6,083 matches
-
unicul conținut al prestației ei publice: un viciu și o obsesie. Te poți scula și te poți culca în fiecare zi cu o grijă, cu o dorință de împlinire, cu un afect intens, euforizant, sau melancolic. Pe vremuri, lumea se scula și se culca făcând o rugăciune. Dar să te scoli și să te culci cu maxilarele încleștate, să fii locuit, neîncetat, de proiectul demolării, să cauți mereu, hămesit, strategia optimă a linșa jului trebuie să fie cumplit. Evident, cei loviți
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
obsesie. Te poți scula și te poți culca în fiecare zi cu o grijă, cu o dorință de împlinire, cu un afect intens, euforizant, sau melancolic. Pe vremuri, lumea se scula și se culca făcând o rugăciune. Dar să te scoli și să te culci cu maxilarele încleștate, să fii locuit, neîncetat, de proiectul demolării, să cauți mereu, hămesit, strategia optimă a linșa jului trebuie să fie cumplit. Evident, cei loviți de această patimă mă irită și, adesea, mă dezgustă. Dar
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de viață al călugărilor și preoților, ca și veniturile și cheltuielile acestora. Tot în sarcina sa intra și elaborarea unui regulament de funcționare a învățătorilor și a școlilor, inclusiv a celor din mediul rural 41. Acest accent repetat pus pe scoală, care avea menirea, conform ideilor iosefiniste și iluministe, de a emancipa omul prin educație 42, spre a deveni un cetățean util statului, este comparabil cu cel depus în Transilvania de reprezentanții Școlii Ardelene și ai Supplexului 43. Planul lui Balș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
creștine. Arată de asemenea că e un exemplu prin pocăința reală pe care o manifestă în versul său, dar și înțelegerea sensului vieții. Îmi plâng amar urâtul gol În care viața mi-am ucis Și gem din moarte să mă scol Ca să plinesc al vieții vis. Iar această menire trebuie să o împlinească tot creștinul laic sau preot. Și cum Ilie Imbrescu e preot, a înțeles poate mai bine ca alții misiunea personală, așa încât zice: Eu sunt gunoi și umbră și
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
gen de promontoriu sau monticol morfologic asemenea gorganelor<footnote movilă înălțată deasupra unui mormânt străvechi. footnote>, tocmai pentru a-l feri de intemperii și hazarde naturale. La orele 6 ale dimineții, trebuia să fim în cimitir, ori pentru asta, ne sculam la 3 dimineața și plecam pe la 3:30-4:00. Toate ulițele erau luminate de felinare, lampioane și lumânări, oamenii mergând în tăcere pentru că n-aveam voie să vorbim. Doar noi, nepoții, mai deranjam din când în când tăcerea rândurilor și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
acum, nici măcar mamei mele. Era vară și dormeam cu toții în prima cameră de la stradă, „la față” cum obișnuiam să spunem. Aveam poate patru-cinci ani, undeva pe aici și țin minte că dormeam lipită de cămășuța mamei. Brusc ceva m-a sculat, era un vuiet în noapte, semăna a „bocet de pasăre”, ceva ce-ți tăia răsuflarea, te paraliza bucățică cu bucățică și venea de undeva din copacul ce se găsea în fața casei. Nu voi putea reda niciodată în cuvinte și nici
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
casei. Nu voi putea reda niciodată în cuvinte și nici nu doresc s-o fac, ceea ce-am simțit atunci. Ceva a fost, poate o pasăre de noapte și bocetul acesteia; un lucru este însă cert, când mama s-a sculat, apoi și tata, „vuietul acela sinistru” s-a oprit brusc. Mă închin și-o spun acum ca și atunci, așa cum am fost educată, conform perceptelor noastre creștine, „ducă-se cu noaptea, nimic nu știm, nimic să fie! Bunul Dumnezeu să
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
bani am număratu’. Pe pociumpu’ iscălii, La razele lunii. La trei raze de la lună, La două de la lumină. Ceață, ceață, negureață, Ia-te mai de dimineață De pe parii gardului, De pe fața badiului. De pe parii de nuiele, De pe fața mândrii mele. Scoală, scoală măi bădiță Că-i soarele în portiță. Scoală, scoală, bădișor, Că-i soarele-n prânzișor. Scoală și-ți cată de drum Că-i soarele-n prânzu-ăl bun. Scoală și-ți cată de cale, Că-i soarele în prânzul mare
