5,550 matches
-
în fața ta; Răni sângerânde și adânci rămase sunt în urma ta. Sclipiri de soare și speranțe le ai acum ’naintea ta Și vise multe, spulberate rămase sunt în urma ta. Un cer senin în dimineți le ai, e drept, în fața ta, dar plâns, tristeți si amăgiri lăsate sunt în urma ta Și cântec, vrajă și lumină le ai mereu în fața ta; Minciună, ură, multa vină rămase sunt în urma ta. O clipă lină și duioasă pășește azi în viața ta, Dar chin, și urlete, și
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
teamă, suspinul ce se prelinge pe frunze îi stinge frica și-l îmbată cu o picătură din nectarul zeilor. Lacrimile de plumb ale cerului pentru mine au încetat să mai existe de multă vreme, acum eu nu mai cred în plâns, am devenit omul îmbătat de nectarul zeilor și aștept ca vântul străin să-mi scrie testamentul pe bulgări de lut... și așa pot să mă sting încet printre nisipurile timpului Nemurire Nemurirea poetului nu este nicidecum nemurirea persoanei în lumea
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
geme, răsună-n nopți fragile de blestem. Dorinți, în rit de muguri ne adună pe urmele lăsate-n bronzul viu, și-amar topiți de sete până-n humă mai dezgolim un cer pentru pustiu. Ne prindem în tăceri ca depărtarea, când plânsul a uitat să ne mai doară. Nisipul din clepsidră arde zarea... fugare clipe-n clopote de ceară. Tot mai vioi himerele ne sapă altare opaline-n flori de umbre, sclipiri de-arginți ce zidurile crapă, duc adevărul vieții în penumbre
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
cu ele ochii, te-ntorci invers, mergi înapoi, cât un rac aruncat în apă clocotită ... Ca la naștere Prin îmbăierea pe care o faci la botez, te lepezi de Satana și-ți primești numele. Pentru creștini e un fel de plâns, ca la naștere ... Mai apoi, te scalzi în toate apele și niciuna nu te spală de păcate. îmbăierea în mare e ceva miraculos, în larg... Ies delfinii de plăcere la țărm și sirenele fug cât mai departe. Oricât de mari
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
-mi cânți frumos... Dar ai plâns lacrimi de mărgăritar, sparte pe obraz îmi ard inima și totul se transformă-n funingine pe coșul pieptului. în cenușa speranței îți mângâi mâinile moi, tu mângâi cu ele suflete de piatră, copii nedoriți. Plânsul tău e o formă de ușurare, nu-mi vine să cred că-n plânsul unei flori, rupte prin durere, există atâta voință și înțelegere. Cântecul tău răsucește corzi prin sunete tremurate, calde ca ploile de vară. Când mă culci în
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
inima și totul se transformă-n funingine pe coșul pieptului. în cenușa speranței îți mângâi mâinile moi, tu mângâi cu ele suflete de piatră, copii nedoriți. Plânsul tău e o formă de ușurare, nu-mi vine să cred că-n plânsul unei flori, rupte prin durere, există atâta voință și înțelegere. Cântecul tău răsucește corzi prin sunete tremurate, calde ca ploile de vară. Când mă culci în amiaza ta, surâzi în somn a vreme bună. Te voi căuta Eu te-am
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
iscoditoare, nemărginit să-mi fii în alinare. Pustietate adăpostesc M-am așezat pe divanul unei stări de confuzie; înăuntru simptome de recluzie. Am tot sperat să-mi adun cugetul aproape, să-l țin aliniat pustiului sorbit cu sete în melodia plânsului de ciute și-n dorul de cuvinte brute cu zâmbet jind, pe buzele răsfrânte. Noaptea și-ascunde fața în pământ și roua îmi adoarme pe mormânt. Sălaș de așteptări Scrijelesc pe scoarța ruginită, începuturi; am așteptat să mă alinți cu
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
mi-a oferit batista lui. M-a tras către el, într-o semi-îmbrățișare stângace. Fruntea i s-a încruntat din cauza unei îngrijorări paterne. Nu mai trebuie să spun că nimic din toate astea nu a reușit să mă oprească din plâns. Am încercat să zâmbesc și să mă comport cumva, profesionist, dar nu mi-a reușit. Eram devastată. Jackson fusese mai mult decât un șef - de la moartea tatei, din urmă cu cinci ani, el a jucat, pentru mine, și rolul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
