5,555 matches
-
prin consumul excesiv, forțele naturii să dăruiască aceleași roade și În anul sau momentul calendaristic ce urma să vină; d) așteptarea morților: În acest interval de „Între și Între”, duhurile celor dispăruți revin printre cei vii și solicită Îndeplinirea unor rituri de hrănire (alimente precum turte, colaci, grâu fiert Îndulcit sau colivă sunt lăsate peste noapte pentru ca ei să se Înfrupte sau sunt date de pomană celor săraci) sau de luminare (sunt aprinse lumânări acasă sau la cimitir); e) stingerea și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
norme și valori comune - O. Buhociu, 1979; P. Caraman, 1997; M. Coman, 1980; T. Herseni, 1977) reamintea comunității actele de Încălcare a normelor și acțiunile exemplare, numele persoanelor vinovate și numele celor care nu s-au făcut de râs; h) rituri de propițiere: urările tradiționale, cu vechi rădăcini magice, au menirea de a conjura forțele cosmosului ca să protejeze indivizii și colectivitatea și să le aducă tot binele dorit. Aceste rituri erau deseori duse la Îndeplinire de către grupuri specializate, cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și numele celor care nu s-au făcut de râs; h) rituri de propițiere: urările tradiționale, cu vechi rădăcini magice, au menirea de a conjura forțele cosmosului ca să protejeze indivizii și colectivitatea și să le aducă tot binele dorit. Aceste rituri erau deseori duse la Îndeplinire de către grupuri specializate, cum ar fi cetele de colindători (copii și tineri), ceata drăgaicelor sau a călușarilor: În plus, acestea aveau și funcții magice de asigurare a fertilității, vindecare, protejare de puterile malefice etc.; i
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
erau deseori duse la Îndeplinire de către grupuri specializate, cum ar fi cetele de colindători (copii și tineri), ceata drăgaicelor sau a călușarilor: În plus, acestea aveau și funcții magice de asigurare a fertilității, vindecare, protejare de puterile malefice etc.; i) riturile de profilaxie și purificare, care Însoțeau Întregul ansamblu ceremonial, vizau apărarea de diferite animale sau insecte dăunătoare (prin ungeri cu substanțe benefice, fixarea de plante protectoare, trecerea prin foc, fumigațiile, stropirea cu apă sfințită și alte operațiuni magice), gonirea spiritelor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a unui animal cu o bogată mitologie pozitivă - M. Coman, 1983, 1986, 1995). Jucatul cetei sacre (colindători, călușari, drăgaice) În curtea sau casa gospodarului are aceeași funcție magică de transferare a puterilor protectoare asupra oamenilor și a bunurilor acestora; alte rituri vizau purificarea oamenilor și Întărirea lor prin atingerea cu crengile verzi de salcie sau tei, la Paște sau Rusalii, ori cu obiecte din lemn Încărcate de puteri magice, precum colindăbățul sau sorcova. De asemenea, În aceste momente sunt culese plantele
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și Întărirea lor prin atingerea cu crengile verzi de salcie sau tei, la Paște sau Rusalii, ori cu obiecte din lemn Încărcate de puteri magice, precum colindăbățul sau sorcova. De asemenea, În aceste momente sunt culese plantele de leac; j) rituri de divinație: acum, În aceste momente de interstițiu, pot fi Întrevăzute anumite evenimente legate de destinul individual (aflarea numelui, chipului, trăsăturilor morale ale ursitului) sau de ritmurile naturii (aflarea lunilor ploiase și secetoase, a lunilor friguroase sau călduroase, a lunilor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
