată a morții ziua de 15 iunie gândindu-se că a fost, probabil, după amiază de vreme ce poetul se așeza pe pat, adică se repauza. Vom vedea că este și o altă variantă, a morții nocturne spre 16 iunie dimineața, atestată de știrile din presă rezultate, fără îndoială, din comunicate ori declarații ale medicilor variantă inexplicabilă de vreme ce dr. Vineș declară că transcrie fișe medicale sincrone bolii. Rezultă, încă o dată, că nu vrea să-l contrazică pe
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
imagine a spațiului ideal de lucru și odihnă. Zicem spațiu ideal, pentru că pare același, deși adresele sunt diferite - și chiar orașele sunt diferite: Iași ori București, poate chiar Viena pentru Noaptea (1871). Atmosfera este, însă, aceeași peste tot: un „înăuntru” nocturn. Odaia ca spațiu pare a intra în atenția poetului în momentul când Sătul de lucru caut noaptea patul. Chiar dacă momentul în sine al ruperii de muncă este important, ne va interesa, mai întâi, ceva de dinaintea lui, și anume lumina din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
continuă mișcare, devenind ea însăși "conștiință" 12, plenitudinea unei conștiințe. Percepția primară a lumii, exterioară sau interioară, este o non-imagine, "o umbră a obiectului", "un obiect-fantomă" 13. Imaginea pe care Gilbert Durand o supune "regimului diurn", al antitezei, și "regimului nocturn", al eufemismelor, capătă existență proprie, transformându-se în "structură antropologică. Fie că este sceptru, spadă, cupă, roată, baston, cu puteri teriomorfe, acvamorfe sau nictomorfe, imaginea descrisă de Gilbert Durand este "încărcată" universal "cu un al doilea sens", sub pecetea "funcției
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
plantelor", "matricea universală" (Terra Genetrix). Prin darurile sale, pământul se înfățișează pozitiv. Aparținând Regimului Diurn. Pământul este, în același timp, și un spațiu infernal, un tărâm al suferinței și al morții, fiind simbolizat de o serie de elemente specifice Regimului Nocturn ființe fantastice teriomorfe (balauri, zmei, ciclopi, titani, strigoi etc.), prin metaforele morții și ale lumii de dincolo (infern, mormânt, subterană, labirint etc. ).142 Întoarcerea la pământ, pe Pământul Făgăduinței sau la pământul natal simbolizează renașterea dintr-un spațiu sacru.143
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și-n beție / Și la timp de grea urgie. / Tot se scaldă și se-ntreabă: Ce-i mai bun pe-acest pământ? Bună-i oaia săleaca, / Cât trăiește / Te-ndulcește / Și hrănește, / Dacă moare / Te-ncălzește."357 Un alt ceremonial nocturn, de aflare a norocului și a ursitei, specific Anului Nou, este Vergelul (întâlnit în Bihor). După ce s-a strâns toată mulțimea la o gazdă, stăpâna casei împodobește o masă cu o față curată , iar gospodarul pune pe masă un ciubăraș
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
era simbolul luminii, al căldurii, fertilității și vieții, în general, un timp de manifestare a forțelor benefice, în timp ce noaptea, ca simbol al întunericului, reprezenta frigul, somnul, sterilitatea și moartea, forțele malefice. Calendarul popular are la bază tocmai aceste opoziții diurn / nocturn, benefic / malefic opoziții ipostaziate de "pragurile de trecere" ale soarelui răsăritul și apusul la echinocții și solstiții în strânsă legătură cu ritmicitatea fenomenelor terestre succesiunea anotimpurilor, ciclurile biologice ale animalelor, plantelor și păsărilor.45 Anul nou se stabilea în funcție de echinocții
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
septembrie, în apropierea echinocțiului de toamnă), șerpii, salamandrele și șopârlele se retrag în pământ, iar la Filipii de Toamnă (mijlocul lui noiembrie) începe împerecherea lupilor. Calendarul popular cuprinde sărbători cu dată fixă și cu dată mobilă, diurne (Sântilie, Călușul) sau nocturne (Anul Nou, Noaptea Strigoilor), cu durată de o zi (Dragobetele) sau mai multe zile (Zilele Babei, Filipii), patronate de sfinți creștini (Sântoader, Sângiorz, Sântilie, Sâmedru, Foca, Moș Alexie, Lăzărelul, Dochia) sau fără a avea vreo legătură directă cu creștinismul Călușul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ceapa, usturoiul, ridichea), dar și pentru in, cânepă, grâul de toamnă; la Lună Veche se vopsește lâna și este bine de tăiat lemnul din pădure care se va folosi la construcția caselor.178 În calendarul tradițional românesc, există 17 sărbători nocturne și priveghiuri, specifice calendarului lunar: 5 și 7 ianuarie; 19, 20, 26 și 27 februarie; 2, 13, 14, 15, 16, 22 și 31 martie; 21, 30 noiembrie; 25 și 31 decembrie. Zilele în care nu apărea pe cer, când "se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]