6,982 matches
-
data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 811 Dispozițiile între vii sau prin testament, făcute în favoarea ospiciilor, săracilor dintr-o comună sau stabilimentelor de utilitate publică, nu pot avea efect decât dacă sunt autorizate prin ordonanțe domnești în urmă avizului Consiliului de Stat. (Cod civil 817).*) --------- 1. Articolul 811 a fost modificat implicit de dispozițiile Ordonanței Guvernului nr.
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
loc din România pe baza hotărîrii consiliului de conducere al filialei. Filiala poate avea birouri și agenții în alte localități din România. Articolul 3 Scopul "Misionarele Carității" - Filiala Română are drept scop acordarea de ajutor gratuit celor mai săraci dintre săraci, indiferent de credință, rasă, naționalitate și cultură. Principalele acțiuni pe care aceasta le va desfășura, pentru realizarea scopului sau, sînt: - să îngrijească bolnavi și muribunzi; - să adune și să-i învețe carte pe micii vagabonzi (copiii străzii); - să viziteze și
HOTĂRÎREA nr. 710 din 6 noiembrie 1992 privind autorizarea funcţionarii în România a Filialei Asociaţiei "Misionarele Caritatii" India. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108899_a_110228]
-
zi și centre pentru copii; - subunități pentru adulți care suferă de tuberculoză; - clinici mobile de prim-ajutor și medicamente de bază generale pentru tratament; - clinici mobile separate pentru tratamentul bolnavilor de lepră; - centre de planing familial natural pentru instruirea celor săraci cu privire la demnitatea, datoria dragostei conjugale, pentru a deveni părinți plini de răspundere pentru familia lor; - școli la periferii; - centre de instruire profesională pe meserii; - centre de ajutor pentru distribuirea gratuită de hrană și îmbrăcăminte; - centre pentru tineret. Articolul 4 Durată
HOTĂRÎREA nr. 710 din 6 noiembrie 1992 privind autorizarea funcţionarii în România a Filialei Asociaţiei "Misionarele Caritatii" India. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108899_a_110228]
-
din sentiment de real, cel mic și mai adormit, mă scutură să eructez, ce ai, ce ai? roșul costumului, și ești băiat! mielul îl ține țiganca pe stomac, avea și clopoțel, behăie, bătrîna sforăie, are baftă de unul liniștit, pe săraci îi aveți totdeauna cu voi! ai mîncat, te-ai întărit acuma! nu se ține de țigan tovarășul din Pașcani, cheamă pe românește, îl scutur din somn să-i vorbesc, păcăniturile în difuzor acceleratul Brașov Suceava, teama ancestrală țigancă bătrînă, de ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
puțin educat dintre membrii ei! sentimentul fatalității, cum te împotrivești propriei formații, locuri subcarpatice cu cruci de lumină deasupra, cîți ani ai, 28? e cel mai mare, e șef de post, da' de ce nu te tunzi? restricție de viteză, băi, săracule! nu mă mai culc de voi! joacă și capra, haltă în cîmp, halta Viișoara, băi, de ce nu te speli, de ce nu te speli! falsă întrebare și falși pumni în coaste, am venit de la Baia Mare, marables, marables, vă vînd un pont
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Cuvîntul Lui ploaie pe zăpadă, trece în lapoviță, biserica la punct fix șoimul peste cîmpuri, nu-i Nimigea, e halta Nimigea! vine Nimigea Ungurească, Nimigea Românească vizavi de Mititei, dacă aici plouă acolo sus ninge, da' i-a părut rău, săracul, că a murit, îți spun eu! funcție de ce ne spune în gară la cît avem tren! personalul Ilva Mică Dej Călători, timpul bătrînilor trece prea repede din apropierea de el, DN 17D beton, Nimigea, da, aici! a treia treaptă, peste Someș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
unghiuri pe tipar carpatic, stil montan, cu subțiere spre senin, unde ține fața plaiului, Coțofănești din scoarța pămîntului, în relief vine limbajul insidios, ba plouă, nu mai trage peștele acum! cu căruța cu bani, relieful capela mărită în beton, Mitică, săracu', cum o duce? trăiește! Căiuți medic de familie Zara Lorena Daciana, întîmplător Daciana ori știau de vechimea în apa dacică zara? Lorena Lotharingia, varii filoane indo-europene din panta noastră septentrională, domn' Ostroveanu, cuib pe vîrful stejarului, extraordinară femeie! s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
