9,861 matches
-
despre om. Fără a fi vorba de un paradox, copilul preșcolar a oferit foarte mult cunoașterii umane. Intuind frumusețea și resursele acestei vârste, mulți oameni de știință își dăruiesc preocuparea cu pricepere și devotament spre a-l încadra pe copilul preșcolar într-un regim de educație modern, corespunzător perspectivelor ce se construiesc pentru viața sa. Școlarizarea copiilor la vârsta de 6 ani, a solicitat o serie de modificări pe linia conținutului și a desfășurării procesului de învățământ care au afectat atât
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
regim de educație modern, corespunzător perspectivelor ce se construiesc pentru viața sa. Școlarizarea copiilor la vârsta de 6 ani, a solicitat o serie de modificări pe linia conținutului și a desfășurării procesului de învățământ care au afectat atât programa învățământului preșcolar cât și a întregului învățământ de cultură generală. În condițiile revoluției sociale și tehnico-științifice contemporane, acțiunea are o mare implicație cu fenomenele vieții tehnico-economice. În acest scop are loc confruntarea diferitelor științe ca: pedagogia, psihologia, sociologia, medicina în genere și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
părinți, cei care trebuie să dirijeze la cel mai înalt grad de competență. Ne este cunoscut că dezvoltarea psihomotoră nu se desfășoară liniar, ci în 3 stadii de vârstă delimitate între ele și care totuși se mai întrepătrund întrucâtva (vârsta preșcolară - 6 ani, vârsta școlară - 10 ani, perioada pubertății și adolescența). Mai este cunoscut că dacă obiectivele fiecăreia dintre aceste etape nu au fost realizate în parte sau total în codul vârstei respective, cu greu vor mai putea fi atinse mai
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
nu poate fi explicată în afara acestor 2 factori. Și așa cum predispozițiile nu sunt întotdeauna destul de corespunzătoare, întâlnim deseori și un mediu carențat, neadecvat care în perioada copilăriei lasă urme pentru toată viața și pregătește terenul pentru anumite dezvoltări morbide. Copilul preșcolar normal este capabil să asimileze o imensă cantitate de informație utilă pe care o poate întrebuința, restructura și împrospăta cu eficiență. El are disponibilități susceptibile de a fi mai bine folosite în spiritul trebuințelor și intereselor specifice vârstei. Referindu-se
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
împrospăta cu eficiență. El are disponibilități susceptibile de a fi mai bine folosite în spiritul trebuințelor și intereselor specifice vârstei. Referindu-se la faptul că dialogul micului copil cu lumea are astăzi un început timpuriu, G. Văideanu arată că . Perioada preșcolară cu cele 2 subdiviziuni: 0-3 ani vârsta antepreșcolară și 3-6 ani vârstă instituționalizată, se supune atenției noastre printr-o intensă dezvoltare cantitativă și calitativă sub raport fizic (motor) și psihic. Astfel, perioada 0-3 ani poate fi numită, cum s-a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ani vârstă instituționalizată, se supune atenției noastre printr-o intensă dezvoltare cantitativă și calitativă sub raport fizic (motor) și psihic. Astfel, perioada 0-3 ani poate fi numită, cum s-a arătat din punct de vedere morfo funcțional ABC-ul vieții preșcolare, căci ceea ce o caracterizează este schimbarea aspectului general al copilului, completarea dentiției temporare, perfecționarea funcției locomotorii și dezvoltarea funcțiilor psihice prin care are loc perfecționarea funcțiilor de relație cu mediul și cu persoanele din jur. Este de netăgăduit rolul important
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
majoritatea cazurilor forma de dialog, în care surprinde fie răspunsuri la întrebările adultului, fie întâlnirile lui adresate adulților în legătură cu dificultățile ivite în procesul activității lui cu obiectele sau cereri adresate adultului. Sensul cuvintelor și propozițiilor folosite de copil la vârsta preșcolară depinde în mare măsură de împrejurările concrete. O fază critică va apărea în jurul vârstei de 3-4 ani când copilul părăsește mediul familial pentru a se încadra într-un mediu cu noi condiții și noi cerințe grădinița. Acum copilul iese din
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
acumularea experienței și perfecționarea operațiilor de gândire. Stăpânește acum și forma gramaticală de bază a vorbirii, ajungând să folosească din ce în ce mai corect formele gramaticale, se poate vorbi de acel simț al limbii. Apare acum și un alt fenomen caracteristic numai vârstei preșcolare - al invenției, creației independente a cuvintelor, adăugând la rădăcina unor cuvinte, diferite sufixe, prefixe, terminații care dobândesc în practica vorbirii o relativă independență (pânărie în analogie cu brutărie, paezește în analogie cu povestește). Această născocire este firească și dovedește creșterea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
