6,020 matches
-
de creator cogito-lui. Pentru etapele următoare metoda folosită nu mai este îndoiala, ci conștientizarea. Putem privi această conștientizare ce va acționa de acum înainte ca o formă superioară a îndoielii. Îndoiala este o formă de conștientizare a negativului, a haosului primordial și prin aceasta eliminarea a tot ceea ce pare a fi îndoielnic, pentru a putea descoperi certitudinea. Descoperirea acesteia nu a fost un lucru facil, dar a dus la un rezultat deosebit: descoperirea ego-ului ca firmamentum și identificarea lui cu cogito-ul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
intră ea însăși undeva, în ceva; ea nu poate fi percepută nici cu văzul, nici cu vreun alt simț, fiind de fapt obiectul de cercetare a gândirii"15. Ειδος-ul platonic are statut transcendent, nefiind legat de obiect. Lumea ideilor este primordială având rolul de întemeiere. Ea reprezintă esența. Lumea ideilor este nemișcată, putând fi privită ca o lume parmenidiană. Ea nu poate fi supusă transformării spre deosebire de lumea sensibilă. Nu se află sub spectrul devenirii. Concepția aristotelică a ειδος-ului este cu totul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
-l pe Platon, Aristotel va folosi conceptul de formă în opoziție cu cel de materie, dar nu separat de aceasta. În primul rând forma este cauza formală a ceea ce există. Ea poate fi identificată în substanță, deoarece nu există materie primordială fără formă. În opera lui Aristotel găsim mai multe încercări de a defini forma: 1. Aristotel folosește termenul pentru a denumi "specificul unui lucru concret"16. Sensul pe care îl are aici cuvântul "formă" este asemănător cu cel folosit de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
definește și delimitează materia nedefinită 20, un fel de cadru macrocosmic al naturii. În viziunea lui Aristotel nu există materie nedefinită, separată de formă. Materia nedefinită poate fi doar conceptualizată, neavând statut real. Datorită acestui lucru forma capătă un statut primordial față de materie. 5. " Forma este o entelehie, "o realitate în act""22. Prin acesta ea devine simbolul substanței. Nu există substanță fără formă. Forma poate fi privită și ca potență în cazul în care o privim ca nous (rațiunea). În
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
exact ce avem în vedere)"29. Echivalența ce apare între termenul naturae formam și termenii differentiam veram, naturam naturantem, fontem emanationes ar permite o interpretare scolastică, dar și renascentistă a termenului formă. Prin natura naturans se desemnează puterea creatoare, cauza primordială a lucrurilor. Un sens asemănător are și fontem emanationes, care desemnează principiul divin ca sursă a creației. Pornind de la denumirile date am putea identifica un statut transcendent pentru formele baconiene, ele fiind acel element subtil ce însoțește materia. Totuși, tocmai
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
om să evadeze într-o lume perfectă. Rolul științelor rațiunii este acela de a descoperi esența lumii, cauzele existenței. Acestea din urmă sunt de două feluri: naturale și supranaturale. Cauzele supranaturale sunt cele care au dus la crearea naturii, cauze primordiale de care se ocupă teologia. Este pentru prima dată când se operează o asemenea separare între științe și teologie. Pornind la principiul dublului adevăr, Bacon considera că științele nu trebuie să se amestece în domeniul teologiei, caz în care apar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
univers. Haosul se manifestă la nivelul cunoașterii prin incertitudine, prin imposibilitatea deosebirii celor adevărate de fals, completate de dihotomia adevăr-fals. Deschiderea realizată primei meditații subliniază incertitudinea cunoașterii și nevoii de cenzură 141. Starea inițială este haotică (o formă a haosului primordial), iar adevărul și falsul sunt prezentate doar ca idei. Separarea dintre acestea se realizează prin intermediul unui instrument epistemic dubito-ul. Acesta realizează o separare între adevăr și fals ordonând lumea, eliminând elementele îndoielnice. Primele sunt cunoștințele transmise prin simțuri, ulterior lumea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
atribuie rolul de creator cogito-lui, iar metoda folosită nu mai este îndoiala, ci conștientizarea. Putem privi această conștientizare ce va acționa de acum înainte ca o formă superioară a îndoielii. Îndoiala este o formă de conștientizare a negativului, a haosului primordial și prin aceasta eliminarea a tot ceea ce pare a fi îndoielnic, pentru a putea descoperi certitudinea. Descoperirea acesteia nu a fost un lucru facil, dar a dus la un rezultat deosebit: descoperirea ego-ului ca firmamentum și identificarea lui cu cogito-ul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mele. Ideea de infinit nu aparține omului, ci aceasta este doar o negare a finitului. Dar pentru că infinitul este mai vast decât finitul percepția infinitului anterioară finitudinii și prin aceasta ideea de Dumnezeu este anterioară celei egotice. Datorită acestui statut primordial ideea de Dumnezeu nu poate fi falsă în chip material cu toate că ea conține ideea de infinit care este o idee negativă. Astfel ideea de Dumnezeu are mai multă realitate decât percepțiile ego-ului. Relația ego - Dumnezeu este privită din perspectiva relației