zilei somnul morții. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT bicicletă trei pe loc pînă la șold, pînă la creștet, pînă la umeri, circari, Grigoriovca 3, Iezărenii Vechi, Vrănești "Petrom", stîncile Sîngerei-Blocuri, Brejeni 6, Grigoriovca stării pe loc capre și un ied, vaca săracului din România cooperatistă la 1980, diferențialele Imensa Vină Românească, cheia abandon 1940, bucla inclusă în capra 2007, dosul dealurilor cod PIN Podișul Central Moldovenesc, barza singură direcția est, Prepelița prepeliță-capră la trunchi retezat în ras cu solul din unica țară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a susține revolta contelui de la Marche. Joinville ne-a lăsat împăratului Ludovic cel Sfînt imaginea unui suveran înzestrat cu cele mai rare virtuți morale și cu o pietate profundă. Ducînd o exisență foarte simplă, nu o dată îi primește pe cei săraci la masa sa sau îi îngrijește pe leproși, în fiecare noapte se trezește pentru slujba religioasă și, în fiecare vineri, se lasă biciuit în amintirea flagelării lui Hristos. În 1244, refăcut după o grea boală, el hotărăște să ia crucea
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
exemplu, pentru cazul S.U.A., datele lui Verba și Nie [1972, 298] demonstrează că "participanții sînt mai puțin conștienți de gravitatea problemelor legate de asistența socială, decît restul populației în ansamblu, mai puțin preocupați de diferența de venit dintre bogați și săraci, mai puțin interesați de susținerea guvernamentală a programelor sociale, mai puțin preocupați de problema garantării unor oportunități egale pentru negrii americani". Participare și inegalitate O modalitate de a reduce aceste diferențe legate de orientarea către participarea politică poate fi reprezentată
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
acord de la Ceaușescu, dar și-ar fi asumat Ion Iliescu și cu Manciuc răspunderea și au făcut pasajul. Iliescu mai povestește despre începerea sistematizării cartierelor Păcurari, Frumoasa, duse de Leonard mai departe. A murit în funcție. D. T.: A murit, săracul, destul de tânăr. Avea o percepție foarte bună. Și de om gospodar, dar și de om inflexibil, foarte dur în achitarea sarcinilor trasate. S. B.: Iliescu povestește că Iașul cam îi datorează toată perioada aceea, că a mișcat lucruri mari. Mai
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
documente, un costum, două pulovere și două cămăși. A venit Nae Naum cu Dacia lui și m-a cărat cu Cristi Popescu și-am luat viața de la zero. M-am mutat în CUG, la vărul meu, Marcel Chirilă. A murit săracul la 42 de ani. S. B.: Profesorul de sport de la Liceul Național. D. T.: Da. Am stat la ei o lună, a venit și mama, a cunoscut-o pe Anca, a plăcut-o enorm, după care și acolo Bujor a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ca inconvenient faptul că la CCTS nu există director, iar din cei 7 instructori "3 nu își onorează menirea". De ce nu mai exista director? Plecase Chiriac? D. T.: Da, Chiriac plecase în presă, nu mai știu exact. El a murit, săracul Chiriac, am avut o relație foarte bună cu el, l-am apreciat foarte mult pentru mintea lui. Dumitru Rusu știu că avea o marotă de a critica tot timpul Casa Studenților, că acolo sunt o șleahtă de puturoși, sindicaliști. Deși
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Bătrîna are peste optzeci de ani. O să se îndure să o ia la pușcărie? Ba bine că nu! Pe Moroșanu nu l-a luat? Da, dar el a cîntat "Trăiască Regele". Asta așa este. Cine l-a pus? Era beat, săracu'... Cum eram pe postul de spion în liniile avansate, adică îl aveam în cătare pe inamic tot timpul, am rămas dezorientat cînd drumul "peceștoriului" se cam abătea spre casa noastră. Inima îmi bătea în gît cu putere și piuitul îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
trei spectatori. Apoi se oprea brusc, ca să arunce pămînt în sus. Se culca, se scula și iar făcea năzbîtii. Ăla care o scăpat de la Socola, atunci demult, l-a omorît pe doctorul Jariște? Și pe soția lui. L-au luat, săracii, în docar, mergeau spre Crasnaleuca! Eram copil pe-atunci, a fost mare jale... Dar cum i-a omorît? Cu un cuțit cît un iatagan! Le-a tăiat gîtița ca la porci, Doamne iartă-mă... Scena celor doi oameni cu gîtul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a îngrijit o rusoaică de dincolo de Don. Ee, rusoaică, era basarabeancă, vorbea românește. Dar te-a dat rușilor. M-a dat, că nu făceam față... Ne face cu ochiul și rîde cu tîlc. Ce față, moș' Gică, degerat cum erai, săracu'... Păi... Moșu' Gică a fost în încercuirea de la Cotul Donului și cu el încă cinci frați de-ai lui. Au urcat într-un camion plin cu cauciucuri care i-au protejat de gloanțe și au spart încercuirea împreună cu o mică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