că industria cărții se dădea în vânt după adjectivele simandicoase. Un manuscris nu era bun sau rău, era exploziv / pătrunzător / unic sau era nestructurat / banal / derivativ - Sunt provocatoare, am concluzionat. Karen era un director artistic deosebit de talentat. Dar, judecând după plânsul înfundat care se auzise, în dimineața aia, din spatele ușii ei închise, am bănuit că Vivian o tratase cu duritate de curând. Eram absolut încântată de copertele pe care Karen le imaginase pentru Confidențial Despre Casa Albă și aceeași reacție avuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
umană prinsă în capcana unei relații disfuncționale, de lungă durată, cu șefa ei cea abuzivă. Imediat după ce am închis ușa, am simțit că se rupe ceva în mine. Mi-am îngropat fața în mâini și mi-am dat drumul la plâns. Capitolul doisprezecetc "Capitolul doisprezece" Clopotul de sticlătc "Clopotul de sticlă" — Bellini? m-a întrebat o blondă cu o pereche de chiloți tanga și cu niște plasturi de sfârcuri în formă de pană de scris. Vivian le comandase special pentru toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
nu merge cum trebuie între noi? zise Angelina. — Nu e mare scofală, dacă vă gîndiți că aproape în fiecare zi eu vă aduc corespondența, zise Poștașul. — Să fie totul chiar așa bătător la ochi? întrebă Angelina simțind că o înfundă plînsul, ducînd o palmă la frunte, începînd să-și maseze tîmplele. — E clar că Părințelul nu s-a schimbat cu nimic de cînd îl știu, zise Poștașul înghițind în sec, corectați-mă dacă greșesc, adăugă, mutîndu-și stînjenit privirea în altă parte
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
și amintit de mine, ca dovadă că totul a fost pură realitate. Sînt pierdut, o să înceapă iar după același scenariu, toată viața asta de popă e un mare căcat, e prea devreme să te lamentezi, nu i chiar așa de plîns, el o să-și ia doar cireșica de pe vîrful tortului și o să plece ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic. — Totul se plătește Părințele, prostuțule, măcar de ea să fi avut grijă, zice Roja, dar tu nici măcar nu te-ai gîndit
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de când mulțimea tăbărâse pe el, călcându-l metodic În picioare În drum spre casă și spre grijile lăsate pentru o vreme În afara pieței, Grațian se străduia din răsputeri să Înțeleagă sensul mereu schimbător al durerii care Îi bântuia trupul, precum și plânsul fără motiv al lui Flavius-Tiberius Moduna. Capul lui Flavius-Tiberius nu cântarea nici atunci mai mult decât sulul de afișe pe care, o dată pe săptămână, le purta pe umăr prin oraș: străzile Horea, l Mai, Piața Libertății, strada 23 August, Piața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
prindea atât de bine. Cine ar fi crezut una ca asta? continuă să se mire Brândușă În speranța unei explicații dacă nu liniștitoare, cel puțin lămuritoare. Astăzi nu mai poți avea Încredere În nimic, domnule, decretă Petru abia stăpânindu-și plânsul. Chiar În nimic, domnule profesor? Nici măcar În...? Dădu ochii peste cap ca să evite numirea instanței supreme. Nici măcar, zise Șendrean. În glasul său răzbătea toată amărăciunea de care nu fusese nici el scutit până atunci și pe care o dezvăluia cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
șterg plângând În fața oglinzii după fiecare bal. Contează ce rămâne când te dezbraci: sânii căzuți, celulita, varicele, ridurile. Singurătatea! Sufletul? O lozincă oarecare, un scut găurit, o cămașă zdrențuită. Cu un ultim efort reuși să Închidă valiza și izbucni În plâns. Au Însoțit-o la tren. După o lună au primit o scrisoare. Puțin mai târziu primul pachet: mezeluri de Comtim. Apoi Încă o scrisoare și Încă un pachet. Au ajuns să socotească lungimea anului În funcție de numărul pachetelor și al scrisorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ochii umezi. Se apropie de Brândușă și Îi șopti gâtuit de emoții: Ce carevasăzică niște discuții libere! 21. Orice gest, cât de mărunt, capătă În aerul Înghețat al serii ceva din măreția misterioasă a nașterii Domnului. Doamna Moduna izbucni În plâns. Niciodată până acum soțul ei nu găsise cuvinte de laudă pentru Mântuitor, deși bradul, colindele și sarmalele n-au lipsit de la nici un Crăciun. Mai bine mai târziu decât niciodată, Își spuse ea, ștergându-și pe furiș câteva lacrimi. Terminase de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