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu rol în migrarea și proliferarea celulelor Kultchitsky la acest nivel, care se hiperplaziază și proliferează. După majoritatea autorilor, în etiopatogenia tumorilor carcinoide fumatul nu reprezintă un factor de risc [29, 55], așa cum în geneza cancerului bronhopulmonar joacă un rol primordial. Există însă studii [45] ce indică o posibilă asociere fumător - carcinoid atipic. Numeroase studii au încercat să găsească o legătură etiopatogenică între tumorile carcinoide și diverse modificări ale bazei genetice (mutații specifice ale genelor p53 și Rb). Există studii în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
producția ajungând la 3.257 kg/ha, cu un spor față de martor de 1.560 kg/ha. Se poate spune că pe lângă efectul îngrășămintelor asupra producției un rol deosebit de important îl au factorii ecologici dintre care temperatura și umiditatea sunt primordiali. în anul 1999 cele mai bune rezultate le-a obținut năutul bacterizat cu 4 flacoane/ ha Nitragin cu o producție de 3.317 kg/ha, care a depășit martorul nefertilizat cu 1.667 kg/ha și varianta bacterizată cu 2
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
radiculare este parametrul biochimic direct legat de activitatea de fixare simbiotică a N2 de către bacteriile cantonate în parenchimul fundamental al nodozităților. El indică prin variațiile valorice căpătate, gradul de funcționalitate al nodozităților simbiotice, în acest caz, reprezentând un indice biochimic primordial în ceea ce privește caracterizarea funcțională a bacteroizilor. Intensitatea respirației înregistrată la nivelul nodozităților radiculare simbionte, variază la cele două momente de analiză, în sens paralel pentru fiecare variantă luată în studiu, cu deosebirea că în cea dea doua determinare (30 minute interval
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Pârvu elitele interbelice creștine credeau în realitatea concretă a Întrupării. Astfel, omul devine real în virtutea acestui fapt major, mărturisind un crez al Adevărului. Intelectualul interbelic creștin nu era un sacerdot al nimicului, ci un protector permanent al realului ca sursă primordială de respirație firească a vieții. Ancorat în orizontul istoric, de care nu încerca să fugă, atent la realitate, fără a pierde din vedere dimensiunea sa spirituală, intelectualul interbelic creștin împlinea vocația sa de mărturisitor. Operația specifică de creație a elitei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care făceau parte: P. S. Vartolomeu Stănescu 1, preotul Dănău, P. S. Andrei Magieru 2 și Nae Ionescu. Nae Ionescu propune o concepție novatoare asupra învățământului teologic, care trebuie să devină "o știință ofensivă", capabilă de a readuce Biserica la demnitatea ei primordială. Percepute drept prea revoluționare, prevederile incluse de filosoful român au fost "preluate" de membrii altei comisii; în privința ideilor ignorate, viitorul i-a dat dreptate lui Nae Ionescu, de pildă, posibilitatea ca "seminariile să fie lichidate în 4 ani și înlocuite
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cu alte cuvinte Evanghelia trăită firesc în comunitatea de iubire a Ecclesiei. O ramură esențială a creștinismului este Ortodoxia, dominată de caracterul sinodal, în defavoarea primatului papal: nu autoritatea infailibilă a Papei, nici libertatea anarhică a individului, ci puterea sobornicității este primordială, întrucât formularea învățăturii christice se face în Ortodoxie prin sinoade, pornindu-se de la principiul absolut just că adevărul creștin, chiar când este vorba de înțelegerea cuvântului lui Hristos, e de natură conciliară, și nu rațională rațiunea individuală neavând nimic de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
impregnat de spiritul aristotelismului nu numai la nivelul teologal, ci și la nivelul structurii formelor sale de viață. Cu alte cuvinte, întreaga civilizație occidentală se fundează "tipologic pe înțelegerea aristotelică a raporturilor dintre act și formă". De aici rezultă diferența primordială dintre Răsărit și Occident. Virtualității Răsăritului, a posibilității de manifestare a "lăuntricului" i se contrapune actualizarea Occidentului, a exprimării urgente a exteriorității 5. Comprehensiunea rolului preeminent al Ecclesiei constituie un exemplu semnificativ al raportului dintre virtualizare și actualizare: dacă în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
El pune accentul pe caracterul ontologic al participării lui Dumnezeu prin intermediul chipului. Creată după chipul lui Dumnezeu, natura umană este bună; de aceea Răscumpărarea readuce natura vindecată, nu la supranatură, ci la starea sa inițială, la adevărul său supranatural-natural. Expresia primordială a chipului rezidă în structura ierarhică a omului, având proiectată viața duhovnicească în centru. Antropologia patristică demonstrează că ființa umană este deiformă chiar în structura sa, că este menită comuniunii îndumnezeitoare și cunoașterii lui Dumnezeu pe măsura capacității proprii de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