celorlalți. Era totuși un cocoș jos pălăria. Lupta cinstit cu egalii săi, după reguli cocoșești. Cocoșul de la doamna Cazacu era un produs anormal, un produs nenatural, un fals creat de om. Te rog, mamă, să-l ții și pe acesta, săracul. Prin curte se plimba cu un aer nesimțit cucoșoiul de la Tîrgul Frumos. Nu respecta nici curcanii și un cățel stătea sub mașină de frica monstrului. Cum îl vedea, cum îl apucau nervii și-l ciocănea de ți se rupea inima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
un orășean, dar a cărui proveniență era tot satul Crasnaleuca. Era tăcut, serios și plin de damigene, butelci, boccele și bocceluțe. Bătrînul îi căuta privirea cu insistență și, cînd prinde momentul potrivit, intervine cu remarca: Tot de pe la noi, de la părinți, săracii. Moșul privea bagajele îngăduitor și continuă: Mata de-al cui ești? Cam fără chef, orășeanul răspunde mormăit: Al lui Cătărău. Cel de peste deal? Nu, cel de lîngă Prut. A, a lui Vasile. Tu trebuie să fii Georgică, nu? Da. Eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mea! O clipă, omule, spun moale. Poate ne înțelegem totuși. Ai copii, ești un om tînăr, ai viața înainte. Necazurile vin și trec, ca norii. Omul prinde din zbor cele spuse de mine și bricheta se agită mai mult teatral. Săracu' om! plîng femeile. Copiii mici, martori la oribila scenă, tremură și plîng. Trebuie să ai un suflet de om hain, de cîine, ca să lași un om să moară. Mulțimea mă blamează mînioasă. Sînt cam alb la față și speriat binișor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
-i făceam! Ce-i făceai? De asta n-am terminat nici facultatea. Îl șantajam... Ce? Ce spui?! Îl șantajam. Cum mă supăra, puneam un deget unde era murdăria mai mare și mă făceam că-l bag în ochi. Ce sărea săracul! Ce mă mai ruga... Nu înțeleg... Păi, se temea să nu mă infectez. Să n-ajung ca el, aproape orb. Vorbim despre toate cele, cîte în lună și în stele și bem sănătos. Dar încet, încet devin mai ursuz. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mine: Hoților, mi-ați furat și casa și grădina. Încerc stîngaci să protestez. Eu, eu v-am furat ceva? Da, toți m-ați furat. Cu judecători și procurori. Hoți la drumul mare! Printre cei prezenți acolo aud cîteva voci compătimitoare: Săracu' om! L-au furat. Toți sînt niște hoți. Pun pîinea în sacoșă și plec amărît. Ieșind pe ușă în zbieretele lui Căpușă, aud o voce de înger: Săracu', dom' primar. Cu cîți nebuni o fi avut de a face! I-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Hoți la drumul mare! Printre cei prezenți acolo aud cîteva voci compătimitoare: Săracu' om! L-au furat. Toți sînt niște hoți. Pun pîinea în sacoșă și plec amărît. Ieșind pe ușă în zbieretele lui Căpușă, aud o voce de înger: Săracu', dom' primar. Cu cîți nebuni o fi avut de a face! I-a ascultat telefonul Telefoanele noastre uneori sînt ascultate și dacă aflăm sărim în sus și strigăm cît ne țin bojogii: "Drepturile omului, fără mandat, securiștii, iar folosesc metodele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
prost sînt! Eu îl credeam vinovat pe Sorin. Habar n-aveam că cineva, o mînă criminală, a tras bariera cu un metru mai spre stînga. Adică exact cît trebuia ca să încapă BMW-ul. Noroc de Poliție că a făcut lumină... Săracu' copil, Sorinel! De unde să știe el că o fi și o păți?! Din nou apuc pistolul. Descarc tot încărcătorul în "acela" care a mutat bariera. Mă simt frustrat. Ce plăcere poți avea să tragi într-un A.N. (autor necunoscut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tuciurie cu dantura de aur. De remarcat faptul că era dantura de aur, dar printre dinți tot rămîneau resturi albe, galbene sau chiar negre. Bineînțeles, cu efect olfactiv asigurat. Codoașa Colentina era ageră la minte și citea în mintea celor săraci cu duhul cum am citi noi abecedarul. Spune-i babei ce te doare, îl încurajează pe Donose. Bietul om oftează, se frămîntă, dă ochii peste cap și nu știe cum să înceapă. Pune aici la babă 200 lei și deșartă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Eu n-aș dormi în casa aceea, spune un călugăr. De ce, părinte? întreabă John. Pentru că își va mai căuta liniștea pînă cînd i-om face noi toate slujbele, să se ducă în lumea celor drepți. Prostii, părinte. Este deja dus, săracu. Înapoi nu mai vine. Nu se știe, domnule John, nu se știe. Eu am văzut multe la viața mea... Apoi în seara asta se umblă cu uratul de An Nou. Americanul rîde, își ia rămas bun și începe urcușul pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]