5,088 matches
-
ales bine să fiu matematician, dacă criteriul de apreciere este ceea ce numim în mod obișnuit succes. Așadar, alegerea mea a fost bună, din moment ce mi-am dorit o viață confortabilă și fericită. Dar și avocații și agenții de bursă și de pariuri duc de multe ori o viață confortabilă și fericită, numai că e destul de greu să-ți dai seama în ce fel a devenit lumea mai bogată datorită existenței lor. Există vreun motiv pentru care să susțin că viața mea a
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
este nu un roman, ci, la rândul ei, o masivă trilogie, Amfitrion (1994), formată din volumele Demonii mărunți, Procuratorii și Alberta. Deși întâmpinat de critică cu o ciudată reticență, Amfitrion este o întreprindere vastă, vădind o ambiție artistică temerară, un pariu cu miză enormă, în mare parte câștigat, o operă care cuprinde unele dintre cele mai bune pagini scrise de B. Ziua și noaptea (1998), prezentat de autor ca prim volum al unei proiectate tetralogii, este un roman de actualitate, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
știință au încetat să se mai teamă de vid; ba chiar au început să îl studieze. Tot în zero și în infinit a căutat Pascal, evlaviosul jansenist, dovada existenței lui Dumnezeu. Și a făcut-o într-un mod foarte laic. Pariul divin Căci, până la urmă, ce este omul în natură? Un nimic în raport cu infinitul, un tot în raport cu nimicul, așezat la mijloc, între nimic și tot. BLAISE PASCAL, CUGETĂRI Pascal a fost și matematician, și om de știință. În știință, Pascal a
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
trecutul său laic nu l-a lăsat în pace. Chiar și atunci când susținea prin argumente existența lui Dumnezeu, tot pomenea de acei nerușinați cartofori francezi. Pascal se justifica, spunând că era mai bine să crezi în Dumnezeu, deoarece făceai un pariu bun. Literalmente. Analizând valoarea scontată - sau așteptarea - unui joc de noroc, Pascal analiza de fapt valoarea scontată a acceptării lui Cristos ca Mântuitor. Datorită matematicii lui zero și a infinității, el a ajuns la concluzia că trebuie să presupunem că
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
unui joc de noroc, Pascal analiza de fapt valoarea scontată a acceptării lui Cristos ca Mântuitor. Datorită matematicii lui zero și a infinității, el a ajuns la concluzia că trebuie să presupunem că Dumnezeu există. Înainte de a lua în discuție pariul propriu-zis, este ușor să analizăm mai întâi un joc oarecum diferit. Imaginați-vă că avem două plicuri, însemnate A și B. Înainte de a vi se arăta plicurile, prin aruncarea cu banul se hotărăște în care plic sunt introduși bani. Dacă
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
de 500 000 de dolari - de 10 000 de ori mai mare decât valoarea scontată a plicului A. Este limpede că, dacă vi se oferă șansa să alegeți între cele două plicuri, inteligent ar fi să optați pentru plicul B. Pariul lui Pascal se aseamănă cu acest joc, cu excepția faptului că utilizează un set diferit de plicuri: al creștinilor și al ateilor. (De fapt, Pascal nu a analizat decât cazul creștinilor, însă cazul ateilor este o extensie logică.) De dragul discuției, imaginați
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Dacă probabilitatea ca Dumnezeu să existe este de 1/10 000, sau de 1/1 000 000 sau unu la un trilion, este același lucru. Singura excepție este făcută de zero. Dacă nu există nici o șansă ca Dumnezeu să existe, pariul lui Pascal - după cum a fost numit - nu are nici o logică. Rezultatul așteptării creștinului ar fi atunci 0 x ∞, și asta e o prostie. Nimeni nu a fost dispus să declare că sunt zero șanse ca Dumnezeu să existe. Indiferent de
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
existe. Indiferent de punctul vostru de vedere, este întotdeauna mai bine să credem în Dumnezeu, datorită magiei lui zero și a infinității. Cu siguranță că și Pascal a știut cum să parieze, chiar dacă a renunțat la matematică pentru a câștiga pariul. CAPITOLUL 5 Un număr infinit de zerouri și matematicieni infideli [ZERO ȘI REVOLUȚIA ȘTIINȚIFICĂ] Odată cu introducerea mărimilor variabile și cu extinderea variabilității lor până la infinitul mic și la infinitul mare, matematica, de obicei de o moralitate atât de severă, a
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
nu pe oameni Nu există oameni răi, ci oameni care au un comportament inacceptabil. Care a fost ultima dată când cineva v-a întrebat dacă ați vrea să vi se facă o critică constructivă? Chiar dacă ați fi răspuns afirmativ, pun pariu că v-ați speriat când ați auzit remarcile negative. Nimănui nu îi place cu adevărat critica. Când criticați negativ, distrugeți stima de sine a persoanei. Bob avea darul de a-i ajuta pe oameni să devină mai buni. El urma