au atât nume ale sfinților creștini, cât și nume din mai vechi vocabulare sacrale. Actele ceremoniale provin din sfera vrăjitoriei, divinației și purificărilor, a ofrandelor și sacrificiilor, a celebrărilor și comemorărilor etc. În acest sistem ceremonial, dominante sunt interdicțiile, adică riturile de protejare magică Împotriva celor mai diverse surse ale răului. Cea mai importantă interdicție este aceea de a munci: spre uimirea lui I.A. Candrea (1928, p. 130), calendarul tradițional indica ...96 de sărbători cu date fixe și 34 de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
rituale erau flexibile, astfel Încât unele sărbători considerau anumite munci oprite, dar permiteau efectuarea altor activități. În felul acesta erau respectate rigorile ceremoniale, dar și Îndeplinite acele munci obligatorii fără de care viața gospodăriei ar fi fost În pericol să se prăbușească. Riturile de protejare (apotropaice) reprezintă a doua categorie importantă: ele implicau acte de abstinență (diverse forme de post), acțiuni de purificare, practici magice de protejare Împotriva animalelor dăunătoare, a evenimentelor neașteptate, a fenomenelor meteorologice sau a figurilor malefice de tip mitologic
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
urmat de grindină (19 zile), tunete și trăsnete (11 zile), boli În general (15 zile), foc (9 zile), pocituri și ologeală (6 zile), lovituri (5 zile), șerpi (4 zile), strigoi (3 zile) etc. În sfârșit, a treia mare familie de rituri este dată de ofrande: acestea vizează relația cu lumea celor dispăruți, liniștirea sufletelor plecate și asigurarea protecției duhurilor strămoșilor. Spre exemplu, Într-o sărbătoare calendaristică precum Sfânta Maria Mare (15 august) se Împart la biserică fructe și alimente și se
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
recoltei. Se urmărește trandafirul și, dacă acesta Înflorește, e semn că toamna va fi lungă. Și se coboară turmele din munte (I. Mușlea, O. Bârlea, 1970; A. Olteanu, 2001; T. Pamfile, 1997). Antropologii și istoricii religiilor au constatat că Între riturile de trecere calendaristice și miturile cosmogonice se țes numeroase corespondențe. Cauzele și semnificațiile acestor conexiuni sunt interpretate Însă În mod diferit. Antropologii insistă asupra legăturilor funcționale: cele două sisteme se oglindesc unul Într-altul și contribuie În mod egal la
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de reprezentări despre lume. Istorici religiilor insistă asupra legăturilor cauzale și temporale: pe urmele lui Robertson Smith, Întregul curent „ritualist” va susține că miturile cosmogonice nu sunt altceva decât o versiune (Îmbogățită narativ, dar sărăcită În planul semnificațiilor simbolice) a riturilor calendaristice legate de schimbarea anului. În schimb, cercetătorii inspirați de modelul fenomenologic cred că riturile calendaristice constituie o punere În scenă a miturilor cosmogonice. În termenii lui Mircea Eliade (1978, p. 41): Renovarea prin excelență are loc la Anul Nou
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Robertson Smith, Întregul curent „ritualist” va susține că miturile cosmogonice nu sunt altceva decât o versiune (Îmbogățită narativ, dar sărăcită În planul semnificațiilor simbolice) a riturilor calendaristice legate de schimbarea anului. În schimb, cercetătorii inspirați de modelul fenomenologic cred că riturile calendaristice constituie o punere În scenă a miturilor cosmogonice. În termenii lui Mircea Eliade (1978, p. 41): Renovarea prin excelență are loc la Anul Nou, când se inaugurează un nou ciclu temporal. De aceea, Renovatio efectuată prin ritualul Anului Nou
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a cosmogoniei. Fiecare An Nou reîncepe Creația. Și miturile, atât cele cosmogonice, cât și miturile de origine, sunt acelea care le amintesc oamenilor cum a fost creată Lumea și tot ce s-a Întâmplat după aceea. Din această perspectivă, un rit de vară precum Caloianul ne oferă o multitudine de elemente ceremoniale și de configurații mitologice: În unele părți din Muntenia este datina ca În fiecare an să se adune În marțea a treia după Paști, des-dimineață, mai multe fete, În
