5,945 matches
-
imensă. Am mai avut asemenea momente de plăcere pe când lucram la Vocile nopții. Mai puține la Refugii și chiar și mai puține la Orgolii. Cred că n-am scris niciodată cu mai mare dificultate vreo carte ca atunci când am scris Orgolii. Și tot cu un chin cumplit, cu foarte puține excepții, Drumul cenușii. C.Ș.: Pentru că ai amintit romanul Refugii... aproape toate personajele își caută un refugiu. Creatorul lor și-a căutat și el? A.B.: O, e foarte greu de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
asta printr-o nefericită întâmplare. Cartea fusese aprobată de Preda. A murit Preda și nimeni nu s-a mai atins de ea. Un fel de semn de respect pentru memoria lui Preda. Cele mai lungi discuții le-am avut cu Orgolii. C.Ș.: Îmi spuneai că un întreg capitol a fost scos din carte. A.B.: Da, un capitol foarte lung. De obicei eu nu renunț. Dacă nu-mi iese cartea așa cum vreau eu, nu o tipăresc. La acest capitol am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
găsesc și critici care să înțeleagă ce am vrut să spun. Dar știam că acesta este adevărul, că ăsta sunt eu și mai departe are prea puțină importanță. C.Ș.: Spuneai că cele mai lungi discuții le-ai avut cu Orgolii. A.B.: În ceea ce privește Orgolii, cred că am greșit scriindu-l. M-am gândit de multe ori la acest roman și, dacă ar fi să-mi rescriu vreodată cărțile, cred că aceasta ar fi singura pe care aș rescrie-o. Dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
să înțeleagă ce am vrut să spun. Dar știam că acesta este adevărul, că ăsta sunt eu și mai departe are prea puțină importanță. C.Ș.: Spuneai că cele mai lungi discuții le-ai avut cu Orgolii. A.B.: În ceea ce privește Orgolii, cred că am greșit scriindu-l. M-am gândit de multe ori la acest roman și, dacă ar fi să-mi rescriu vreodată cărțile, cred că aceasta ar fi singura pe care aș rescrie-o. Dacă nu în întregime, aș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
ori la acest roman și, dacă ar fi să-mi rescriu vreodată cărțile, cred că aceasta ar fi singura pe care aș rescrie-o. Dacă nu în întregime, aș scoate totuși foarte multe lucruri și aș adăuga altele. Cred că Orgolii este un roman pe care de abia acum ar fi trebuit să-l scriu. Nu aveam maturitatea necesară pentru acel subiect. Nu spun că a ieșit rău, dar îmi lipseau diverse unghiuri și fațete pe care de-abia acum le
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
asupra lor. Dacă l-aș scrie acum, și nu știu de ce sunt tentat să-l revăd, cred că ar arăta cu totul altfel. De-abia acum mă simt pregătit pentru el. C.Ș.: Într-o cronică, Dumitru Micu scria că Orgolii este unul dintre cele mai pasionante romane publicate la noi de la război încoace. A.B.: Cred că n-am citit cronica respectivă. Da, cartea a avut foarte mare succes. Dar eu, ca autor, nu m-am simțit foarte bine, deoarece
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
este o falsă impresie, datorată faptului că lipsește acel capitol despre care am vorbit. Și, de fiecare dată când îți lipsește ceva din carte, ai senzația că trebuie să adaugi mai mult decât îi lipsește de fapt cărții. Tot timpul Orgolii mi-a dat senzația de neîntreg. Îi lipsește totuși, sunt sigur, acel ceva imperceptibil pe care astăzi aș fi în stare să i-l transmit. Foarte probabil însă că n-am să-l rescriu niciodată. Mi-a ieșit foarte bine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
recitit-o, cred că numai Fețele tăcerii, deși pe unele s-ar fi impus să le recitesc, măcar din cauza greșelilor de tipar care trebuiau corectate. C.Ș.: A fost reeditat ceva din ceea ce ai scris? A.B.: O singură carte, Orgolii. Și mă gândesc cu groază la clipa în care, reeditând o carte, va trebui să o recitesc. Caut să uit tot ce ține de o carte, ca să rămână loc în mine pentru celelalte la care mă gândesc. Nu mă dezic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
spus exact ce trebuia spus despre cenzură, despre dictatură. Practic, dacă ar trebui acum să spun ceva, n-aș mai avea nimic nou de zis. Acesta este un aspect. Al doilea ar fi că nu vreau, și asta ține de orgoliul personal, să mă afirm cu alte mijloace decât cu cele de scriitor. Nu vreau să mă afirm decât ca scriitor, cu produsul muncii mele literare. În clipa în care aș scrie în presa de aici un protest, mi-ar fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
