5,976 matches
-
Amenințările pot fi prin cuvinte: „las' că vezi tu ce îți va face tata pentru asta!”, o amenințare pe care o auzi frecvent, mai ales în relație cu copiii mai mici. „îți face doamna doctor injecție dacă plângi!”, „îți taie popa limba dacă mai vorbești urât!”, „vine lupu!”, sunt aparent expresii nevinovate și adulții se amuză, în timp ce copiii se înspăimântă! Simțul umorului copilului este altul decât al adultului, este în acord cu nivelul lor de dezvoltare cognitivă. Spaima și nesiguranța care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
S. M.: Am dat doar o declarație în care am descris faptul că m-am dus cu căruța în satul acela, dincolo de Ivești. Și de la Iași m-au dus la Galați. Anchetatorii au venit de la Bârlad. Printre ei și locotenentul major Popa care mai târziu a ajuns activist de partid pentru zona Ciocani. A venit împreună cu un evreu, Carolică, și m-au scos de la celulă, că stăteam singur în celulă, m-au dus la birourile unității și mi-au pus în față
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ăștia? Ce au?" Că erau exact ca rușii când au venit în 1944 la noi. Și mi s-a spus: "ăștia-s pochii, măi! Asta e, caută mâncare pochii!" Nu făceau decât schimb de țigări, schimb de pâine, asta făceau popii, nu erau cu credința. E o bazaconie ce se spune. Cu credința au fost doi-trei legionari care au fost cu adevărat trup și suflet. Că l-am avut aici în oraș pe popa Bîrnovescu 23, care a fost trup și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de țigări, schimb de pâine, asta făceau popii, nu erau cu credința. E o bazaconie ce se spune. Cu credința au fost doi-trei legionari care au fost cu adevărat trup și suflet. Că l-am avut aici în oraș pe popa Bîrnovescu 23, care a fost trup și suflet, preot! A mai fost unul de pe la... C. I.: Pe aceștia i-ați întâlnit la Canal? S. M.: Nu. Ăștia au fost în închisorile mari pe la Aiud, pe la Jilava, dar ei au fost preoți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în închisorile mari pe la Aiud, pe la Jilava, dar ei au fost preoți cu adevărat, c-a fost bine, c-a fost rău, ei și-au păstrat credința. Dar n-am văzut nici la Poarta Albă, nici la Coasta Galeș vreun popă care să se ducă să spună: "domnule, uite care-i situația, eu sunt preot chiar dacă n-am haine pe mine dar: Dumnezeu să te apere sau să te miluiască!" Nu! Dar dacă era ceva de schimbat, da, am văzut: eu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nou înființată, la vreo 7 km de Poarta Albă, pe un deal, unde n-aveam apă, n-aveam nimic. De la Coasta Galeș m-am eliberat. Am fost acolo cu unul Ciorîță Aurel 25, fost coleg de școală cu mine, băietul popei Ciorâță de la Ciurești. Și i-am zis: "Băi, Aurică, hai să mergem și noi la meseriași, la zidari undeva, haide mă vino-ncoace!" Când au trecut ăia de au întrebat care-s meseriași, am zis și noi, dar eu țineam
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Oane, fratele lui Petru și Caroteștii, unde a fost feciorul lui Nanei, pentru 200 zloți; 2. nepoții lui Fiere: Dragalina și Marușca, Ion și Maria, pentru satul Ferești pe Racova, unde au fost casele lui Fiere, cu 100 zloți; 3. Popa Băilă pentru satul Păncești pe Racova unde a fost Pănca, cu 50 zloți; 4. Rohat Groază nepot lui Fiere beg, pentru satul Rohați pe Racova cu 50 zloți; 5. T. Hasnaș pentru Deleni, Miclești și Bălteni, cu 240 zloți; 6
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
birnicilor. Preoții de la sate care aveau folosința „unui lan sau a unei jumătăți de lan", chiar și pe timpul cnejilor erau ținuți să achite aceleași dări ca și sătenii, astfel, într-un act relativ la o localitate numită Preluca spune R. Rosetti, popa era „dator să dea pe fiecare an cetății Sanoc câte un ied la Paști și câte un iepure sau un caș românesc la Crăciun". Părtași ca majoritatea localnicilor la birurile așezărilor, preoții erau purtătorii unor înalte virtuți care, adesea, erau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sate, unul Miclea din Bahna la Tutova și altul Bălan din Strâmba, îi dă privilegiul ca în orice afacere judecătorească să nu fie judecat de boierii din loc, din Tutova sau Bârlad, ci de însuși Domnul la Suceava, unde trăia Popa Iuga, fiind popă domnesc, vestitul Popa Iuga, și Domnul zice în acest sens: „și în veci, ci să asculte de noi și alți judecători să nu aibă". Într-un alt document și mai lămuritor, aflat în Surete și Izvoade, vol