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ta/ Prin pădurea deasă/ Cu inima arsă,/ Prin pădurea rară/ Cu inim-amară,/ Și ea că te plânge/ Cu lacrimi de sânge,/ Iane, Iane,/ Caloiane!” (S.F. Marian, 1994, vol. II, pp. 323). Planul ceremonial, mult mai complex, se construiește În jurul unui rit de trecere (Înmormântarea), asociat cu rituri de sărbătoare (ospățul, colindatul și jocul), cu ofrande pentru lumea de dincolo (trimisul cojilor de ouă pe apă) și cu practici magice de fertilitate (stropitul, ruperea și aruncarea asupra ogoarelor a bucăților magice din
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
arsă,/ Prin pădurea rară/ Cu inim-amară,/ Și ea că te plânge/ Cu lacrimi de sânge,/ Iane, Iane,/ Caloiane!” (S.F. Marian, 1994, vol. II, pp. 323). Planul ceremonial, mult mai complex, se construiește În jurul unui rit de trecere (Înmormântarea), asociat cu rituri de sărbătoare (ospățul, colindatul și jocul), cu ofrande pentru lumea de dincolo (trimisul cojilor de ouă pe apă) și cu practici magice de fertilitate (stropitul, ruperea și aruncarea asupra ogoarelor a bucăților magice din păpușă, invocațiile). Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sărbătoare (ospățul, colindatul și jocul), cu ofrande pentru lumea de dincolo (trimisul cojilor de ouă pe apă) și cu practici magice de fertilitate (stropitul, ruperea și aruncarea asupra ogoarelor a bucăților magice din păpușă, invocațiile). Pe de altă parte, actorii ritului nu sunt oamenii În puterea vârstei, ci fetițele (nici măcar fetele mari, ca În riturile asemănătoare ale Antichității grecești analizate de M. Detienne, 1997b). Ca În jocurile cu măști, ele par a performa o Înmormântare parodică (de tip carnavalesc), În care
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ouă pe apă) și cu practici magice de fertilitate (stropitul, ruperea și aruncarea asupra ogoarelor a bucăților magice din păpușă, invocațiile). Pe de altă parte, actorii ritului nu sunt oamenii În puterea vârstei, ci fetițele (nici măcar fetele mari, ca În riturile asemănătoare ale Antichității grecești analizate de M. Detienne, 1997b). Ca În jocurile cu măști, ele par a performa o Înmormântare parodică (de tip carnavalesc), În care rolurile rituale sunt preluate de persoane total neeligibile pentru aceste poziții ceremoniale În situații
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
analizate de M. Detienne, 1997b). Ca În jocurile cu măști, ele par a performa o Înmormântare parodică (de tip carnavalesc), În care rolurile rituale sunt preluate de persoane total neeligibile pentru aceste poziții ceremoniale În situații normale (fetița-preot, fetița-dascăl). Obiectul ritului nu este un om mort, ci o păpușă, ceea ce pare a arunca manifestarea În zona jocurilor de copii. Caracterul inversat al ceremoniei funerare este evident și din locul acultural ales pentru Înmormântare: ape, zone cu mărăcini sau lanurile de „bucate
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Ansamblul mitico-ceremonial al Caloianului sintetizează teme mitologice, scheme epice, figuri legendare și toposuri, pe care le activează cu ajutorul unor structuri rituale eteroclite, provenind din diferite sisteme specifice culturii folclorice. În jurul temei dominante a fertilității, el construiește cu ajutorul acestor elemente un „rit magic, având un caracter agrar și meteorologic” (I. Evseev, 1997, p. 66; vezi și I. Mușlea, O. Bârlea, 1970; I.A. Candrea, 1928; I. Cuceu, M. Cuceu, 1988; I. Ghinoiu, 2001; I. Taloș, 2001). Rituri de trecere modernetc "Rituri de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