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
Ioan Holban, Dușan Baiski, „Radiografia unui caz banal”, CL, 1989, 4; Mircea Iorgulescu, Existența și procedeele, RL, 1989, 29; Gheorghe Secheșan, Biografii comune, O, 1989, 9; Ivo Muncian, Dușan Baiski. Dragoste între umbre, „Nasa reći”, 1991, 59; Paul Eugen Banciu, Pariul autorului cu sine, „Orient latin”, 1994, 3; Maria Genescu, Drumul spre Enad, RL, 1994, 9; Octavian Soviany, Istorii insolite, CNT, 1994, 41; I. J. Rovina, Scriitorul Dușan Baiski în trei ipostaze, „Renașterea bănățeană”, 1994, 1 358. L.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285553_a_286882]
-
în decembrie 1989, erau în stradă cu cele ale compatrioților care aveau acces la televiziunea în culori, comparate cu cele ale majorității, care vedea doar imagini în alb-negru, ori cu amintirile celor care nu aveau decât un aparat de radio: pariul meu este că simplul cuvânt "revoluție" are o mulțime de sensuri diferite, nu doar în funcție de statutul social și cultural, de gradul de maturitate politică al fiecăruia și de poziția sa, în interiorul sau în marginea evenimentelor, în stradă sau acasă, ci
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Cartea neagră a comunismului, Humanitas, București 1997. CRISTEA, Radu Călin, Luntre și punte. Douăsprezece conversații despre tranziție, Colecția Odiseu, Paralela 45, Pitești 2010. DĂIANU Daniel, Încotro se îndreaptă țările postcomuniste? Curente economice în pragul secolului, Polirom, Iași, 2000. DĂIANU Daniel, Pariul României. Economia noastră: reformă și integrare, Compania, București, 2004. DIACONESCU Ion, După revoluție, Nemira, București, 2003. DIMITRIU Adrian, Note de drum, Fundația ,,Constantin Titel Petrescu", București, 1994. DUMITRU Sandu, Spațiul social al tranziției, Polirom, Iași, 1999. DURANDIN Catherine, Ceaușescu, vérités
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
a doua zi, ea face un portret feminin al unei veritabile donna angelicata, una dintre cele mai frumoase figuri ale Decameronului, fidela și iscusita Zinevra. Victimă a scepticismului masculin zeflemitor în ceea ce constă virtutea unei femei, Zinevra devine obiectul unui pariu dintre soțul ei, Bernabo Lomellin din Genova, și mult prea ironicul Ambrogiuolo, care aflând despre virtuțile ei desăvârșite hotărăște să o pună la încercare, să o supună unui test, cu acordul soțului, deplin convins de calitățile remarcabile ale Zinevrei. Portretul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o nouă serie de halbe cu guler de mareșal, — Ce gulere sunt astea, bre? — De general! — De colonel bulgăresc! Eminescu avea privirea îndepărtată spre scenă: parcă aștepta ceva. Ce e, Eminescule? — Nu vine cineva... — Cine? Cineva... Apoi mai vorbirăm de pariul ce făcuse Eminescu pariu în scris cu Simțion și alții... Un cântec vesel în formă de marș ne făcu să tăcem și să îndreptăm privirile spre scenă. Eminescu făcu ochii mari, se însufleți și strigă deodată: — Suedeza! Apoi, după scaun
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
halbe cu guler de mareșal, — Ce gulere sunt astea, bre? — De general! — De colonel bulgăresc! Eminescu avea privirea îndepărtată spre scenă: parcă aștepta ceva. Ce e, Eminescule? — Nu vine cineva... — Cine? Cineva... Apoi mai vorbirăm de pariul ce făcuse Eminescu pariu în scris cu Simțion și alții... Un cântec vesel în formă de marș ne făcu să tăcem și să îndreptăm privirile spre scenă. Eminescu făcu ochii mari, se însufleți și strigă deodată: — Suedeza! Apoi, după scaun, printr-o săritură, se
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
spre scenă. Eminescu făcu ochii mari, se însufleți și strigă deodată: — Suedeza! Apoi, după scaun, printr-o săritură, se sui pe masă, își puse un șervet în jurul capului și începu să strige: Bravo! Bravo! Toată sala a rămas înmărmurită.” Acest pariu cu Simțion există între manuscrisele lui Eminescu, dar este datat 25 iunie 1883 și se referă, deci, la ultimele zile de dinaintea căderii poetului din 28 iunie acel an: D. Teleor confundă. Este ușor de confundat, pentrui că fazele bolii lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
era ornat cu mese suplimentare pe care se aflau mâncare și băuturi pentru invitații regelui ; Salonul Dianei era folosit drept sală de biliard ; Salonul lui Marte era folosit drept sala de bal ; Salonul lui Mercur era folosit drept cameră pentru pariuri și jocuri de noroc, Salonul lui Apolo era folosit drept sală pentru reprezentații artistice. De asemenea, apartamentele regelui erau completate de apartamentele reginei, care erau decorate după aceleași teme artistice: Capela - o completare a salonului Dianei din apartamentele regelui Sala
