KorAP: Find »[drukola/base=postmodern & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...194 195 196 ...207 >

5,163 matches

Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650

ai essayé de mettre en évidence le postmodernisme de Baudrillard sous deux aspects: celui des thèmes et des concepts envisagés, qui font partie intégrante du lexique du courant et celui de l'écriture même, qui représente en soi une manière postmoderne de s'attaquer au langage, à la référence ou à la signification. En ce qui concerne les premières œuvres de Baudrillard, les sujets les plus significatifs sont la société de consommation, le monde des objets, l'échange symbolique, le quotidien

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
rapprochements entre leur théorisation et ceux offerts par Marx, Debord, Lipovetsky, Lefebvre étant suggestifs. En ce qui concerne ses œuvres tardives, le découpage présenté s'est centré essentiellement sur les concepts et les thèmes qui tiennent du domaine de la philosophie postmoderne (hyperréalité, simulation, séduction, stratégie fatale etc.) et sur leur interprétation critique et argumentative, les références théoriques provenant maintenant des œuvres de Foucault, Lyotard, Deleuze etc. Le cinquième chapitre propose une analyse détaillée des deux des concepts les plus connus qui

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
etc. Le cinquième chapitre propose une analyse détaillée des deux des concepts les plus connus qui construisent le lexique baudrillardien et qui interviennent de manière constante dans la plupart des discussions sur le postmodernisme, en faisant partie intégrante du langage postmoderne proprement dit: la hyperréalité et la simulation, tandis que le sixième chapitre met en question la problématique de la séduction. La manière de s'attaquer à la problématique de la séduction est différente par rapport à celle adoptée par la plupart de

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
essentiellement du point de vue de l'idéologie, du féminisme ou de la sociologie. Dans mon opinion, le concept de séduction peut être organisé autour d'une métaphore essentielle du discours baudrillardien et plus que cela, autour d'une vraie métaphore postmoderne. En utilisant les termes d'un procédé discursif, la séduction a pu être, de cette façon-là, comparée à la déconstruction derridienne, en accentuant aussi les mécanismes du fonctionnement discursif (qui comprennent la logique de l'ambivalence, "l'ajournement du sens

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
la stratégie destinée à faire pousser les enchères, la stratégie de la radicalisation des hypothèses, celle de la violence théorique et interprétative, de la réversibilité, de l'excès et de la brèche. Les conclusions finales sont subordonnées à la interrogation générale suivante: la philosophie postmoderne est-elle une philosophie autophage?, interrogation provenant de l'identification d'un point critique dans l'étude du discours baudrillardien, mais aussi du discours postmoderne le revers des caractéristiques établies dans le domaine du discours. En d'autres mots, la philosophie

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
excès et de la brèche. Les conclusions finales sont subordonnées à la interrogation générale suivante: la philosophie postmoderne est-elle une philosophie autophage?, interrogation provenant de l'identification d'un point critique dans l'étude du discours baudrillardien, mais aussi du discours postmoderne le revers des caractéristiques établies dans le domaine du discours. En d'autres mots, la philosophie moderne révèle-t-elle une disparition de la "vraie" philosophie et une annihilation du champ fertile des idées (dans la terminologie baudrillardienne, est-elle un simple "simulacre" du

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
et débats ultérieurs. 1 Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, trad. de Tatiana Pătrulescu, Radu Țurcanu, Mona Antohi, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 325. 2 Steven Connor, Cultura postmodernă. O introducere în teoriile contemporane, trad. de Mihaela Oniga, Editura Meridiane, București, 1999, p. 7. 3 Michel Foucault, Politics, Philosophy, Culture; Interwiews and Other Writings, 1977-1984, Routledge, London, 1988, p. 133. 4 John Armitage, "From Modernism to Hypermodernism and Beyond