mult ca mâine să fiu judecat sau să se vadă din ceea ce am scris eu numai adevărul despre un anumit moment în care am trăit. C.Ș.: Adică romanele să fie raportate la un anumit moment. A.B.: Exact. Ca Orgolii, de exemplu, să fie trecut la literatura „obsedantului deceniu”, îngrădit, prin urmare, între niște ani. C.Ș.: Sau Fețele tăcerii să fie privit ca romanul colectivizării. A.B.: Absolut sigur nu este romanul colectivizării. După cum Refugii sau Drumul cenușii nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
Dorințele Partidei Naționale". În tot acest timp, eforturi consistente erau depuse atât pentru lămurirea opiniei publice europene, dar și pentru cointeresarea unor lideri politici din Franța și Anglia de importanța europeană a unui asemenea proiect, în direcția domolirii unora din orgoliile existente în plan local. Important reprezentant al generației care, începând cu 1849, depunea toate eforturile posibile pentru realizarea Unirii, Al.I. Cuza era un om politic conștient de misiunea pe care o primisese pe termen scurt, la capătul căruia trebuia
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
cristalizare doctrinară. Preocupările din această perioadă, diferite de cele din țară, nu vor contribui la încetarea rivalităților și neînțelegerilor din timpul revoluției, multe dintre ele prelungindu-se. Ele vor lua uneori chiar amploare 35 și vor alimenta viitoarele confruntări politice. Orgoliile existente în cadrul exilului românesc, dar și opiniile diferite față de strategia ce trebuia adoptată făceau ca întreaga activitate de popularizare, în primul rând a problemei românești, să se desfășoare cu mare greutate. Astfel, românii ce se aflau la Paris se împărțeau
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
1856 lui Mihail Kogălniceanu, Vasile Mălinescu și Nicolae Ionescu pentru a-i informa despre activitatea sa de propagandă în rândul opiniei publice engleze, dar și despre lipsa mijloacelor materiale 52. Familiarizat deja cu mediile politice occidentale și bun cunoscător al orgoliilor existente în cadrul acesteia, Dimitrie Brătianu îi îndemna pe liderii politici moldoveni amintiți să sprijine acțiunea întreprinsă de el prin invitarea comisarilor marilor puteri la Iași, unde să le fie făcută o primire triumfală, fapt considerat de el ca o acțiune
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
fi doar începutul unui șir de acțiuni ce ar fi dus în final la o altă configurație politică a zonei. Din acest motiv se încerca de către state mai "raționale" precum Franța o calmare a spiritelor în Principate, dar și a orgoliului exagerat al Puterilor Garante. Cuvântul de ordine părea să fie precauția. Deși Anglia părea tentată să accepte alegerea lui Filip datorită legăturilor de rudenie pe care le avea cu Casa Regală a Belgiei, ea nu va interveni, preferând să aștepte
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
să fie justificată nu doar în comunicatele adresate consulilor străini, dar și în viitoarele proclamații către populația românească. Chiar dacă susținuseră luarea unor măsuri energice împotriva demonstranților, cei doi reprezentanți ai guvernului, Nicolae Golescu și Lascăr Catargi, încercau imediat să menajeze orgoliile ieșenilor, cerând, într-o notă telegrafică trimisă lui D. Ghica din Iași, la 4 aprilie, revocarea comisarilor din județele Moldovei pe motiv că: "Cei mai mulți prefecți s-au simțit jigniți de numirea comisarilor, care adesea luau alte măsuri decât prefecții și
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
și adoptarea fiecărui articol din noua constituție să dureze foarte mult timp. Pentru un stat aflat sub presiune precum era România, orice clipă pierdută în lupte politice firești, însemna un timp prețios pierdut. Vrând să evite pericolul tergiversărilor și manifestării orgoliilor personale, oameni cu destulă experiență politică precum N. Golescu. L. Catargiu și N. Haralambie, membri ai Locoteneței Domnești puneau pe 1 mai la dispoziția membrilor Constituantei un proiect de Constituție. Acesta căpăta o greutate mai mare și prin faptul că
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Comisia avusese în vedere Convenția de la Paris din 1858, dar și Constituția Belgiei. După parcurgerea acestui traseu, la 1 mai 1866 guvernul român trimitea Adunării proiectul de constituție rezultat din munca Consiliului de Stat devenit astfel proiectul guvernului 698. Cunoscând orgoliile existente, dar vrând să se asigure și de faptul că activitatea sa se va desfășura într-un cadru constituțional care corespundea și propriei voințe, suveranul se implica în anumite limite în trasarea noului cadru constituțional. Astfel, pe 8/20 iunie
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
