8,364 matches
-
district bănățean. În ultimele decenii ale secolului XVIII până la jumătatea secolului următor în Banat au activat în calitate de profesori-pedagogi precum și de oameni de cultură o serie de cărturari iluștri care, prin activitatea lor didactică și pedagogică pot fi incluși în panteonul pedagogiei naționale. Merită să-i amintim în acest sens, prin contribuția lor la dezvoltarea învățământului și culturii pe Paul Iorgovici, Dimitrie Țichindeal, Constantin Diaconovici-Loga, Grigorie Obradovici. Paul Iorgovici (1760-1808) a fost adept al mișcării social-politice franceze specifice ,,epocii luminilor.” Alături de Ioan
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
mai întins și a coordonat cele mai multe școli, în fruntea lui venind din 1816 Ioan Mihuț, o figură proeminentă de pedagog, cu o pregătire metodică și pedagogică la nivelul cerințelor europene din acea vreme. El este autorul manuscriselor Cercare publică din pedagogie și metodică (1814), Introducere în pedagogie (1815), manuscrise sintetizate în lucrarea tipărită la 1818, Manuductor pentru învățătorii scolasticești, cea mai prodigioasă lucrare privind instrucția și educația în perioada iluminismului românesc din Banat, realizată după pedagogul german Niemeyer. Statul austriac a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
școli, în fruntea lui venind din 1816 Ioan Mihuț, o figură proeminentă de pedagog, cu o pregătire metodică și pedagogică la nivelul cerințelor europene din acea vreme. El este autorul manuscriselor Cercare publică din pedagogie și metodică (1814), Introducere în pedagogie (1815), manuscrise sintetizate în lucrarea tipărită la 1818, Manuductor pentru învățătorii scolasticești, cea mai prodigioasă lucrare privind instrucția și educația în perioada iluminismului românesc din Banat, realizată după pedagogul german Niemeyer. Statul austriac a menținut sub un control constant școlile
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Elveția; JEANLOUIS DEROUET, Paris, Franța; GABOR ERDEI, Budapesta, Ungaria; TERESA PIRES CARREIRA, Algarve, Portugalia. Dumitru Popovici este conf. univ. dr. la Catedra de drept-științe sociale din Universitatea "Alma Mater", Sibiu, licențiat în filosofie (Cluj-Napoca), doctor în sociologie. A publicat: Politologie (1996), Pedagogie generală (1998), Introducere în pedagogia militară (1999), Didactica. Soluții noi la probleme controversate (2000), Sociologia educației, Editura Institutul European, Iași, 2004, Opuscule filosofice (2009), cursuri universitare și peste 70 de studii în reviste de prestigiu din țară și străinătate. Dumitru
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
GABOR ERDEI, Budapesta, Ungaria; TERESA PIRES CARREIRA, Algarve, Portugalia. Dumitru Popovici este conf. univ. dr. la Catedra de drept-științe sociale din Universitatea "Alma Mater", Sibiu, licențiat în filosofie (Cluj-Napoca), doctor în sociologie. A publicat: Politologie (1996), Pedagogie generală (1998), Introducere în pedagogia militară (1999), Didactica. Soluții noi la probleme controversate (2000), Sociologia educației, Editura Institutul European, Iași, 2004, Opuscule filosofice (2009), cursuri universitare și peste 70 de studii în reviste de prestigiu din țară și străinătate. Dumitru Popovici, Deschideri spre o istorie
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
pot fi puterea, onoarea, averea și sexul; aceste valori nu reprezintă o cale către fericire nici pentru individ, nici pentru societate. * A considerat educația ca având un rol deosebit de important în viața socială și a scris numeroase pagini de adevărată pedagogie socială. Importanța acestei lucrări este imensă pentru dezvoltarea ulterioară a gândirii despre societate. Carol cel Mare, regele francilor (768-814), a îmbrățișat concepția lui Augustin. La rândul său, papa Grigore cel Mare (în scaunul papal între anii 590-604) aduce teoria lui
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
un loc de seamă în cultura universală. Nu puțini sunt cei care afirmă că Rousseau a produs adevărate rupturi în numeroase domenii ale cunoașterii, considerând, chiar dacă uneori exagerat, Contractul social drept primul tratat de sociologie modernă, Emil primul manual de pedagogie, Noua Heloiză primul roman de factură și coloratură romantică. Bibliografie Rousseau, Jean-Jacques, Discurs asupra inegalității dintre oameni, Editura Antet, București, f.a. Rousseau, Jean-Jacques, Despre contractul social, Editura Nemira, București, 2008 Rousseau, Jean-Jacques, Emil, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1973 Rousseau
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
aceeași școală studiau socialistul Jean Jaurès, psihologul Pierre Janet, filosofii Henri Bergson, Felix Rauh și Maurice Blondel. Între 1885-1886 este bursier la Paris și apoi în Germania, în special în Marburg, Berlin și Leipzig, pentru a studia științele sociale și pedagogia. În 1887 Durkheim a fost numit profesor de pedagogie și științe sociale la Facultatea de litere a Universității din Bordeaux (1887-1894, profesor de științe sociale și educație, 1894-1895, profesor asociat de științe sociale și educație,1895-1896, profesor asociat de științe