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din Bahna la Tutova și altul Bălan din Strâmba, îi dă privilegiul ca în orice afacere judecătorească să nu fie judecat de boierii din loc, din Tutova sau Bârlad, ci de însuși Domnul la Suceava, unde trăia Popa Iuga, fiind popă domnesc, vestitul Popa Iuga, și Domnul zice în acest sens: „și în veci, ci să asculte de noi și alți judecători să nu aibă". Într-un alt document și mai lămuritor, aflat în Surete și Izvoade, vol. V, p. 113
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu porunca așa de aspră a lui Vodă. Osânda trebuia îndeplinită: Piserul de la carvasaraua făcu îndată hârtia, în care scria: „De vreme ce sluga domnească Vasile Ponici slujitor cu slujba Bacăului a pus în silă și peste cuvântul domnesc la dajdii pe popa, diaconul și 4 poslușnici ai mănăstirei Măstacanul, a dumisali stolnicului celui mare Gligori Hăbășăscul, poronca Măriei sale este a i se scrie pe frunte vina sa spre a tuturor știință și pildă". Soltuzul luă petecul de hârtie din mâna piserului, iar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
însemna plata a 10 parale; ort - „monedă de argint, valorând a patra parte dintrun taler sau echivalent cu 10 parale. Se punea mortului în mâna dreaptă ca să aibă cu ce plăti vămile văzduhului, de unde vine și expresia „A dat ortul popii"... La noi a circulat atât în Muntenia, Moldova cât și în Transilvania, spune Vasile Plăcintă când vorbește despre „Monedele vechi în folclorul românesc" (II) - publicația Dunărea de Jos nr. 58, editată de Consiliul județului Galați; „Leul vechi avea 40 de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cele cuvenite după care, urma să-i aducă la Iași, să-i examineze personal. Că înșiși domnitorii se ocupau de starea rugătorilor lor stau mărturie documentele: „În 1552 sept. - 1561 nov; 1564 - 1568 mart.Alexandru, voievodul Moldovei, scrie rugătorului său popa Sava că se bucură că învață carte, și-i trimite cei 1000 aspri ceruți pentru a cumpăra 3 cărți și 500 aspri pentru a-și lua odăjdii și încălțăminte" („Catalogul documente moldovenești din arhiva istorică centrală a statului", vol. I
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
adesea înspăimântătoare, greutățile publice și angajamentele de muncă născute din aceste greutăți aproape imposibile, atât mediul social cât și administrația fac ca școala să fie aproape lucru de prisos". De unde și concluzia la care ajungea: „Școala va fi bună când popa va fi bun, darea mică, subprefecții oameni care să știe administrație, finanțe și economie, politică, învățătorii pedagogie, pe când adică, va fi școala școală, satul sat și omul om, precum e în toată lumea, iar la noi ca la nimeni". Rămânea, totuși
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ciubotaru, Comuna Vulturești, Studiu de istorie socială. Onomastică, Casa Editorială Damiurg, Iași, 2003). Biserica în pagini de tradiționalism Prins într-un astfel de „joc", consăteanul meu Vasile Ghica din Priponești-Tutova, își explică originea numelui său, susținând, undeva, că pleacă de la popa Gică, „un fervent apărător al drepturilor răzeșilor din localitate, care, întrun proces răsunător" a devenit Ghică, apoi Ghica. Așa pledează el ca să-și susțină proveniența: „Sunt os de țăran!". Pagini de tradiționalism și spiritualitate oferă cu prisosință biserica. Bogăția bisericească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
primul rând a fost un medicament pentru mine. Eu am fost medic la țară vreo 12 ani, la Dolhasca, cea mai mare comună, cu nouă sate, din județul Suceava, cu vreo patru biserici, cu patru preoți, dintre care unul era popa Roată. Mai înainte de a fi medic acolo, trebuia să faci un soi de practică, tot la țară, și în vacanța dintre anii al V-lea și al VI le-a fusesem tot la Dolhasca să fac practică. În luna aceea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
plâns, că era prea dimineață. M-am oprit din plâns, că mi-era foame. Am cerut ceva de mâncare, dar bunică-mea n-a vrut să mă asculte. A zis că nu am voie să mănânc nimic, ca să-mi dea popa nafură. Mi-am amintit că aveam un pachet de biscuiți prin buzunare și-am înghițit în fugă vreo câțiva, fără să mă vadă bunica. M-a târât de mână până la biserică, m-a arătat pe la tot felul de babe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