imprecise, avem spre sfârșitul anului 1866 semne ale unei stabilizări a vieții politice românești. Indiferent de crizele politice care vor mai surveni, România se îndrepta începând cu toamna anului 1866 spre o normalizare a vieții politice și asta pentru că, dincolo de orgolii și pasiuni politice firești, factorii decizionali de la nivelul anului 1866 au știut să armonizeze în așa fel intersele politicii interne cu un context internațional favorabil încât România să depășească un adevărat moment de cumpănă apărut la sfârșitul anului 1865 și
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
astfel de furtună și confuzie istorică trupul Moldovei a fost frânt. Și frânt a rămas și după limpezirea confruntărilor care au urmat de-a lungul a două secole, mereu În numele unei noi ordini europene, Întotdeuna grefată pe psihologia unor vechi orgolii, nestăvilite porniri, pe scheletul unor principii strategice, care și astăzi Încă se mai vor viabile. În virtutea acestei ordini, În anul 1940 are loc o nouă cotropire a Basarabiei, de data aceasta Înfăptuită de Imperiul sovietic, În baza tratatului Ribbentrop - Molotov
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
care mai înainte reușea să le domine perfect. E o imagine a ceea ce insuccesul provoacă datorită violenței forțelor care se agită în interiorul nostru pe care anticii le numeau „pasiuni umane”. Pasiunile nu reprezintă doar senzualitatea: tot pasiuni sunt: invidia, ambiția, orgoliul, resentimentele cele mai puternice; la fel cum tot pasiuni sunt iubirea, fidelitatea, angajarea, curajul, entuziasmul, perseverența. Acestea sunt forțe ale omului pe care trebuie să învățăm a le cunoaște și a le stăpâni. Chiar dacă nu vom ajunge la cazuri dramatice
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
etică a distinsului juriu? Asupra căruia se exercită, îmi imaginez, destule presiuni din varii direcții. Dacă votul e secret nominalizarea mă onorează. Instituția premiilor literare este importantă, făcând mai mult bine decât rău, relevând câteva repere într-o lume a orgoliilor mișcătoare. V.P.: În Existența poeziei, criticul literar Gheorghe Grigurcu nota: "Ovidiu Genaru e unul dintre cei mai înzestrați barzi ai provinciei noastre, căruia i se cuvine, credem, o mai mare atenție din partea criticii". Cum e viața în provincie, domnule Ovidiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
locuit Poetul (1974-1979), era lângă biroul de lucru al monșerului. Multe sunt amintirile despre autorul romanului Delirul. Drumul pe care l-a parcurs Cezar Ivănescu, de la inhibiție la afirmarea plenară, a fost greu și a trecut prin lipsuri, durere, îndoială, orgoliu, revoltă, disperare, nebunie creatoare. Era tot timpul conștient că trăim într-o lume absurdă și că această trăire este o cutezanță. Nu de puține ori l-am auzit spunând: ca români, ne lipsește o identitate bazată pe valori. Tot așteptăm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
etalon. Urmează exercițiile de sinceritate. "Așadar, simt ca un disconfort lipsa de civilitate, de cordialitate între oameni, agresivitatea verbală. Și deplâng absența solidarității intelectuale. O fi genul artistic iritabil, se știe asta, or fi în zona asta egouri dilatate și orgolii inflamate, dar puțin autocontrol în manifestări n-ar strica. Nu aștept de la oamenii din cultură să se iubească, dar ar fi bine să se respecte între ei." Vasile Proca: Ce amprente, în memoria timpului trăit, au lăsat locul nașterii, copilăria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
invidie, scene de isterie, etc. Așadar, simt ca un disconfort lipsa de civilitate, de cordialitate între oameni, agresivitatea verbală. Și deplâng absența solidarității intelectuale. O fi genul artistic iritabil, se știe asta, or fi în zona asta egouri dilatate și orgolii inflamate, dar puțin autocontrol în manifestări n-ar strica. Nu aștept de la oamenii din cultură să se iubească, dar ar fi bine să se respecte între ei. Altminteri, ce să vă mai spun eu despre neajunsurile culturii române? Au spus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
unui cititor neavizat, superficial, aproape oricine își poate cultiva imaginea de scriitor important, eventual "mare", statutul de star sau de supernovă. Dar nu e cazul să ne impacientăm, pentru că odată cu trecerea timpului lucru de atâtea ori verificat miturile se dezumflă, orgoliile se topesc ca spuma mării, iar ceea ce rămâne (dacă și cât rămâne) este valoarea netrucată, pagina adevărată, opera autentică. Literatura din toate timpurile e plină de cimitire în care zac, într-un celebru anonimat, atâtea și atâtea ilustre personaje ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]