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
filosofii Henri Bergson, Felix Rauh și Maurice Blondel. Între 1885-1886 este bursier la Paris și apoi în Germania, în special în Marburg, Berlin și Leipzig, pentru a studia științele sociale și pedagogia. În 1887 Durkheim a fost numit profesor de pedagogie și științe sociale la Facultatea de litere a Universității din Bordeaux (1887-1894, profesor de științe sociale și educație, 1894-1895, profesor asociat de științe sociale și educație,1895-1896, profesor asociat de științe sociale, 1896-1902 profesor titular de științe sociale), ceea ce a
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
elementare ale vieții religioase După moartea sa, urmașii, între care nepotul său, sociologul și antropologul Marcel Mauss (1872-1950) s-a distins în mod deosebit, au editat aducând la cunoștința publicului următoarele cărți: * Educație și sociologie * Sociologia și filozofia * Socialismul * Evoluția pedagogiei în Franța Învățăturile. Emil Durkheim aparține istoriei sociologiei, fiind considerat : a. inițiatorul caracterului științific al sociologiei b. contribuabil de marcă la instituționalizarea sociologiei c. cel care a consolidat autonomia sociologiei în cadrul științelor umaniste. d. fondatorul școlii franceze de sociologie e
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
a combătut insistent demagogia patriotardă și politicianismul categoriilor sociale care nu-i reprezentau pe români, nici prin origine, nici prin simțire și nici prin aspirațiile europene. Ideile susținute de Curentul istoric-popular au avut o mare audiență și astfel au devenit pedagogia de masă a românilor, avînd ca suport privilegiat patriotismul identitar bazat pe tradiție. S-a creat astfel un climat în care intelectualii au crezut că trebuie să construiască cultura majoră pornind mai ales de la cea minoră și s-au creat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dreptul ca să devină profesor definitiv în învățământ, susține examenul de capacitate în perioada 16 decembrie 1934 20 mai 1935. Comisia era formată din renumitele personalități ale timpului: profesorii universitari Simion Mehedinți și George Vâlsan la Geografie, Mihai D. Ralea la Pedagogie și profesor de liceu Ștefan Niculescu la Științe naturale. Începe cercetarea științifică pe cont propriu și pentru a-i fi mai ușor la elaborarea lucrării de doctorat, solicită în mod repetat timp de patru ani la rând (1936-1939) un post
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
șampanie, spuse ea. Filip a făcut totul di granda, Nicolae. În sănătatea ta!" O să mă răsfăț. N-am băut în viața mea șampanie! "Tocmai de-aia, trebuia să începi odată, zise locotenentul foarte vesel. În sănătatea ta și pentru succesul pedagogiei tale, din care, sper, Nel va trage cel mai mare folos!" Nel zâmbi cu gura până la urechi și ridică paharul, cu un deget de șampanie, în sănătatea iubitului ei învățător. "Acum, adăugă ea cu nerăbdare evidentă, să desfacem pachetele!" Caterina
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
teorie socială critică. Fiindcă, repetăm, contextualitatea e chiar obsesia semnatarului lucrării. De unde și abundentele referințe la rasă, clasă, etnicitate, sexualitate, multiculturalism ș.a. Cum imaginea are un rol-cheie în strategiile epocii, critica-diagnostic pe care o visează și vizează Kellner devine o pedagogie media. "Artefactele complexe" pe care le pune în circuit industria media nasc efecte ambivalente, contradictorii. , ca activitate profund participativă nu uzează de reprezentări inocente, ci folosește vehicule eficiente într-o abundență de bunuri și servicii, la scară populară. Încît astfel
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
stat-lume (cum spunea J. Galtung) și creează, într-un ritm frenetic, tipare și identități. Produsele media flatează populismul cultural și diseminează (staruri, reclamă etc.) o ideologie implantată (scrie D. Kellner). Acest capital cultural, stimulînd "fabricarea de identități" cere o eficientă pedagogie media. Iar exemplele de critică culturală, pe linia unei Teorii critice a societății (la care rîvnește autorul) ar inspira o nouă politică în sfera culturalului, încurajînd proiectul democratic multicultural. Implicit, ruptura de tiparele vieții moderne. Va fi cu putință o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o societate media și de consum, să învețe să-i înțeleagă, să-i interpreteze și să-i critice sensurile și mesajele. În cultura media contemporană, mijloacele dominante de informare și deconectare sînt o sursă profundă și adesea prost percepută de pedagogie culturală: ele contribuie la educarea noastră, arătîndu-ne cum să ne comportăm și ce să credem, să simțim, să gîndim, ce să ne sperie și ce să dorim și ce nu. În consecință, "alfabetizarea" în domeniul criticii media este o sursă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
epocii tehno-capitalismului. În concluzie, indic cîteva ținte pentru studiile culturale și cîteva dintre problemele pe care studiile culturale trebuie să le cerceteze în viitor. Studiile mele își propun, în ultimă instanță, să dezvolte sinteze de teorie socială, critică culturală și pedagogie media pentru a clarifica aspecte ale societății, culturii și politicilor contemporane. Îmbinînd filosofia, teoria socială, critica culturală și analiza politică, prezint unele perspective asupra societății și culturii, metode pentru critica culturală și fac propuneri pentru reconstrucția studiilor culturale și teoria
