5,013 matches
-
L. conservate) ajuta la înțelegerea lucrarea Lesei " Un trandafir albastru" (1896). Forțat de necesarea unui tratament Leșia călătorește în Germania, Austro-Ungaria, Italia, Egipt, expunerea repetată a regiunii Caucazului, Odesa, Crimeea au îmbogățit experiență ei și a contribuit la extinderea orizontului scriitoarei. La începutul lunii martie 1907 Leșia Ucrainka s-a mutat de la Kolodiazhne la Kiev. La sfârșitul lunii martie a călătorit în Crimeea cu Clementuil Cvitca, ocazie cu care, în special, a vizitat Sevastopolul, Yalta și Alupka.
Lesia Ukrainka () [Corola-website/Science/335670_a_336999]
-
(n. 26 mai 1917, Budapesta, Regatul Ungariei - d. 19 decembrie 2011, München, Germania) a fost o scriitoare română, ce s-a remarcat în special ca eseist și critic literar. s-a născut în Budapesta la 26 mai 1917, în familia funcționarului și directorului de bancă Rudolf Klein și al soției sale, Elisabeta (născută Fischer), primind la naștere
Mariana Șora () [Corola-website/Science/335666_a_336995]
-
zilelor. Jurnal, 1997-2001", 2002; "Două jurnale față în față", 2009). A murit la 19 decembrie 2011, la München. Mariana Șora a fost o admiratoare a lui Goethe, Thomas Mann și Ernst Jünger, cărora le invidia vitalitatea fizică și disciplina intelectuală. Scriitoarea își pune deseori problema rolului omului în univers: "„Ce caut aici? Ce caut pe acest pământ? Vast, de necuprins, cel puțin pentru noi, furnici gânditoare, și el minuscul punct în necuprinsul universului prezent cu prezența sa înfricoșătoare de câte ori căutăm cu
Mariana Șora () [Corola-website/Science/335666_a_336995]
-
Luisa Isabel Alvarez de Toledo și Maura (Luisa Isabel Maria del Carmen Cristina Rosalía Joaquina, cunoscut doar că Isabella în cercul sau interior) (Estoril 21 luna august, 1936 - Sanlucar de Barrameda 7 martie, 2008) a fost o aristocrata, scriitoare și istoric spaniol, XXI ducesa de Medina Sidonia, care deține prima ducatul ereditară care a fost acordat în Coroanei Castiliei în 1445, XVII marchiza din Villafranca del Bierzo, marchiza din Velez XVIII, XXV de ceață Countess și de trei ori
Luisa Isabel Álvarez de Toledo () [Corola-website/Science/335748_a_337077]
-
o trilogie istorică scrisă de Barbu Ștefănescu Delavrancea. Este formată din trei piese de teatru: "Apus de soare" (1909), "Viforul" (1910) și "Luceafărul" (1910). "" ar fi un răspuns al scriitorului Delavrancea la sângeroasele represalii ale răscoalei țărănești din 1907. Conform scriitoarei Marya Delavrancea, trilogia a fost proiectată în 1908 în cursul unei călătorii a autorului în Grecia, Italia și Egipt; autorul a avut de gând să realizeze două trilogii, una închinată Moldovei (avându-i ca eroi pe Ștefan cel Mare, Ștefăniță
Trilogia Moldovei () [Corola-website/Science/335839_a_337168]
-
Adina-Mihaela Speteanu (n. 4 februarie 1994, București) este o scriitoare română de literatură pentru tineret fantasy. Este cunoscută pentru seria "Dincolo de moarte" al cărei prim volum, "Destine pierdute", a apărut în 2013. s-a născut pe 4 februarie 1994 în București. În 2013 a absolvit Colegiul Național "Mihai Viteazul" și
Adina Speteanu () [Corola-website/Science/332588_a_333917]
-
forumurile de creație. În continuare, a publicat în revista școlii și pe platforma literară "Cititor de proză". La vârsta de 16 ani începe să lucreze la manuscrisul primului ei roman. După ce este refuzată de mai multe edituri, o cunoaște pe scriitoarea Monica Ramirez, căreia îi înmânează manuscrisul. Aceasta o recomandă editorului Bogdan Hrib. În 2012, acesta publică romanul la editura Tritonic, cu titlul "Crimă la timpul trecut". În timp ce citea un articol despre Dracula, îi vine ideea unei povestiri fantasy care se
Adina Speteanu () [Corola-website/Science/332588_a_333917]
-
(n. 29 iunie 1929 - d. 15 septembrie 2006) a fost o jurnalistă și scriitoare italiană. A devenit cunoscută prin numeroasele interviuri cu numeroase mari personalități politice din a doua jumătate a secolului XX. Lucrarea "Interview with History" ("Interviu cu istoria") conține interviuri acordate de: Indira Gandhi, Golda Meir, Yasser Arafat, Zulfikar Ali Bhutto, Willy
Oriana Fallaci () [Corola-website/Science/332629_a_333958]
-
(Romă, 18 august 1912 - Romă, 25 noiembrie 1985) a fost o scriitoare, eseista, poeta și traducătoare italiană. Anumiți critici literări o consideră drept una dintre cele mai importante romanciere de dupa al Doilea Război Mondial. Născută la Romă, la nr. 7 din strada Anicia, și-a petrecut copilăria în popularul cartier Testaccio. Fiica
