5,217 matches
-
pronume în cazul acuzativ); A ajuns înaintea tuturor cu zece minute. (pronume în cazul genitiv); * complement circumstanțial de mod: Se îmbrăca întocmai ca el. (pronume în cazul acuzativ); Se îmbrăca aidoma lui. (pronume în cazul dativ); A votat contra celorlalți. (pronume în cazul genitiv); * complement circumstanțial de cauză: Pentru ei, au avut toți de suferit. (pronume în cazul acuzativ); Din cauza lor au avut toți de suferit. (pronume în cazul genitiv); A reușit și grație celorlalți. (pronume în cazul dativ); * complement circumstanțial
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
complement circumstanțial de mod: Se îmbrăca întocmai ca el. (pronume în cazul acuzativ); Se îmbrăca aidoma lui. (pronume în cazul dativ); A votat contra celorlalți. (pronume în cazul genitiv); * complement circumstanțial de cauză: Pentru ei, au avut toți de suferit. (pronume în cazul acuzativ); Din cauza lor au avut toți de suferit. (pronume în cazul genitiv); A reușit și grație celorlalți. (pronume în cazul dativ); * complement circumstanțial de scop: Are două examene importante și învață mult pentru ele. (pronume în cazul acuzativ
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cazul acuzativ); Se îmbrăca aidoma lui. (pronume în cazul dativ); A votat contra celorlalți. (pronume în cazul genitiv); * complement circumstanțial de cauză: Pentru ei, au avut toți de suferit. (pronume în cazul acuzativ); Din cauza lor au avut toți de suferit. (pronume în cazul genitiv); A reușit și grație celorlalți. (pronume în cazul dativ); * complement circumstanțial de scop: Are două examene importante și învață mult pentru ele. (pronume în cazul acuzativ); Are două examene importante, însă nu se pregătește în vederea nici unuia. (pronume
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dativ); A votat contra celorlalți. (pronume în cazul genitiv); * complement circumstanțial de cauză: Pentru ei, au avut toți de suferit. (pronume în cazul acuzativ); Din cauza lor au avut toți de suferit. (pronume în cazul genitiv); A reușit și grație celorlalți. (pronume în cazul dativ); * complement circumstanțial de scop: Are două examene importante și învață mult pentru ele. (pronume în cazul acuzativ); Are două examene importante, însă nu se pregătește în vederea nici unuia. (pronume în cazul genitiv); * complement circumstanțial concesiv: A acționat astfel
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
toți de suferit. (pronume în cazul acuzativ); Din cauza lor au avut toți de suferit. (pronume în cazul genitiv); A reușit și grație celorlalți. (pronume în cazul dativ); * complement circumstanțial de scop: Are două examene importante și învață mult pentru ele. (pronume în cazul acuzativ); Are două examene importante, însă nu se pregătește în vederea nici unuia. (pronume în cazul genitiv); * complement circumstanțial concesiv: A acționat astfel, în pofida alor săi.; * complement circumstanțial condițional: În locul lor, ar fi procedat diferit. etc. III.2.5. Numeralul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pronume în cazul genitiv); A reușit și grație celorlalți. (pronume în cazul dativ); * complement circumstanțial de scop: Are două examene importante și învață mult pentru ele. (pronume în cazul acuzativ); Are două examene importante, însă nu se pregătește în vederea nici unuia. (pronume în cazul genitiv); * complement circumstanțial concesiv: A acționat astfel, în pofida alor săi.; * complement circumstanțial condițional: În locul lor, ar fi procedat diferit. etc. III.2.5. Numeralul se definește 104, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte noționale
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
două enunțuri în care adjectivul frumoasă în cazul vocativ să îndeplinească funcția de atribut adjectival și același adjectiv, în cazul nominativ, să îndeplinească funcția sintactică de nume predicativ. Formulați cinci enunțuri în care adjectivul mare să fie în cazuri diferite. Pronume Realizați analiza morfologică a pronumelor și a adjectivelor pronominale din textele de mai jos: (a) "Greuceanu luă cu dânsul și pe fratele său și merse, merse, merse cale lungă, depărtată, până ce ajunse la Faurul-pământului, cu care era frate de cruce