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
fluide și amorfe ale absolut necesarului (dar insuficientului) acum din prezent într-o formă care poate fi înțeleasă și exprimată verbal grație deciziilor fundamentale și irevocabile ale selecției critice" (Steven Connor, op. cit., p. 13 [s. a.]). 6 Kirsten Simonsen, "Planning on "Postmodern" Conditions", în Acta Sociologica, Sage Publications, London, Thousand Oaks and New Delhi, vol. 33, 1990, p. 51. 7 Cf. Mihaela Constantinescu, Forme în mișcare. Postmodernismul, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999, p. 27. 8 Ihab Hassan, The Postmodern Turn. Essays in

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
Simonsen, "Planning on "Postmodern" Conditions", în Acta Sociologica, Sage Publications, London, Thousand Oaks and New Delhi, vol. 33, 1990, p. 51. 7 Cf. Mihaela Constantinescu, Forme în mișcare. Postmodernismul, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999, p. 27. 8 Ihab Hassan, The Postmodern Turn. Essays in Postmodern Theory and Culture, Ohio State University Press, 1987, p. 88. 9 Linda Hutcheon, Poetica postmodernismului, trad. de Dan Popescu, Editura Univers, București, 2002, p. 18. 10 Cf. Richard Rorty, Pragmatism și filosofie post-nietzscheană. Eseuri filosofice 2

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
Conditions", în Acta Sociologica, Sage Publications, London, Thousand Oaks and New Delhi, vol. 33, 1990, p. 51. 7 Cf. Mihaela Constantinescu, Forme în mișcare. Postmodernismul, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999, p. 27. 8 Ihab Hassan, The Postmodern Turn. Essays in Postmodern Theory and Culture, Ohio State University Press, 1987, p. 88. 9 Linda Hutcheon, Poetica postmodernismului, trad. de Dan Popescu, Editura Univers, București, 2002, p. 18. 10 Cf. Richard Rorty, Pragmatism și filosofie post-nietzscheană. Eseuri filosofice 2, trad. de Mihaela Căbulea

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
de Dan Popescu, Editura Univers, București, 2002, p. 18. 10 Cf. Richard Rorty, Pragmatism și filosofie post-nietzscheană. Eseuri filosofice 2, trad. de Mihaela Căbulea, Editura Univers, București 2000, p. 10. 11 A se vedea John H. Arnold, "Responses to the Postmodern Challenge; or, what Might History Become?", în European History Quarterly, Sage Publications, London, Thousand Oaks and New Delhi, vol. 37, 2007, pp. 109-132. 12 Ibidem, p. 119. 13 Ibidem, p. 128. 14 A se vedea Thomas Kuhn, Structura revoluțiilor științifice

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
un elefant și nădăjduind că nu va fi întrebat pe ce se sprijină elefantul" (R. G. Collingwood, O autobiografie filosofică, trad. de Florin Lobonț și Claudiu Mesaroș, Editura Trei, București, 1998, p. 105). 21 John H. Arnold, "Responses to the Postmodern Challenge; or, what Might History Become?", p. 120. 22 M. Călinescu (op. cit., p. 324) consideră că "termenii periodizanți funcționează cel mai bine atunci când sunt folosiți euristic, drept constructe "strategice" sau mijloace prin care articulăm continuumul istoriei în scopul analizei și

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
despre experiența spațiului și timpului în modernism și în postmodernitate în partea a III-a a lucrării Condiția postmodernității. O cercetare asupra originilor schimbării culturale, trad. de Cristina Gyurcsik și Irina Matei, Editura Amarcord, Timișoara, 2002, pp. 205-327. Astfel, condiția postmodernă este abordată în relație cu compresia spațiu-timp, cu noțiunea de simulacru sau din perspectiva oferită de cinematografia postmodernă în ceea ce privește "presupusa dispariție" a spațiului și timpului în postmodernitate. În viziunea lui Harvey, "postmodernismul poate fi privit ca o condiție istorico-geografică distinctă