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
1992. Arăt cum au influențat evenimentele politice ale momentului, precum triumful reaganismului și Războiul din Golf, cultura media a momentului și cum au influențat anumite forme populare de media subiectul social și politic al epocii. Tot timpul implic critica în pedagogia media, ceea ce va permite cititorilor și cetățenilor să-și înțeleagă cultura și societatea, ceea ce va oferi instrumente critice celor ce vor să evite manipularea media și să-și construiască propriile identități și rezistența, ceea ce va inspira activitatea în producerea de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să-și înțeleagă cultura și societatea, ceea ce va oferi instrumente critice celor ce vor să evite manipularea media și să-și construiască propriile identități și rezistența, ceea ce va inspira activitatea în producerea de noi forme de cultură și transformare socială. Pedagogia media critică dezvoltă concepte și analize care îi vor face pe cititori să disece în mod lucid artefactele culturii de consum și ale media contemporane, ajutîndu-i să descifreze sensurile și efectele asupra propriei culturi, făcîndu-i astfel mai puternici în fața mediului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
îi vor face pe cititori să disece în mod lucid artefactele culturii de consum și ale media contemporane, ajutîndu-i să descifreze sensurile și efectele asupra propriei culturi, făcîndu-i astfel mai puternici în fața mediului cultural. Consider că și critica culturală și pedagogia media necesită o teorie socială și că teoria critică socială la rîndul său trebuie să se inspire din studiile culturale și media pentru a vedea dincolo de textura vieții sociale contemporane. Acest proiect combină astfel strategii metodologice, teorii și concepte din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
adesea contestată, a fost în mod direct influențată de mișcarea pentru drepturile femeilor, în vreme ce orientarea spre problematica rasială, ca factor semnificativ de studiu, a fost alimentată de lupta antirasială din acea epocă. În cadrul studiilor culturale britanice, orientarea asupra educației și pedagogiei, a fost pusă pe seama îngrijorării generale legate de hegemonia burgheză ce continua în ciuda conflictelor din deceniul șase. Orientarea de dreapta din politica britanică, apărută o dată cu victoria premierului Thatcher, a determinat, în ultima parte a deceniului șapte, un interes sporit pentru
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
trebui încurajați să examineze și să analizeze în mod critic cultura în care sînt formați. Pe linia acestei intenții pedagogice, voi adăuga teoriei studii concrete care să-mi ilustreze poziția teoretică. Sper ca aceste studii să contribuie la dezvoltarea unei pedagogii a criticii fenomenului media care să abiliteze individul să discearnă între mesajele valorice și ideologiile inculcate în textele culturii media 9. Cînd acești indivizi vor învăța să distingă modul în care cultura media transmite reprezentări opresive ale clasei, rasei, sexului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
discursuri și practici pe care Foucault și alții doresc să le analizeze. Ceea ce este necesar este nu eliminarea conceptului, ci reconstruirea și extinderea sa, care să-i schițeze funcțiile și efectele în viața socială. 9 Pentru opere mai recente în pedagogia critică, care subliniază necesitatea unei "alfabetizări media", vezi Giroux, 1992 și 1994 și McLaren et al., în curs de apariție. 10 John Fiske (1993) dezvoltă o critică specială a ceea ce el numește teorie a ideologiei care, susține el, consideră că
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
decît atît, valorizează în mod pozitiv reprezentările care contribuie la promovarea luptei celor oprimați împotriva dominației, atacînd în același timp acele reprezentări care legitimează dominația sau o prezintă ca pe un fapt natural. Multiculturalismul insurgent este așadar o parte a "pedagogiei celor oprimați" (Freire, 1972) care îi ajută pe aceștia să identifice oprimarea și pe opresori și să enunțe cu claritate țelurile și modalitățile de eliberare. Ca urmare, în vreme de Fiske și alții pun în valoare rezistența și lupta ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o nouă societate tehnologică media. Luînd în considerație aceste preocupări, aș dori să sugerez că studiile culturale trebuie să aibă în vedere cîteva teme care au fost identificate în ultimii ani, fără a fi însă înglobate în proiecte și problematică. Pedagogie critică media Studiile culturale au diminuat adesea importanța dezvoltării unor pedagogii pentru promovarea unei "alfabetizări" media de orientare critică. În vreme ce Școala de la Frankfurt considera că industriile de cultură aveau un caracter excesiv de manipulativ și ideologic, alte variante ale studiilor culturale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]