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
pe lângă poezia din titlu și celelalte poezii care fuseseră deja incluse în interiorul romanelor "Menzogna e sortilegio" și "L’isola di Arturo" și poezia "Avventura", deja publicată în 1951 în revistă "Botteghe Oscure" sub titlul "L’Avventura". La începutul anilor ’60 scriitoarea pregătește o a doua culegere de povestiri, publicată la editură Einaudi în 1963, "Lo sciale andaluso", în care se întâlnesc câteva din povestirile deja publicate în "Gioco segreto" și altele mai recente. În 1965 publică, după ce fusese prezentată în diferite
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
1971, reluând unele personaje și teme din vechiul proiect "Senza i confronti della religione", începe să scrie românul "La Storia". Cartea, cu o acține plasată la Romă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, apare în anul 1974 (din dorința scriitoarei, cartea a fost publicată de la început în varianta economică în colecția "Gli struzzi" de la editură Einaudi,) și a avut imediat un mare succes în ceea ce privește vânzările și faima internațională, dar a primit și atacuri nemiloase din partea unor critici militanți, fie de
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
doisprăzece scurte fantezii infantile și o povestire nepublicata. Acele fantezii infantile (ajunse la un numar de cincisprăzece) au fost publicate apoi separat la editură Einaudi în 2013 cu numele de "Aneddotti infantili". Sunt o serie de povestiri para-autobiografice pe care scriitoarea le-a publicat între 1939 și 1940 la rubrică "Îl giardino d’infanzie" de la revista "Oggi". În anul 2013 a aparut "L’amata", o culegere de 596 de scrisori ale Elsei Morante, îngrijita de neoptul sau, Damiele Morante în colaborare
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
a aparut "L’amata", o culegere de 596 de scrisori ale Elsei Morante, îngrijita de neoptul sau, Damiele Morante în colaborare cu Giuliana Zagra. Manuscrisele sale sunt păstrate la Bibliotecă Națională Centrală din Romă care a găzduit două expoziții dedicate scriitoarei: prima în 2006 ("Le stanze di Elsa") și a doua în 2012 ("Sânți, Sultani e Gran Căpitani în camera mia"). "Insula lui Artur, "traducere de Constantin Ioncica, București, Editura pentru literatură, 1968 Giacomo Debenedetti, "L'isola di Arturo", în «Nuovi
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
Valentina N. Juravliova (rusă: "Валентина Николаевна Журавлёва") (n. 17 iulie 1933, Baku - d. 12 martie 2004 (70 ani)) a fost o scriitoare sovietică de literatură științifico-fantastică. A fost membră a Uniunii Scriitorilor din URSS (1963). A fost soția scriitorului, inginerului și inventatorului sovietic, Genrich Altshuller, din 1990 locuind în orașul Petrozavodsk. Juravliova a fost unul dintre cele mai proeminenți scriitori de science
Valentina Juravliova () [Corola-website/Science/332749_a_334078]
-
(1971) (titlu original "The Lathe of Heaven") este un roman science fiction al scriitoarei Ursula K. Le Guin și prezintă povestea unui om ale cărui vise modifică retroactiv realitatea. Serializat inițial în revista SF americană "Amazing Stories", romanul a fost nominalizat în 1971 la premiul Nebula, în 1972 la premiul Hugo și a câștigat
Sfâșierea cerului () [Corola-website/Science/332738_a_334067]
-
pasaj al capitolului XXIII, paragraful al șaptelea, citat la începutul capitolului 3 al romanului: Alte citate din aceeași operă apar pe tot parcursul romanului. Le Guin a ales titlul deoarece îi plăcea acel citat care, în ediția englezească citită de scriitoare conținea o traducere eronată a textului chinezesc: „Cei care nu pot s-o facă vor fi distruși în strungul cerului”. Le Guin a clarificat problema într-un interviu acordat lui Bill Moyers și înregistrat pentru lansarea pe DVD a ecranizării
Sfâșierea cerului () [Corola-website/Science/332738_a_334067]
-
frontal, este un altorelief în bronz care reprezintă doi copii așezati pe o bancă și citind dintr-o carte. Mai sus, pe soclu, sunt înscrise următoarele cuvinte: Smaranda Gheorghiu (5 octombrie 1857, Târgoviște - 26 ianuarie 1944, București) a fost o scriitoare, publicistă, militantă activă în mișcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăți culturale, considerată educatoare a poporului. Este considerată fondatoarea sistemului „școlii în aer liber” din România. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu a condus un cenaclu