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
frumoasă în cazul vocativ să îndeplinească funcția de atribut adjectival și același adjectiv, în cazul nominativ, să îndeplinească funcția sintactică de nume predicativ. Formulați cinci enunțuri în care adjectivul mare să fie în cazuri diferite. Pronume Realizați analiza morfologică a pronumelor și a adjectivelor pronominale din textele de mai jos: (a) "Greuceanu luă cu dânsul și pe fratele său și merse, merse, merse cale lungă, depărtată, până ce ajunse la Faurul-pământului, cu care era frate de cruce. Acest faur, fiind cel mai
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Harap-Alb) Completați, cu adjectivele pronominale de întărire potrivite, structurile următoare: fetița...; noi, fetele, ...; voi, băieții, ...; mamei...; vouă...; ele...; voi, fetele, ...; tu..., Andrei; nouă... (colegelor); ei... . Formulați enunțuri în care cuvintele mă, te, îmi, ne, v-, ți să aibă valoare de pronume personal propriu-zis, respectiv de pronume reflexiv. Completați, cu articolele posesive-genitivale și cu pronumele relative potrivite, următoarele structuri: cartea... ... capitole; copilul... ... părinți; tablouri ... ... valoare; elevi... ... rude; zi... ... începuturi; elevi ... ... părinți. Precizați felul, cazul și funcția sintactică a pronumelor și a adjectivelor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de întărire potrivite, structurile următoare: fetița...; noi, fetele, ...; voi, băieții, ...; mamei...; vouă...; ele...; voi, fetele, ...; tu..., Andrei; nouă... (colegelor); ei... . Formulați enunțuri în care cuvintele mă, te, îmi, ne, v-, ți să aibă valoare de pronume personal propriu-zis, respectiv de pronume reflexiv. Completați, cu articolele posesive-genitivale și cu pronumele relative potrivite, următoarele structuri: cartea... ... capitole; copilul... ... părinți; tablouri ... ... valoare; elevi... ... rude; zi... ... începuturi; elevi ... ... părinți. Precizați felul, cazul și funcția sintactică a pronumelor și a adjectivelor pronominale reperabile în textele de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
voi, băieții, ...; mamei...; vouă...; ele...; voi, fetele, ...; tu..., Andrei; nouă... (colegelor); ei... . Formulați enunțuri în care cuvintele mă, te, îmi, ne, v-, ți să aibă valoare de pronume personal propriu-zis, respectiv de pronume reflexiv. Completați, cu articolele posesive-genitivale și cu pronumele relative potrivite, următoarele structuri: cartea... ... capitole; copilul... ... părinți; tablouri ... ... valoare; elevi... ... rude; zi... ... începuturi; elevi ... ... părinți. Precizați felul, cazul și funcția sintactică a pronumelor și a adjectivelor pronominale reperabile în textele de mai jos: (a) "Nică, dragul mamei! Vezi că
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aibă valoare de pronume personal propriu-zis, respectiv de pronume reflexiv. Completați, cu articolele posesive-genitivale și cu pronumele relative potrivite, următoarele structuri: cartea... ... capitole; copilul... ... părinți; tablouri ... ... valoare; elevi... ... rude; zi... ... începuturi; elevi ... ... părinți. Precizați felul, cazul și funcția sintactică a pronumelor și a adjectivelor pronominale reperabile în textele de mai jos: (a) "Nică, dragul mamei! Vezi că tată-tău e dus la coasă, căci se scutură ovăzul cela pe jos; și eu asemene nu-mi văd capul de trebi; tu mai
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Când stăpânul nu-i acasă) Formulați două enunțuri în care prepoziția înaintea să preceadă un numeral colectiv cu funcția sintactică de complement circumstanțial de loc, respectiv de timp. Alcătuiți opt enunțuri în care prepoziții care cer cazul dativ să preceadă pronume care îndeplinesc funcții sintactice diferite. Conjuncție Exemplificați o conjuncție compusă prin alăturare fără cratimă, o conjuncție compusă prin contopire și una formată prin conversiune. Precizați tipul și rolul conjuncțiilor din textele de mai jos: (a) "Ba n-am viclenit asupra