caracter fiziologic mai persistă însă și după 4 ani, chiar atunci când organele vorbirii se află în perfectă stare de sănătate. În acest caz, sub influența vorbirii corecte și preocupării adulților, ele dispar. Perseverarea lor însă după 5 ani (la vârsta preșcolară mare) cu toată îngrijirea atentă a părinților constituie o abatere de la normal și necesită intervenția competentă a specialistului logoped. Logopedia are ca obiect tulburările vorbirii (vicii, defecte, lipsuri, dereglări) adică toate abaterile de la standardul vorbirii - general acceptate în limba respectivă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
neajunsuri ce se înlătură exclusiv prin metode educative. Aici, ținându-se seama de particularitățile de vârstă, tehnica logopedică se referă la crearea de forme motorii încă neînvățate și la educarea auzului fonematic. Într-o măsură mult mai redusă, întâlnim la preșcolari tulburări de vorbire de natură patologică, de natură organică și funcțională. În astfel de cazuri, procesul morbid al vorbirii s-a încheiat printr-o dislalie, alalie, dizartrie, surdomutitate, copilul prezentând unele particularități ale dezvoltării psihomotore în general. Și aici folosim
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
constă de fapt în modificarea formelor motorii deja formate. Aceasta este reeducarea vorbirii, o problemă mult mai grea, care nu poate fi rezolvată dacă nu folosim metode adecvate. Altfel s-ar putea întări, stabiliza defectul. Tulburările de limbaj la vârsta preșcolară prezintă o etiologie multifuncțională (factori organici, psihici, sociali, pedagogici, metodologici etc.) și reclamă de la cadrele medicale și de la psihopedagogi defectologi, ca și din partea familiei, multă preocupare pentru a cultiva și oferi relații armonioase cu ambianța, pentru a înlătura influențele nocive
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
contemporane (viteza, ritmul trepidat de viață, schimbările rapide ale modului de mediu), ale unor boli, factori traumatici. În „Psihologia debilului mintal” M. Roșca conchide că: . Se pare că o metodică bine pusă la punct pentru examinarea debilului mintal, a copilului preșcolar nu a fost elaborată încă căci neavând grupe speciale pentru această categorie, nu s-a impus o riguroasă diferențiere a debilului mintal preșcolar, de întârziat sau normal dezvoltat, care trebuie să rămână în grupa de masă sau imbecilul preșcolar care
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
preșcolar care poate fi triat pentru căminul-spital. De aceea prezentându-se cazuri de preșcolari cu defecte de vorbire, în aprecierea gradului de înapoiere mintală s-a pornit prin aprecierea particularităților specifice de vedere caracteristice celor 3 perioade: sugar, antepreșcolar și preșcolar care posedă indici foarte preciși în ceea ce privește dezvoltarea neuro-motoră psihică și a limbajului. Și comparând dezvoltarea copilului cu acești indici, putem găsi un decalaj de 1-2-3 stadii între vârsta calendaristică și stadiul de dezvoltare psihomotoră. Astfel, un decalaj între vârsta de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Copiii suspecți de deficiențe senzoriale sunt trimiși către mediul specialist sau de către medicul specialist la noi, unii fiind cu interes de a-și corecta tulburările, alții fiind marcați puternic de tulburări. Din punct de vedere al tulburărilor de limbaj, acești preșcolari au dezvoltare anormală, dizartrii (tulburări în ritmul și articularea sunetelor ca și în expresivitatea vocii); afonie, dislalii polimorfe (tulburări de consoane pe toată linia) sau cu diferite aspecte predominante (sigmatisme, parasigmatisme, rotacisme, pararotacisme etc.); rinolalii închise, deschise și mixte înnăscute
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
noastră de corectare trebuie să fie cât mai complexă și mai specializată de la caz la caz. Nu vom expune aici etapele corectării, fiind probleme de strictă specialitate și nici implicațiile corectării în direcția dezvoltării intelectuale, voliționale și afective ale copilului preșcolar, aflându-ne în fața unor autori, cunoscători ai teoriei dezvoltării psihomotore a copilului și meritoși practicieni. Am dori numai să amintim că toate cazurile de tulburări ale limbajului sunt însoțite de o instabilitate psihomotoră, poate mai accentuată, tocmai datorită deficitului limbajului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
condiția diferitelor tehnici educative cu care ea trebuie asociată pentru a permite copiilor și tineretului cea mai bună integrare școlară și socială, posibilă, fapt care explică importanța acestui aspect în reeducare. Concluzii Pentru corectarea (educarea sau reeducarea) psihomotoră a copilului preșcolar cu tulburări de limbaj nu putem neglija structura nervoasă și modificările organice, funcționale. Înțelegerea tulburărilor nervoase implică adaptarea unei concepții de pedagogie medicală, neurologie și psihologie, care să țină seama de organizarea anatomo-funcțională a sistemului nervos, cunoașterea factorilor de mediu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dezvoltare psihomotoră și a limbajului, căci psihodiagnoza permite să se organizeze un regim de psihoterapie, de educare și reeducare și evident, un regim de prognostic, de prognoză (performanțele activității intelectuale ale dezvoltării individuale, ponderea lor, ritmul, factorii deterioranți). Psihoterapia copilului preșcolar cu deficiențe de vorbire trebuie adecvată nivelului de dezvoltare, nevoii și intereselor copilului, să mențină atenția și să evite formarea unor stereotipuri, să favorizeze descoperirile și spontaneitatea lui, încercând să prevină și să suprime cauzele eșecului, creându-i un mediu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pretenția că lucrarea noastră are un caracter exhaustiv, punctul nostru de vedere a izvorât din activitatea practică, care ne-a permis să diferențiem creator metodica de corectare și reeducare a tulburărilor de vorbire și ale abaterilor dezvoltării psihomotore la copilul preșcolar, fie la copilul cu dezvoltare normală, fie la cel cu diverse deficiențe. Logopedul, psihoterapeutul este un artist care face din meseria sa o artă în a forma și modela sufletul copilului, voința și dorința de corectare. Firește, în procesul metodic
