8,522 matches
-
vehement-violenți, cât și catastrofe "de familie" sau ale naturii. [CASE#373 ZIARE:Ziua Variable:DOCUMENT Paragraph:21] Credem că este una din cele mai inspirate imagini pentru unele din prea numeroasele emisiuni talk show din media românească. Înclinații subiective în relatările jurnaliștilor Ca să identificăm la jurnaliști manifestarea subiectivității în selecția și difuzarea știrilor, precum și poziționare lor față de un actor sau un grup social, un anumit eveniment, instituție sau organizație, am încercat să dăm răspuns la două întrebări. 1. Care este gradul
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
niciodată cum s-o apuci [... ]: de femei, ba chiar mai rea decât aceasta de o singură femeie. Acesta e momentul lui de glorie, ultimul. Cu piciorul pe grumazul învinsului, învingătorul își permite chiar să facă aprecieri retrospective legate de luptă. Relatarea e la trecut cum la trecut fusese și confruntarea. La prezent e doar realitatea ființei sale, a puterii sale dominatoare (Tu nu ești om, Lică, ci diavol! O simți acum?! grăi sămădăul mulțumit) și conștiința victoriei (Ai stat până acum
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de explorare a unei anumite forme a imaginarului, e vorba de imaginarul politic. Faptul că, de curînd, moda stăpînește o anumită terminologie, un anumit tip de vocabular, riscă, poate, să facă oarecum suspectă importanța atribuită problematicii abordate. Există însă atîtea relatări, atîtea apeluri, atîtea anunțuri profetice ce scapă oricărei raționalități aparente, dar de care cultura noastră politică este încă profund marcată. E limpede, e de o evidență incontestabilă faptul că bulversările politice din ultimele două secole ale istoriei europene au fost
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
la fund pe băiețeii frumoși". Tonul se îndepărtează de orice glumă atunci cînd unii autori de la sfîrșitul secolului al XIX-lea, specialiști în lupta antimasonică, evocă "hidoasa lubricitate" a mulțimilor revoluționare, organizate și conduse de agenții sectei. Dar abia cu relatarea uciderilor ritualice evreiești se ajunge la limita ororii întru perversitate. Victimele preferate sînt, într-adevăr, băieți foarte tineri, aceasta și din pricina faptului că, în prealabil, a avut loc, fiind bine pregătită, răpirea fetelor. "Victima aleasă, comentează abatele Desportes, trebuie să
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
serie de obstacole diferite și complexe. O primă constatare complică apropierea lor: imposibilitatea, existentă în cele mai multe cazuri (și oricare ar fi valoarea metodologică a distincției făcute anterior), de a trasa o linie de demarcație relativ precisă între fabulația legendei și relatarea istorică. Philippe Pétain a fost învingătorul oficial recunoscut în bătălia de la Verdun. Charles de Gaulle a lansat de la Londra, pe 18 iunie 1940, un apel către francezi, cerîndu-le să continue lupta. Montenotte, Lodi, Rivoli nu sînt fapte de arme inventate
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Desigur, obiectul specific al analizei, al încercării noastre îl constituie realitatea istorică. Fiind vorba totuși de persoane, de oameni care trăiesc în mod corect și precis într-un anumit spațiu geografic și într-un anumit timp, e de neconceput ca relatarea cu pricina să nu fie marcată de pecetea istoriei, să nu ateste într-un fel sau altul realitatea istorică. Marilor eroi imaginari, prototipuri eterne oferite generațiilor pentru vis și meditație, Oedip, Faust, Don Juan, literatura și pictura le poate conferi
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
pot fi însă identificate în lucrările unor mari personalități ale medicinii. Încercăm să rememorăm, pe scurt, aceste contribuții în rândurile ce urmează. Cunoștințele referitoare la claudicația intermitentă au parcurs, după Condorelli și Brevetti (2002), mai multe “epoci”: preistoria cu prima relatare referitoare la claudicația intermitentă realizată de Bouley în 1831, descrierea claudicației intermitente la om de către Brodie (1846) și impunerea termenului de claudicație de către Charcot (1858), istoria veche (1900-1950) cu teoria vasospasmului (Erb 1898) care a stat la baza terapiei vasodilatatoare
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
a format această imagine? 4.9.4. Care este părerea dvs. despre construirea acestei imagini? Reflectă ea fidel realitatea din orașul nostru sau dimpotrivă? În ultimii doi ani, Craiova a ajuns de multe ori în prim planul știrilor naționale prin relatarea unor evenimente violente întâmplate în orașul nostru: crime, bătăi între bande rivale etc. Difuzarea repetată a acestora a creat, la nivel național, o imagine a orașului Craiova de oraș violent cu oameni violenți. Obiective: • Vrem să aflăm în ce măsură imaginea pe