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
prințesa palatină descrie atmosfera care anima sala de joc:„Unul urlă, altul lovește masa cu pumnul cu atâta forță, încât răsună toată sala. Al treilea înjură atât de urât, încât ți se ridică părul în cap.“ Regina era încântată de pariuri. Jocul său preferat se numea„l'hombre“, era originar din Spania, se juca în trei cu un pachet de cincizeci și două de cărți. Primi Visconti remarca plin de ironie că regina, în simplitatea minții sale, pierdea continuu, spre satisfacția
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
știe care-i este poziția în fața regelui, adică să piardă din când în când. Ludovic avea două puncte de vedere privind jocurile de noroc. Pe de o parte le tolera la Versailles, pe de altă parte, considera că pasiunea pentru pariuri atinsese cote alarmante în Paris. Nemeitz, un demnitar german de rang înalt, afirma că„un nobil va fi acceptat în societate numai dacă va ști să joace jocuri de noroc.“ Regele a interzis jocurile ilegale de noroc, însă acestea au
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
eroarea nu ne aparține. Regula 10. „A cita este ca și cum ai depune mărturie Într-un proces”, spune Eco. Asta Înseamnă că trebuie să venim cu martori, respectiv cu surse credibile, care să ne ajute să câștigăm procesul - În cazul nostru, pariul cu textul științific. Se pune Întrebarea cum vom proceda dacă utilizăm o informație dintr-o scrisoare personală, dintr-un manuscris, dintr-o comunicare la un congres care nu a fost publicată Încă. Eco este de părere că trebuie să menționăm
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Becescu, scriitorul, jurnalistul, studentul boem, prea puțin cunoscător al amfiteatrele și bibliotecilor, foarte familiarizat însă cu birturile de joasă condiție, tânărul cu porniri generoase, dar și cu patimă mai mult sau mai putin romantică a amorului neconvențional ori cu viciul pariurilor la cursele de cai. Alături de aceștia, la cumpăna dintre anii 1903- 1904, hazardul l-a adus și pe fostul ofițer Vasile Butză, student politehnist, inițial la Liège, apoi la Bruxelles, căutător neobosit de subvenții pentru studii. Nu știm dacă într-
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
studentul boem, care frecvență mai puțin amfiteatrele și bibliotecile, preferând să-și petreacă serile în fumul birturilor ori în brațele "curtezanelor"; iar banii, ce-i mai rămâneau în urmă deselor escapade nocturne, se duceau pe o altă patimă a sa, pariurile la cursele de cai. Alături de aceștia, s-a găsit la un moment dat și fostul ofițer Vasile Butză, student politehnist, într-o primă fază la Liège, iar apoi, după 1900, la Bruxelles. Tânărul Butză era un neobosit căutător de subvenții
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
trebuie să nu fie generală, ci specifică. Exemplu: „Ai răspuns corect la 5 din 8 întrebări. Foarte bine !” , “ Felul în care ți-ai așteptat rândul a fost formidabil !”. Prin laudă trebuie să se evidențieze efortul și nu rezultatul. Exemplu : „Pun pariu că ai lucrat din greu pentru tema aceasta”. Lauda trebuie să sublinieze sentimentele elevului și nu pe cele ale adultului. Exemplu: “Ai lucrat de nota zece. Cred că te simți minunat”. O serie de tipuri de recompense de utilizat pentru
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
Trebuia să fi terminat deja. Nu mă deranjează, oricum e mai bine decît să mă duc la serviciu. Chiar îl credeți nevinovat, nu-i așa?" Juratul recalcitrant, despre care aflăm că e arhitect: "Nu știu, e posibil." Celălalt jurat: "Pun pariu că niciodată nu v-ați mai înșelat ca acum. Vă pierdeți timpul. Ar fi cazul să terminăm." Arhitectul: "Presupuneți că dvs. ați fi cel judecat." Celălalt jurat: "Nu e treaba mea să presupun. Eu sunt muncitor. Patronul meu e cel
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
imposibil?" Explorarea noastră n-a urmărit o definiție sau explicații. Nu a defini și a explica, ci a explicita. Am încercat să facem palpabile diversele aspecte și implicații ale posibilelor și imposibilelor care ne fac și desfac viețile, lumea individuală. Pariul primei serii de studii este de a-l face pe cititor să simtă dimensiunea fizică corporală a posibilelor și imposibilelor personale. De ce am făcut apel la forme de narațiune artistică? Nu experții recunoscuți în științe umane (sociologi, psihologi...), ci romancierii
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]