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sindromul de disociație între gândire și vorbire, sărăcie afectivă, stări de frică sau anxietate, stări obsesive însoțite de mișcări, gesturi și atitudini de perseverație, de neconcordanță față de împrejurările concrete în care se află. Multe din aceste stări debutează în etapa preșcolară, tocmai în perioada de formare și dezvoltare psihică. Se constată un deficit intelectual la care se adaugă un comportament psihopatic, manifestat printr-o slabă adaptare la realitatea înconjurătoare. Cei din grupa a doua, cu mișcarea încetinită, devin închiși, nu se
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
după ce pacientul a fost convins de progresul vorbirii sale, el poate audia prima înregistrare despre vorbirea sa dislalică. Nu la toți dislalicii, acțiunile negative a psihicului asupra articulației sunt de același fel. Dislalicii fără tulburări senzoriale (de auz) din unitățile preșcolare nu sesizează, în genere, că tulburarea lor este remarcată de cei din jur. O excepție formează copiii cu grave defecte organice ca despicături palatine etc. sau aceia cărora le este amintit, de către educatori, tot timpul defectul lor, întărindu-se astfel
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dezvoltării inteligenței practic-rezolutive și a debutului înțelegerii cauzalității. La dezvoltarea vorbirii în această perioadă contribuie și achiziționarea mersului, deplasarea copilului în spațiu, contactul direct și repetat cu obiectele, perfecționarea analizatorului vizual și în special stimularea afectivverbală din partea părinților. La vârsta preșcolară (3-6 ani) odată cu dezvoltarea gândirii concrete, cu intensa dezvoltare pe plan psihic, comportamental, social, motric, se dezvoltă și limbajul, devenind tot mai operațional, ca o condiție a relaționării cu mediul. Prin contactul permanent cu adulții, prin joc, prin alte mijloace
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
copiii instituționalizați, unde există diferențe chiar între copiii instituționalizați care provin din familie și cei de la leagăn și e firesc să fie așa dacă ținem cont de rolul familiei și în special al mamei în dezvoltarea limbajului copiilor. La copilul preșcolar din Casele de copii, insuficiența contactelor verbale adult-copil și calitatea lor necorespunzătoare,generează „imaturizarea lingvistică” constată la majoritatea celor instituționalizați. Pornind de la ipotezele: La însușirea limbajului și evoluția limbajului își aduc contribuții o serie de factori ca: mediul de viață
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
totuși niște posibilități de comunicare, se observă mari diferențe între limbajul acestora și al copiilor crescuți în familie. Dacă după vârsta de trei ani, la copilul crescut în familie limbajul situativ cedează tot mai mult locul limbajului contextual, la copilul preșcolar din casa de copii, limbajul situativ abia se formează. Dacă la 4 ani și jumătate 5 ani limbajul începe să se interiorizeze, să-și intensifice funcția cognitivă și cea reglatoare, pentru a-i permite planificarea mintală și reglarea proceselor psihice
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
lateralității nestabilizată, dezorganizarea funcției vizual-motorie, greutăți în organizarea și percepția temporală a relațiilor spațiale. La acestea se mai adaugă vocabularul extrem de redus, care depășește adesea nivelul limbajul rudimentar și tulburări de comportament. Decalajele semnalate la intrarea copiilor în etapa învățământului preșcolar explică, în parte, defectele ulterioare de pronunție, tulburări de vorbire în forme variabile dar cu o etiologie complexă și cu urmări uneori foarte grave dacă nu se asigură un program de recuperare încă din primul an al preșcolarității, ajungând în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
intelectului deficitar duce la o conduită verbală simplificată și neorganizată în care transportul de informație se face incomplet în ambele planuri, al transmiterii și al recepției. Aceste aspecte ne îndreptățesc să cercetăm, să interpretăm și să depistăm încă de la vârsta preșcolară simptomatologia întârzierilor în dezvoltarea vorbirii și limbajului, cât și a sindroamelor dezintegrative (disfazia, dislogia, afazia) și dismaturative (dislalia în evoluție, bâlbâielii fiziologice, dislexia, disgrafia de evoluție). Căci, deși toți au aceeași vârstă și aproape aceeași înfățișare, există între ei mari
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]