des oiseaux de nuit pour la perfection circulaire du contour... Vieil océan, tu es le symbole de l 'identité: toujours égal à toi-même.” Din nou vocea bătrânelului: Sabina, tu ești? Ce bine te aud acum Sabina, fetița mea... Izbucni În plâns. Scăpă receptorul. Deschise ușa. Ieși clătinându-se. În receptor se auzea o voce de femeie. Se auzi, pentru că fu repede Înghițită de foșnetul oceanului. Telefonistele se Înghesuiau la geam ca să-l vadă și ele pe omul care a vorbit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Io nu mai suport, fetelor! Cine dracu mai suportă? scăpă Sușu printre dinți. Petru simți nevoia să se Îndrepte. Stătuse prea mult sprijinit pe același picior și Îi amorțise. Tocmai când credea că lucrurile se vor liniști cu Încă un plâns al bătrânului, acesta ieși din cabină și se agăță de clanța ușii pe care scria „DIRIGINTE”. Ușa era Într-adevăr Încuiată. Mai Încercă o dată să o deschidă. Același rezultat. Furios, Începu să o zgâlțâie. Soția dirigintelui se ridică În picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
o viață poștaș În „Bosnia”? Și de ce uit? Ochii albaștri, spălăciți i se umeziră, mâna În care ținea țigara aprinsă Începu să-i tremure și, Înainte ca Petru să găsească un cuvânt ori un gest de Îmbărbătare, Gheretă izbucni În plâns. Ești obosit, domnule Gheretă, doar atât. Dacă vrei, te conduc. Până Îți fumezi țigara mă Îmbrac și mergem Împreună. Am văzut lumină și am intrat, mă credeți, domnu’ Petru? Am văzut lumina și am intrat... Petru nu-l mai asculta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de porumbel Înainte de a se lungi cuminte pe covorul de Buhara, fără să pricinuiască pagube materiale, În jur era plin de porțelanuri și de cristale. Doamna Ster, În genunchi, Își lipise obrazul de obrazul lui. Abia dacă i se auzea plânsul. Gheretă se trezi mototolind ziarul cu care domnul Ster nu mai avea ce să facă. Ziarul lui era România liberă. Citea mai ales decesele printre care Își găsea o mulțime de cunoștințe. Un fost director de bancă era un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ani. A avut o moarte ușoară, la Începutul toamnei, anotimpul ei preferat. Cu puțin noroc, aș fi avut parte de un braț de crizanteme galbene, florile mele cele mai dragi. Auzind-o vorbind așa, am zâmbit, apoi am izbucnit În plâns. Ei, lasă, că și ție Îți plac crizantemele galbene, a zi ea, bucurându-se de căldura trupului meu tânăr aplecat asupra ei atât cât să nu o strivească. Apoi s-a dus. Geamul camerei era deschis și... cam atât se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
vana orbitor de albă un bărbat tânăr Își spăla sexul. Nu se simți câtuși de puțin tentată să pipăie fantoma care Îi zâmbea confuz de sub duș și nici să-i adreseze vreun cuvânt. Se Întoarse În camera ei Înghițindu-și plânsul. În adâncul ei, spaima, mânia și ura strangulau sunetul pur, inconfundabil al conviețuirii cu himera... Pășea Înainte Îngândurat. Uitase de ea. Vru să-l strige, dar renunță, fascinată de urma Întunecată a pașilor săi. Dacă aceste urme ar duce undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Înainte de a ne despărți. Recita mereu versuri din cartea asta. Două poeme reveneau obsesiv: Cimitir săsesc și Vama Veche. Când am aflat de moartea lui Klaus În loc să plâng m-am pomenit recitând ore În șir poemele lui preferate: Cum Însă plânsul eliberator se lăsa așteptat, am luat cartea, mereu la Îndemână, și am citit-o cu voce tare din scoarță În scoarță. Apoi a venit și plânsul mult dorit si apoi somnul pentru că și vinul meu roșu era pe terminate În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
În loc să plâng m-am pomenit recitând ore În șir poemele lui preferate: Cum Însă plânsul eliberator se lăsa așteptat, am luat cartea, mereu la Îndemână, și am citit-o cu voce tare din scoarță În scoarță. Apoi a venit și plânsul mult dorit si apoi somnul pentru că și vinul meu roșu era pe terminate În sticla de Bordeaux, ultima din lotul de 12 cu care Michel spera să mai sară peste o criză existențială care, În cazul lui, va dura toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
la două spitale Așteaptă un copil. Ne-au Întrebat dacă avem o preferință pentru nume. Niciuna, am zis noi. Apoi mi-a venit În minte fata desculță din pustă și ne-am spus, după ce nevastă-mea s-a oprit din plâns, că ar fi un nume potrivit pentru nepoțica noastră, dacă l-am cunoaște. Ca să Înțelegeți mai bine rugămintea noastră, am hotărât să vă scriu o scrisoare specială În care să vedeți că mă simt legat de fiul dumneavoastră de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]