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Sociologia culturii, traducere de Irinel Antoniu, Institutul European, Iași, 2008, p. 66. 153 Glenn W. Harrison, op. cit., p. 578. 154 Glenn W. Harrison, Subjective Value, ed. cit., pp. 578-579. 155 Un exemplu de acțiune etică poate fi extras din următoarea relatare: O persoană care crede în Dumnezeu și care-și ghidează faptele în conformitate cu principiile morale inspirate din Biblie, a fost rugată de către un prieten să depună o mărturie falsă în cadrul unui proces. Ea a refuzat să facă acest lucru, pentru că ar
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
învățătură nu pentru că trebuia, și pentru că i se plătea , dar pentru că avea un prisos de bunătate în el și pentru că în acest suflet era ceva din credința și din curățenia unui apostol”(44, p. 23 ). Nu pot fi întâmplătoare aceste relatări, ele părând a fi confirmate tocmai de amintirea numelui marelui Creangă, ca sursă de emoție plăcută pentru personajul învățător și pentru elevii săi. Putem analiza deopotrivă și imaginea altui dascăl, evocat în literatura română de Barbu Șt. Delavrancea, Domnul Vucea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
a lui Ion Creangă, calități ce ar trebui să fie pildă pentru cei ce se avântă în lumea cea sfântă a luminătorilor. „Răspopă, dar în suflet țiind tot la diaconie” Pentru cei care studiază viața lui Ion Creangă și urmăresc relatările bazate pe fapte reale și nu bazate pe fapte presupuse sau deduse, este lesne de înțeles că ceea ce numim "chemarea" preoției sale nu e o pură invenție, așa cum au socotit-o majoritatea criticilor. Pentru a fi preot trebuie ca sufletul
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Cum este camera sau masa dvs.? a. Ordonată și îngrijită b. Celorlalți li se pare dezordonată, totuși știți unde se află fiecare lucrușor 9 Ce atitudine vă descrie cel mai bine? a. Vă place să povestiți evenimentele sau să ascultați relatarea lor cu toate detaliile prezentate în ordine b. Vă place să spuneți direct ideea principală a unui eveniment, iar dacă alții povestesc ceva, vă irită dacă nu ajung mai repede la ideea principală 9 Când primiți instrucțiuni și aveți posibilitatea
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
Un personaj care se confesează, așa cum fac, pe rând, Mavrodin și Hasnaș, chiar dacă dă frâu liber gândurilor și emoțiilor, are totuși conștiința că este ascultat de cineva și de aceea nu poate fi indiferent la forma pe care o dă relatării sale. Iar atunci când, din diverse motive, exprimarea celui care se confesează devine ambiguă, rolul celuilalt, al personajului care ascultă, este de a interveni cu întrebări care să-l lămurească și care vor clarifica și pentru cititor starea lucrurilor. În Nuntă
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
fantasmele lor...”. Eugen Simion consideră ,,creația acestui superb personaj feminin” drept unul din scopurile esențiale pe care și le-a propus scriitorul. Ileana / Lena rezistă ca personaj mai ales prin dubla perspectivă pe care se bazează construcția ei. Deși subiective, relatările celor doi bărbați sunt complementare din punctul de vedere al conturării prezenței feminine pline de mister. Replicile ezitante (,, Dacă ai ști cât am fugit de tine până te-am întâlnit...” - p.39; Mi-am pierdut firea, așa, deodată [...]” - p.40
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
sînt adesea principala sursă de informare a părinților cu privire la activitatea școlii. În cadrul programelor de parteneriat, profesorii ajută elevii să înțeleagă rolul comunicării cu părinții și recurg atît la metode tradiționale de comunicare (de exemplu, trimiterea unor scrisori sau notițe cu relatări diverse), cît și la metode noi (de pildă, interacțiunea cu membrii familiei prin intermediul temelor interactive sau folosirea mijloacelor electronice de comunicare). Pe măsură ce acumulăm mai multe informații cu privire la rolul elevilor în cadrul parteneriatelor, dobîndim o înțelegere mai completă asupra modului în care
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Obiectivele urmărite în ansamblul cercetării sînt: a. descrierea, pentru a furniza detalii bogate despre cunoștințele, credințele, atitudinile și comportamentele actorilor sociali implicați în relațiile școală, familie și comunitate; b. înțelegerea, să identificăm rațiunile acțiunilor oamenilor implicați prin derivarea lor din relatările subiecților; c. explicația, pentru a determina elementele, factorii și mecanismele responsabile de producerea stării actuale a relațiilor școală-familie-comunitate. Selectarea participanților și colectarea datelor. Interviul este una din metodele majore de lucru în cercetarea sociologică, cea mai utilizată pentru colectarea datelor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
părinți să participe la activitățile școlii Interesul cercetării s-a îndreptat și spre factorii ce îi determină pe părinții să participe la activitățile școlii în care învață copiii lor. Analiza a descoperit patru condiții cauzale: (1) motivarea copilului; (2) verificarea relatărilor lui despre activitatea la școală; (3) construirea și susținerea imaginii lui la școală și (4) îndeplinirea unei obligații. Motivarea copilului reprezintă condiția cauzală despre care părinții vorbesc în termenii următori: S1: Pentru copil m-am dus, pentru a-l mobiliza