construiește cu ajutorul acestor elemente un „rit magic, având un caracter agrar și meteorologic” (I. Evseev, 1997, p. 66; vezi și I. Mușlea, O. Bârlea, 1970; I.A. Candrea, 1928; I. Cuceu, M. Cuceu, 1988; I. Ghinoiu, 2001; I. Taloș, 2001). Rituri de trecere modernetc "Rituri de trecere moderne" În lumea modernă, riturile de trecere ale vieții au cunoscut numeroase transformări. După P. Centlivres (1986, pp. 194-197) modernizarea lor implică: a) slăbirea și chiar eliminarea Însemnelor sacrului; b) reducerea rolului semnelor exterioare
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
un „rit magic, având un caracter agrar și meteorologic” (I. Evseev, 1997, p. 66; vezi și I. Mușlea, O. Bârlea, 1970; I.A. Candrea, 1928; I. Cuceu, M. Cuceu, 1988; I. Ghinoiu, 2001; I. Taloș, 2001). Rituri de trecere modernetc "Rituri de trecere moderne" În lumea modernă, riturile de trecere ale vieții au cunoscut numeroase transformări. După P. Centlivres (1986, pp. 194-197) modernizarea lor implică: a) slăbirea și chiar eliminarea Însemnelor sacrului; b) reducerea rolului semnelor exterioare (costumație ceremonială, podoabe aparte
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și meteorologic” (I. Evseev, 1997, p. 66; vezi și I. Mușlea, O. Bârlea, 1970; I.A. Candrea, 1928; I. Cuceu, M. Cuceu, 1988; I. Ghinoiu, 2001; I. Taloș, 2001). Rituri de trecere modernetc "Rituri de trecere moderne" În lumea modernă, riturile de trecere ale vieții au cunoscut numeroase transformări. După P. Centlivres (1986, pp. 194-197) modernizarea lor implică: a) slăbirea și chiar eliminarea Însemnelor sacrului; b) reducerea rolului semnelor exterioare (costumație ceremonială, podoabe aparte, tatuaje rituale) În marcarea trecerii de la un
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
urbanism, obligativitatea participării afectează doar familia, vecinătatea și membrii apropiați ai colectivității profesionale; d) ștergerea importanței simbolice și a autorității absolute a oficiantului - În prim-planul evenimentului nu se află liderul ceremonial al grupului, ci persoana sau persoanele care suferă ritul de trecere; e) punerea sub semnul Întrebării a valorilor dominante, consensuale și accentuarea unor valori locale și a unor expresii ale contestării; f) migrația riturilor de trecere de la momentele „clasice” ale etapelor vieții către anumite momente ale evoluției profesionale - intrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
planul evenimentului nu se află liderul ceremonial al grupului, ci persoana sau persoanele care suferă ritul de trecere; e) punerea sub semnul Întrebării a valorilor dominante, consensuale și accentuarea unor valori locale și a unor expresii ale contestării; f) migrația riturilor de trecere de la momentele „clasice” ale etapelor vieții către anumite momente ale evoluției profesionale - intrarea În gașcă, pensionarea, promovările profesionale - sau ale vieții sportive, politice, sociale (vezi dinamica acestor transformări În J. Boissevain, 1992; M.-F. Doray, 2000; M. Fellous
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
evoluției profesionale - intrarea În gașcă, pensionarea, promovările profesionale - sau ale vieții sportive, politice, sociale (vezi dinamica acestor transformări În J. Boissevain, 1992; M.-F. Doray, 2000; M. Fellous, 2000; B. Myerhoff, 1977, 1982). Societățile moderne au preluat schema secvențială a riturilor de trecere și au aplicat-o În diverse tipuri de organizații. Astfel, În Întreprinderi au loc rituri de integrare și rituri de despărțire (la pensionare sau la plecarea În altă unitate). În același timp, micul ospăț colegial oferit de o
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]