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pe de altă parte, la nivelul frazei, între propoziția subordonată circumstanțială de scop/ finală să iei cartea de pe raft și propoziția regentă Vino aici (termen regent verbal: vino). NOTĂ. Atributul se raportează la un regent de tip nominal 134 (substantiv, pronume, numeral): Privirea fetiței exprima veselie și curiozitate. (atributul substantival genitival fetiței are ca termen regent substantivul privirea); Fiecare dintre copii primește câte un premiu. (atributul substantival prepozițional dintre copii are ca termen regent pronumele nehotărât fiecare); Doi dintre ei au
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
regent de tip nominal 134 (substantiv, pronume, numeral): Privirea fetiței exprima veselie și curiozitate. (atributul substantival genitival fetiței are ca termen regent substantivul privirea); Fiecare dintre copii primește câte un premiu. (atributul substantival prepozițional dintre copii are ca termen regent pronumele nehotărât fiecare); Doi dintre ei au întârziat. (atributul pronominal prepozițional dintre ei are ca termen regent numeralul cardinal doi). Complementul se raportează la un regent de tip verbal 135 (verb, adverb, adjectiv, interjecție): Vino mâine! (complementul circumstanțial de timp mâine
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ușă are ca termen regent interjecția țuști). Formal, raportul de subordonare este marcat prin: * joncțiune realizată, în propoziție, prin prepoziții (Cutia cu bomboane de pe masă fusese adusă de bunici.), iar în frază, prin: * conjuncții subordonatoare: Vrea/ să plece la munte.; * pronume relative: Vine/ cine vrea.; * adjective pronominale relative: Se știe/ care soluție este preferată.; * pronume nehotărâte: Apelează/ la oricine îl poate ajuta.; * adjective pronominale nehotărâte: Apelează/ la orice prieten îl poate ajuta.; * adverbe relative: Pleacă în vacanță/ unde își dorește.; * adverbe
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
joncțiune realizată, în propoziție, prin prepoziții (Cutia cu bomboane de pe masă fusese adusă de bunici.), iar în frază, prin: * conjuncții subordonatoare: Vrea/ să plece la munte.; * pronume relative: Vine/ cine vrea.; * adjective pronominale relative: Se știe/ care soluție este preferată.; * pronume nehotărâte: Apelează/ la oricine îl poate ajuta.; * adjective pronominale nehotărâte: Apelează/ la orice prieten îl poate ajuta.; * adverbe relative: Pleacă în vacanță/ unde își dorește.; * adverbe nehotărâte: Pleacă în vacanță/ oriunde își dorește.; * juxtapunere (mai rar): Ai carte,/ ai parte
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
realizare subiect simplu: Mama mângâie copilul. subiect multiplu: Mama și tata mângâie copilul. subiect exprimat 138 prin: * substantiv în cazul nominativ: Copiii scriu. * substantiv în cazul acuzativ: Au mai plecat dintre copii. * substantiv în cazul genitiv: Ai casei erau punctuali. * pronume în cazul nominativ: Fiecare procedează altfel. * pronume în cazul acuzativ: Ai mai plecat dintre ei. * pronume în cazul genitiv: Ai lui sunt cei mai buni. * pronume în cazul dativ: Spun vestea cui poate ține secretul. * numeral cu valoare substantivală în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