Bustul Maica Smara din București () [Corola-website/Science/332800_a_334129]
-
educatoare a poporului. Este considerată fondatoarea sistemului „școlii în aer liber” din România. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu a condus un cenaclu frecventat și de Mihai Eminescu și a fost prietenă cu iubita acestuia, Veronica Micle. Ca scriitoare, a colaborat la cele mai importante ziare și reviste ale vremii, între care Convorbiri literare, „Fântâna Blanduziei”, Literatorul, Tribuna, Universul. Lucrarea este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2367, . Monumentul este situat în Grădina Cișmigiu
Bustul Maica Smara din București () [Corola-website/Science/332800_a_334129]
-
(n. 6 iulie 1970, București) este o scriitoare română de literatură de spionaj și thriller. A debutat în Statele Unite, unde a publicat inițial sub pseudonimul Monica Danețiu-Pană. Cea mai cunoscută operă a ei este seria "Alina Marinescu" care cuprinde șase volume. (pe numele de fată Danețiu) s-a
Monica Ramirez () [Corola-website/Science/333633_a_334962]
-
că împroprietărirea se făcea pe „capi de familie”, beneficiarii fiind, în mod evident, bărbații. Adela Xenopol (1861-1939) este una dintre cele mai importante feministe ale epocii, editează sau conduce reviste precum „Dochia" (1896-1898), „Românca" (1905-1906), „Viitorul româncelor" (1912-1916) și „Revista scriitoarei" (1926-1928), în coloanele cărora își susține cauza și încurajează literatura feminină. Aceasta scrie în numărul 3 al revistei „Dochia”: Fie un bărbat destul de mărginit, el în virtutea sexului cu nițică protecție sau situație politică, va ajunge departe, pe când o femeie, fie
Feminism liberal () [Corola-website/Science/333643_a_334972]
-
și frăție și prezintă un tablou convingător și brutal, uneori chiar frumos, al unui băiat aflat într-o călătorie spre maturizare și tron”, este prezentarea făcută de Goodreads. Booklist descrie cartea ca fiind „tulburătoare, minunată, haotică, poetică, obsedantă, antrenantă”, iar scriitoarea Robin Hobb consideră că „sumbru și implacabil, volumul "" vă va atrage în mrejele sale și vă va înhăța cu totul”. Thomas M. Wagner apreciază că romanul „nu atinge nivelul emoțional necesar pentru a deveni o carte care prinde cititorul”. Deși
Prințul Spinilor () [Corola-website/Science/333841_a_335170]
-
care noi le iubim și este o plăcere să lucrezi cu ea pentru că e atât de în ton cu cine este și ce vrea să cânte. Nu știu. Este cu adevărat grozav să lucrezi cu ea iar Natalia este o scriitoare așa de bună. În mai 2014, Madonna a postat un selfie în care se vorbea despre colaborarea cu DJ-ul american Diplo. Cântăreața l-a invitat pentru petrecerea ei Oscar anuală, însă el nu a putut participa. În cele din
Rebel Heart () [Corola-website/Science/333846_a_335175]
-
lui (el avea cu 39 de ani mai mult decât ea) ea a avut mai mulți iubiți câștigând o reputație de seducătoare formidabilă și născând trei fiice nelegitime (dintre care una născută în 1816 a fost probabil Božena Němcová, marea scriitoare cehă, tatăl ei fiind contele Karel Jan Clam Martinić, iubitul ei de la Congresul de la Viena; celelalte două, Julie Zulmé și Antonine Piscatory, s-au născut în 1826 și 1827). A devenit ducesă de Talleyrand la 28 aprilie 1838. La 6
Dorothea de Curlanda () [Corola-website/Science/333085_a_334414]
-
(2014) este un roman fantasy, pentru tineret al scriitoarei Adina Speteanu. Este al doilea volum al seriei "Dincolo de moarte", care prezintă lupta dintre două popoare de nemorți, strigoii și vampirii. Acțiunea continuă din locul în care a fost abandonată de cartea precedentă, "Destine pierdute", și prezintă pregătirile Nataliei pentru
Jocul secretelor () [Corola-website/Science/333094_a_334423]
-
Pia (Caliopia) Alimăneștianu, născută Pleșoianu (n. 23 iunie 1872, Florica, azi Ștefănești, județul Argeș - d. 14 octombrie 1962, București) a fost o scriitoare. a fost fiica lui Ion C. Brătianu și a Piei Brătianu, precum și soră cu Ion I.C. Brătianu. A avut ca surori pe Sabina (Cantacuzino) și Mariuța (Pillat). A studiat cu profesori particulari, printre care Spiru Haret și Ion Bianu. Examenul
Pia Alimăneștianu () [Corola-website/Science/333267_a_334596]