podoaba întregii făpturi, "termenul cel mai înalt al unei pregătiri de a reprimi pe Dumnezeu, care se urmează în generații încă de la cea dintâi remușcare a lui Adam"12. Prin urmare, libertatea Sfintei Fecioare de a primi pe Dumnezeu este primordială; ea nu mai este un simplu instrument, ci cea mai curată făptură care îl primește pe Creator, cea care s-a înălțat spre Dumnezeu peste păcat. Cu siguranță, aici conlucrează și Harul, dar Maica Domnului purcede din lume către Dumnezeu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Tradiției și cea a a ierarhiei post-apostolice este strâns legată de natura sacramentală a Ecclesiei, atât sub raport istoric, cât și doctrinal. Exegeza romano-catolică consideră pasajul de la Matei XVI, 18 despre întemeierea Bisericii pe Petru ca reprezentând expresia unui principiu primordial pentru cinul ecleziatic. Problema exegetică pe care o ridică acest pasaj nu se rezumă numai la întrebarea dacă Biserica se întemeiază pe credința lui Petru, conform vechii și unanimei tradiții patristice. Dimpotrivă, precum a ilustrat critica catolică, chestiunea principală vizează
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
răspuns eficient celor care nesocoteau Tradiția Bisericii Ortodoxe. Spre deosebire de teologia catafatică care utilizează metoda afirmațiilor limitative, restrictive, teologia apofatică promovează "distanța cea de netrecut și mântuitoare". Nu este vorba de un agnosticism, întrucât tocmai datorită acestei necunoașteri, printr-o intuiție primordială și simplă, se poate accede la cunoaștere, dincolo de orice înțelegere. Prin urmare, teologia apofatică sau negativă nu se opune teologiei catafatice sau pozitive. Metoda apofatică nu este negatoare; afirmația triumfă prin negație, singurul remediu al insuficienței care o obligă să
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
al practicii efective. Pornind de la presupoziția unei cercetări duhovnicești care implică o interogație capitală de ce, ființa poate descifra sensul și esența lucrurilor. Cu alte cuvinte, păzirea cuvântului lui Dumnezeu depășește aspectul moral implicit, efectul său secundar, trimițând la sensul său primordial, acela al cuvântului de viață. Prin păzirea cuvântului lui Dumnezeu se creează posibilitatea ca acest cuvânt "să sălășluiască și să petreacă în noi". Această nuanță, în limbajul teologic arhaic, dă măsura plenitudinii energiei creatoare divine. Astfel, cuvântul devine cuminecător pentru
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
calității dragostei lui Dumnezeu", a cărui virtute este smerenia "care se dă fără întoarcerea asupra sa". Nu se poate înțelege semnificația profundă a acestei culturi a Duhului fără a ne raporta la o valoare esențială a creștinismului, la atributul său primordial, libertatea credinței. În forma mistică a cunoașterii, realismul scoate omul din lumea vizibilă, transgresând indistincțiile dintre exterior și interior și situând ființa în orizontul arhetipurilor. În plan uman, potrivit concepției lui Petre Țuțea, Realul nu se identifică cu obiectul cunoașterii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
imaginea dobândește adevăratul său sens, fiind interpretată prin intermediul Celuilalt sau Aceluiași, un raport deja depășit între imagine și gândire. Gaston Bachelard introduce termenul de "imagine imaginată" care nu este decât o sublimare a arhetipurilor. Dialectica energetismului imaginar împlinește o funcție primordială care poate regla regimul complexelor de imagini, descoperind rețele implicite ale funcționării lor. De la Filosofia lui Nu și Aerul și visele până la Poetica spațiului și Flacăra unei lumânări, Bachelard restituie funcția simbolică a imaginii care determină apariția unei coerențe de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Apariția sensului nu poate decurge decât din convergența unei rețele de semnificații. Imaginea ia naștere numai în cadrul traseului antropologic; ea nu are semnificație decât în prelungirea unui gest pulsional. Imaginile nu reușesc să scape unei reificări, unde se întâlnesc elementele primordiale ale lui Bachelard, arhetipurile lui Jung, ambele având a priori semnificația lor. Ca idee centrală, trebuie să reținem că imaginile au capacitatea de a se structura în constelații, căci ele sunt dezvoltări ale aceleiași teme arhetipale sau variații pe un
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
oppositorum, când imago și simbolul devin un modus vivendi pentru diverse teologii și metafizici. Percepția simbolică a imaginilor nu este decât o operație subiectivă, iar configurația simbolică decât o supraabundență ficțională. Dacă plecăm de la presupoziția că simbolizarea este o manifestare primordială a psihismului, atunci semnificația profunzimii simbolice este o aptitudine de ordin subiectiv, o imagine fecundă în raport cu celelalte. Profunzimea de sens a imaginii se ilustrează în natura echivocă și ambivalentă a simbolizatului, imaginile apropiindu-se de nucleele arhetipale. De aceea, imaginile
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]