multiplu: Mama și tata mângâie copilul. subiect exprimat 138 prin: * substantiv în cazul nominativ: Copiii scriu. * substantiv în cazul acuzativ: Au mai plecat dintre copii. * substantiv în cazul genitiv: Ai casei erau punctuali. * pronume în cazul nominativ: Fiecare procedează altfel. * pronume în cazul acuzativ: Ai mai plecat dintre ei. * pronume în cazul genitiv: Ai lui sunt cei mai buni. * pronume în cazul dativ: Spun vestea cui poate ține secretul. * numeral cu valoare substantivală în cazul nominativ: O zecime dintre copii participă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin: * substantiv în cazul nominativ: Copiii scriu. * substantiv în cazul acuzativ: Au mai plecat dintre copii. * substantiv în cazul genitiv: Ai casei erau punctuali. * pronume în cazul nominativ: Fiecare procedează altfel. * pronume în cazul acuzativ: Ai mai plecat dintre ei. * pronume în cazul genitiv: Ai lui sunt cei mai buni. * pronume în cazul dativ: Spun vestea cui poate ține secretul. * numeral cu valoare substantivală în cazul nominativ: O zecime dintre copii participă la gala finală. * numeral cu valoare substantivală în cazul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
acuzativ: Au mai plecat dintre copii. * substantiv în cazul genitiv: Ai casei erau punctuali. * pronume în cazul nominativ: Fiecare procedează altfel. * pronume în cazul acuzativ: Ai mai plecat dintre ei. * pronume în cazul genitiv: Ai lui sunt cei mai buni. * pronume în cazul dativ: Spun vestea cui poate ține secretul. * numeral cu valoare substantivală în cazul nominativ: O zecime dintre copii participă la gala finală. * numeral cu valoare substantivală în cazul genitiv: Au fost elevi coordonați de doi profesori și ai
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aude vâjâind. * verb la modul supin: E simplu de găsit soluția. * interjecție: Se aude vâj-vâj subiect inclus: Mergem în excursie. subiect subînțeles: Avea condeiul bun, scria bine. subiect nedeterminat: Ninge. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: Trebuie/ să rezolvăm acum problema.; * pronume relativ: Cine ajunge primul/ câștigă.; * adjectiv pronominal relativ: Care copil ajunge primul/ câștigă. ; * pronume nehotărât: Vine la spectacol/ oricine dorește.; * adjectiv pronominal nehotărât: Primește cuponul/ orice persoană solicită acest lucru printr-un document scris.; * adverb relativ: Se știe deja/ unde
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vâj-vâj subiect inclus: Mergem în excursie. subiect subînțeles: Avea condeiul bun, scria bine. subiect nedeterminat: Ninge. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: Trebuie/ să rezolvăm acum problema.; * pronume relativ: Cine ajunge primul/ câștigă.; * adjectiv pronominal relativ: Care copil ajunge primul/ câștigă. ; * pronume nehotărât: Vine la spectacol/ oricine dorește.; * adjectiv pronominal nehotărât: Primește cuponul/ orice persoană solicită acest lucru printr-un document scris.; * adverb relativ: Se știe deja/ unde va fi următoarea vacanță. PREDICAT predicat * predicat verbal exprimat prin verb predicativ la un
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
realizare nume predicativ exprimat prin: * substantiv în cazul nominativ: Câștigătorul este elevul din banca a doua. * substantiv în cazul acuzativ: Volumul este de poezii. * substantiv în cazul genitiv: Volumul este al profesorului. * substantiv în cazul dativ: Copilul este asemenea părinților. * pronume în cazul nominativ: Câștigătorul este acesta. * pronume în cazul acuzativ: Premiul este pentru tine. * pronume în cazul genitiv: A cui este această idee? * pronume în cazul dativ: El este asemenea ei în multe privințe. * numeral cu valoare substantivală în cazul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cazul nominativ: Câștigătorul este elevul din banca a doua. * substantiv în cazul acuzativ: Volumul este de poezii. * substantiv în cazul genitiv: Volumul este al profesorului. * substantiv în cazul dativ: Copilul este asemenea părinților. * pronume în cazul nominativ: Câștigătorul este acesta. * pronume în cazul acuzativ: Premiul este pentru tine. * pronume în cazul genitiv: A cui este această idee? * pronume în cazul dativ: El este asemenea ei în multe privințe. * numeral cu valoare substantivală în cazul nominativ: Câștigătorul este al doilea dintre participanții
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]