visul. Situația conflictuală a poveștii este extinsă la nivel stilistic. Hamlet urban (Ciprian Scurtea) poartă adidași și pantaloni în carouri, este înarmat cu pistol (celebrul „A fi sau a nu fi“ este spus cu țeava armei la tâmplă). Ofelia (Ofelia Popii) este minunată în rol și reușește probabil cele mai emoționante momente ale spectacolului. Din cele peste douăzeci de personaje, sunt prezente doar nouă, care preiau și partiturile celorlalți, realizând un puzzle de povești teatrale. Moment de cotitură și de greutate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
și cu actori noi. Să vorbim și despre distribuție. Revedem o parte a trupei tinere din Balul. Dar sunt și nou veniți. Hamlet este Ciprian Scurtea, un tânăr actor de la Satu Mare. Ne cunoaștem încă din facultate. Iar Ofelia este Ofelia Popii. Joacă tot pe cei din trupa tânără de la Sibiu, dar rolurile principale nu sunt ale lor. Însă cu foarte mulți din echipa de la Hamlet nu am mai lucrat. Cu Buhagiar nu am mai lucrat, cu Casa Gontz, pe video, n-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
Invitație la teatru „Felii” (de Lia Bugnar) sau despre reacția la plinătate; dezbinare. Motto: Femeia este al cincilea anotimp." (Grigore Vieru) Teatrul Național "Radu Stanca" Sibiu Cu: Ofelia Popii Scenografia & Light Design: Dragoș Buhagiar Coregrafia: Florin Fieroiu Muzica: Vlaicu Golcea. Scrise de femeie pentru femeie, „Felii”-le se consumă singure. Lia Bugnar reușește să aducă în prim-plan chintesența femeii, element regenerator, adăpost al vieții, prin raportare la teme
A doua oară unu by Tudosă Andreea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
-
în moduri diametral opuse, pricinuindu-le dezechilibrul psihic sau emoțional, aducând haos și pierdere de sine. Toate acestea sunt create de o echipă format din 5 oameni, echipă care are un singur exponent, purtător de cuvânt, emițător principal - actrița Ofelia Popii. Pentru a contura în linii mari acțiunea, dar și pentru a stabili contextul, trebuie să pornim de la singurul fapt adânc rădăcinat în real, în stare brută, care ține strict de trăirea în material, sau neființare, cum este în cazul de
A doua oară unu by Tudosă Andreea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
-
și slăbiciune, nebunie și coerență. Acțiunea operei are caracter atemporal, iar etalarea diferitelor tipologii feminine are rolul de o oferi posibilitatea identificării cu un personaj, sau crearea unor asocieri cu personaje conexe, din realitatea imediată. Emițătorul, în acest caz, Ofelia Popii, metamorfozată în 7 personaje, sau 7 Ofelii miniaturale amplificate, poate fi identificat cu sursa mesajului, deoarece dincolo de textul ca atare, cumulul de semnificație este dat mesajului prin subiectivism și prin prelucrarea informației astfel încât cuvintele să se desprindă literă cu literă
A doua oară unu by Tudosă Andreea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
-
influențează rolul scenic, atmosfera este maleabilă prin schimbul de energie care are loc, pentru că, așa cum afirma Octavian Paler, "Orice viață e un spectacol. De fapt, un dublu spectacol. Unul jucat pentru alții. Altul jucat pentru sine.". În „Felii”, pentru Ofelia Popii cuplul de termini „alții-sine” are câștig de cauză, deoarece aceasta este asemeni unui boomerang - ajunge în spațiu, învăluie totul, pentru a se întoarce în sine și pentru a oferi mai mult. La nivelul coregrafiei propuse de Florin Fieroiu se disting
A doua oară unu by Tudosă Andreea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
-
de Florin Fieroiu se disting elemente aparținând dansului contemporan, ce reușesc să transforme orice mișcare în voluptuozitate, în frumos, astfel încât mișcarea scenică să devină un cod ușor prelucrat și de interpretat, ce vine în completarea limbajului verbal fiecărui personaj. Ofelia Popii reușește să se reinventeze prin fiecare mască în parte, prin fiecare personalitate închegată prin dans teatral, dozându-și cantitatea de energie, dar păstrându-și entuziasmul pentru fiecarea felie ce va defini într-un final spectacolul ca fiind unul complet. Spațiul
A doua oară unu by Tudosă Andreea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
-
sub toate aspectele și însoțită de ne numărate „stâlceli” hazlii. Avem o listă impresionantă de cuvinte stâlcite dintre care putem selecta aici următoarele: iepurașul = piașu; picioare = fâsoale, tramvai = babaiu; televizor = zozor, fotbaliști = fabulist!, lapte = aple, biscuiți = buscuiți, urât = ourât, copii = popii, Costică = Sosică” ș.a. Fraze întregi de același calibru a înveselit fa milia întreagă. De exemplu, vă invităm să traduceți: „Mami, oti babaiu” sau „ai popii la Bogdi”. De la 4 ani Bogdan a intrat la grădiniță și din prima zi au
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]