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
postmodernității. O cercetare asupra originilor schimbării culturale, trad. de Cristina Gyurcsik și Irina Matei, Editura Amarcord, Timișoara, 2002, pp. 205-327. Astfel, condiția postmodernă este abordată în relație cu compresia spațiu-timp, cu noțiunea de simulacru sau din perspectiva oferită de cinematografia postmodernă în ceea ce privește "presupusa dispariție" a spațiului și timpului în postmodernitate. În viziunea lui Harvey, "postmodernismul poate fi privit ca o condiție istorico-geografică distinctă" (op. cit., p. 332), deși o serie de determinări ale acestei condiții rămân încă neelucidate. 25 Fredric Jameson, The

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
timpului în postmodernitate. În viziunea lui Harvey, "postmodernismul poate fi privit ca o condiție istorico-geografică distinctă" (op. cit., p. 332), deși o serie de determinări ale acestei condiții rămân încă neelucidate. 25 Fredric Jameson, The Cultural Turn. Selected Writings on the Postmodern 1983-1998, Verso, London, New York, 1998, p. 3. 26 Umberto Eco, Apostille au Nom de la rose, Grasset, Paris, 1985, p. 75. 27 Comentând atitudinea lui Eco în legătură cu abordarea fenomenului postmodern, M. Călinescu consideră că aceasta este o "exorcizare eșuată" a istoricității

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
neelucidate. 25 Fredric Jameson, The Cultural Turn. Selected Writings on the Postmodern 1983-1998, Verso, London, New York, 1998, p. 3. 26 Umberto Eco, Apostille au Nom de la rose, Grasset, Paris, 1985, p. 75. 27 Comentând atitudinea lui Eco în legătură cu abordarea fenomenului postmodern, M. Călinescu consideră că aceasta este o "exorcizare eșuată" a istoricității postmodernismului, mai ales că definiția oferită de Eco nu pare a fi utilizabilă în alte discursuri care nu sunt orientate istoric. De o eroare similară este acuzat și Lyotard

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
1993, pp. 281-294. 34 Ibidem, p. 293. 35 Luc Ferry, Homo aestheticus. Inventarea gustului în epoca democratică, trad. de Cristina și Costin Popescu, Editura Meridiane, București, 1997, p. 298. 36 A se vedea Mike Featherstone, "In the Pursuit of the Postmodern: An Introduction", în Theory, Culture & Society, Sage, London, Newbury Park, Beverly Hills and New Delhi, vol. 5, 1988, p. 195. 37 Ihab Hassan, op. cit., p. 85. 38 Federico de Onís, Antología de la poesía española e hispanoamericana (1882-1932), Las Americas, New York

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
Ihab Hassan, op. cit., p. 85. 38 Federico de Onís, Antología de la poesía española e hispanoamericana (1882-1932), Las Americas, New York, 1961, p. XVIII, apud Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității, p. 85. 39 A se vedea Steven Best și Douglas Kellner, Postmodern Theory. Critical Interrogations, MacMillan Presss Ltd., Houndmills, Basingstoke, Hampshire and London, 1991, pp. 5-16. 40 De altfel, Matei Călinescu, în a sa Cinci fețe ale modernității, p. 135, afirmă că "epitetul "postmodern" este, după cât se pare, creația istoricului-profet Arnold J.

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
A se vedea Steven Best și Douglas Kellner, Postmodern Theory. Critical Interrogations, MacMillan Presss Ltd., Houndmills, Basingstoke, Hampshire and London, 1991, pp. 5-16. 40 De altfel, Matei Călinescu, în a sa Cinci fețe ale modernității, p. 135, afirmă că "epitetul "postmodern" este, după cât se pare, creația istoricului-profet Arnold J. Toynbee, la începutul anilor '50. [...] În ultimele volume (VIII-XIII, publicate după 1954) ale cărții sale Studiul istoriei, el numește această epocă de neliniște socială, războaie mondiale și revoluții "epoca postmodernă"". 41 A