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
se spun copiilor la școală, mai ales dacă nimeresc să aibă un diriginte. Dacă au o dirigintă, atunci, pornind de la orice, ea încearcă să discute mai multe probleme cu ei. Necesitatea îmbunătățirii comunicării dintre părinți și profesori a reieșit din relatările subiecților despre unii părinți care nu participă la activitățile școlii și, implicit, nu comunică cu profesorii. Din răspunsuri am putut decanta trei strategii care, din perspectiva celor intervievați, pot îmbunătăți relațiile comunicaționale dintre părinți și profesori. Prima se referă la
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
fost pusă atît profesorilor și membrilor staff-ului școli, cît și părinților. Rețeaua semantică 3.6 vizualizează comparativ ce gîndesc și percep cele două categorii de respondenți despre această problemă. REȚEAUA SEMANTICĂ 3.6. Importanța parteneriatelor Părinții au încercat în relatările lor să aproximeze efectele benefice ale parteneriatelor de care se pot bucura elevii, școala și ei personal (Rețeaua semantică 3.7). Fragmentele de text inserate în rețea ilustrează pragmatismul abordării de către părinți a parteneriatelor, beneficiile directe pe care cred că
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
că, în acest moment, caracterul formal reprezintă proprietatea definitorie a parteneriatelor. REȚEAUA SEMANTICĂ 3.8. Starea actuală a parteneriatelor Interpretarea răspunsurilor la întrebările despre parteneriate pune în lumină folosirea de unii respondenți a limbii de lemn prin care încercă în relatările lor surmontarea realității. Rețeaua semantică 3.9 prezintă analiza de tip hipertext a spuselor unui subiect ce ilustrează "limba-fantomă" (Fr. Thom, 1993) prin care se estompează realitatea. Surprindem aici o importantă sechelă a gîndirii de tip orwellian din societatea românească
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
comunicării: funcțională, negociere și de rutină au fost puse în evidență de procesul analitic al datelor, ele fiind denumite cu cuvinte apropiate de cele spuse de participanți. Tipurile sînt prezentate în rețeaua semantică 4.1 și ilustrate cu citate din relatările participanților la focus grup. REȚEAUA SEMANTICĂ 4.1. Tipuri de comunicare între părinți și adolescenți Gruparea formelor de implicare din familia cod 4.1, după criteriul prezenței și intensității manifestării lor, generează patru categorii relativ distincte ale implicării părinților: activă
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
autoritare (excesive). Acest stil de implicare a părinților în educație este mai complex decît celelalte pentru că percepția lui este cel mai puțin dorită și, totodată, mai greu de suportat de adolescenți. Conceptualizarea stilului de implicare ca excesiv a izvorît din relatări de felul următor: S1: Se implică mai mult decît mi-aș fi dorit vreodată. S2: Îmi repetă într-una: "Învață, învață, că pentru tine o faci" sau: "Ai carte, ai parte". S3: Se țin toată ziua de capul meu: "învață
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
actori sociali nediferențiați. Discuțiile au relevat că există deosebiri între modalitățile și gradul de implicare în educația copiilor a celor doi părinți: mama și tata. Într-o anumită măsură, se implică frații și surorile mai mari, precum și alte rude. În relatările lor, adolescenții au evaluat, manifest sau latent, comportamentul și acțiunile celor implicați în educația lor. MATRICEA 4.3. Evaluarea implicării actorilor sociali Cum se implică Mama + Se întîlnește mai tot timpul cu diriginta. + Cu mama discut aproape tot. + Mă împac
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
depinde de liceu, iar pentru schimbarea profesorilor decizia finală aparține Inspectoratului Școlar Județean. Cele două probleme reclamate de elevi și nesoluționate ilustrează eșuarea intervenției părinților în promovarea intereselor elevilor, cel puțin în aceste două cazuri. Rețeaua semantică 4.9 cuprinde relatările subiecților despre nemulțumirile lor, iar hyper-links-urile contribuie la înțelegerea "logicii realului" care a dus la eșecul rezolvării acestora. REȚEAUA SEMANTICĂ 4.9. Cazul opționalelor și problema schimbării profesorilor Probleme de discutat între părinți și profesori Identificarea temelor de discuții părinți-profesori
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de înțelegere a microcosmosului familial în relația lui cu mediul școlar. Capitolul 5 PARTENERIATELE ȘCOALĂ-FAMILIE-COMUNITATE ÎNTRE DEZIDERAT ȘI REALITATE În tot timpul procesului analitic am gîndit categoriile ca abstracții care nu reprezintă un individ sau povestea unui grup, ele sînt relatările mai multor participanți sau grupuri, reduse și reprezentate în termeni înalt conceptualizați și relaționați pentru a explica, în sens general, ce se întîmplă. În rețelele semantice am relaționat categoriile și subcategoriile ca să explicăm cît mai strîns un aspect sau altul
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]