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
că "epitetul "postmodern" este, după cât se pare, creația istoricului-profet Arnold J. Toynbee, la începutul anilor '50. [...] În ultimele volume (VIII-XIII, publicate după 1954) ale cărții sale Studiul istoriei, el numește această epocă de neliniște socială, războaie mondiale și revoluții "epoca postmodernă"". 41 A se vedea Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității, p. 259. 42 Peter Drucker, The Landmarks of Tomorrow, Harper & Row, New York, 1957, apud Steven Best și Douglas Kellner, op. cit., p. 7. 43 A se vedea Susan Sontag, Împotriva interpretării

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
Landmarks of Tomorrow, Harper & Row, New York, 1957, apud Steven Best și Douglas Kellner, op. cit., p. 7. 43 A se vedea Susan Sontag, Împotriva interpretării, trad. de Mircea Ivănescu, Editura Univers, București, 2000. 44 A se vedea Andreas Huyssen, "Mapping the Postmodern", în New German Critique, nr. 33, 1984, pp. 5-52 [articol reluat în Linda J. Nicholson (ed.), Feminism/Postmodernism, Routledge, New York, 1990, pp. 234-277, la care vom face și noi trimitere]. 45 Steven Connor, op. cit., p. 16. 46 David Harvey, care

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
ce a urmat. Undeva între anii 1968 și 1972, deci, se naște din leagănul mișcării antimoderne a anilor 1960 postmodernismul ca o mișcare matură, deși încă incoerentă". (David Harvey, op. cit., p. 46) 47 O excelentă introducere în ceea ce înseamnă arhitectura postmodernă găsim în partea a cincea, "Architecture and Urbanicity", a lucrării editate de Thomas Docherty, Postmodernism. A Reader, pp. 265-316, în care se regăsesc studii edificatoare semnate de Charles Jencks, Robert Venturi, Paolo Portoghesi etc. 48 A se vedea Arne Grøn

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
atunci când dincolo de statutul de produs și marfă al obiectului (dincolo de modul de producție, de circulație și de schimb economic) începem să ne punem problema finalității sensului obiectului, al statutului său de mesaj și de semn". 63 Steven Best, Douglas Kellner, Postmodern Theory. Critical Interrogations, p. 21. 64 Pentru problematica deconstrucției, a se consulta, de exemplu, Christopher Norris, Deconstruction: Theory and Practice, Methuen, London and New York, 1982, Christopher Norris, Against Relativism. Philosophy of Science, Deconstruction and Critical Theory, Blackwell Publishers, Oxford, 1997

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
Press, Baltimore, 1980. 65 Menționăm că tezele poststructuraliste au cunoscut o largă utilizare, fiind preluate în studiile feministe (vezi, de exemplu, Joan W. Scott, "Deconstructing equality-versus-difference: Or, the uses of poststructuralist theory for feminism", în Steven Seidman [ed.], The New Postmodern Turn. New Perspectives on Social Theory, Cambridge University Press, Cambridge, 1994, pp. 282-298) sau în cele care au ca temă postcolonialismul (vezi, de exemplu, studiul lui Homi K. Bhabha, "The Postcolonial and the Postmodern", în Simon During [ed.], The Cultural

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
în Steven Seidman [ed.], The New Postmodern Turn. New Perspectives on Social Theory, Cambridge University Press, Cambridge, 1994, pp. 282-298) sau în cele care au ca temă postcolonialismul (vezi, de exemplu, studiul lui Homi K. Bhabha, "The Postcolonial and the Postmodern", în Simon During [ed.], The Cultural Studies Reader, ediția a II-a, Routledge, Londra, 1993, pp. 189-208, în care autorul studiază congruențele dintre postmodernism și postcolonialism prin intermediul teoriei poststructuraliste a limbajului). 66 Charles C. Lemert, "Post-Structuralism and Sociology", în Steven

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]