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
am număratu’. Pe pociumpu’ iscălii, La razele lunii. La trei raze de la lună, La două de la lumină. Ceață, ceață, negureață, Ia-te mai de dimineață De pe parii gardului, De pe fața badiului. De pe parii de nuiele, De pe fața mândrii mele. Scoală, scoală măi bădiță Că-i soarele în portiță. Scoală, scoală, bădișor, Că-i soarele-n prânzișor. Scoală și-ți cată de drum Că-i soarele-n prânzu-ăl bun. Scoală și-ți cată de cale, Că-i soarele în prânzul mare! După
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
La trei raze de la lună, La două de la lumină. Ceață, ceață, negureață, Ia-te mai de dimineață De pe parii gardului, De pe fața badiului. De pe parii de nuiele, De pe fața mândrii mele. Scoală, scoală măi bădiță Că-i soarele în portiță. Scoală, scoală, bădișor, Că-i soarele-n prânzișor. Scoală și-ți cată de drum Că-i soarele-n prânzu-ăl bun. Scoală și-ți cată de cale, Că-i soarele în prânzul mare! După această frumoasă cântare, nănașu le cheamă pe sucăcițe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
trei raze de la lună, La două de la lumină. Ceață, ceață, negureață, Ia-te mai de dimineață De pe parii gardului, De pe fața badiului. De pe parii de nuiele, De pe fața mândrii mele. Scoală, scoală măi bădiță Că-i soarele în portiță. Scoală, scoală, bădișor, Că-i soarele-n prânzișor. Scoală și-ți cată de drum Că-i soarele-n prânzu-ăl bun. Scoală și-ți cată de cale, Că-i soarele în prânzul mare! După această frumoasă cântare, nănașu le cheamă pe sucăcițe în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lumină. Ceață, ceață, negureață, Ia-te mai de dimineață De pe parii gardului, De pe fața badiului. De pe parii de nuiele, De pe fața mândrii mele. Scoală, scoală măi bădiță Că-i soarele în portiță. Scoală, scoală, bădișor, Că-i soarele-n prânzișor. Scoală și-ți cată de drum Că-i soarele-n prânzu-ăl bun. Scoală și-ți cată de cale, Că-i soarele în prânzul mare! După această frumoasă cântare, nănașu le cheamă pe sucăcițe în casă și le cinstește cu oarece creițari
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
De pe fața badiului. De pe parii de nuiele, De pe fața mândrii mele. Scoală, scoală măi bădiță Că-i soarele în portiță. Scoală, scoală, bădișor, Că-i soarele-n prânzișor. Scoală și-ți cată de drum Că-i soarele-n prânzu-ăl bun. Scoală și-ți cată de cale, Că-i soarele în prânzul mare! După această frumoasă cântare, nănașu le cheamă pe sucăcițe în casă și le cinstește cu oarece creițari, cu o gustărică formată de regulă din pită cu slană care merge
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mirele sunt primiți și cinstiți de socrii mici, cărora le cere mireasa. Cererea o face unul din cei mai chipeși prieteni ai mirelui, sau nașul însuși, recitând orația colăcelului : Bună dimineața cinstiți nuntași, Tânărul nostru-mpărat De dimineață s-o sculat, Fața albă și-o spălat, Cu haine noi s-o-mbrăcat, Și-apoi călare pe un cal Ca un Ducipal A ieșit la drumul mare Și-a dat de urmă de căprioară. Zise că-i urmă de zână Ce nu i-ar
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mesii» ce se cântă numai în casele în care ceata e invitată înăuntru la masă, «Pe seniniul ceriului» care se cântă la gazda cu oi multe și care are măcar o fată și un fecior, «Cunună Sfântă, domn din Ceriu», «Scoală domn bun» care se cântă la fereastra gazdei, numai după miezul nopții, «Florile-s dalbe» care de asemenea se cântă numai la fereastră. Colindele cetelor de feciori din Oprea au fost culese de noi încă din anii 1970 de la Filimon
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
june sănătosu, Să crești mare și frumosu. În înscrisurile feciorilor din Oprea găsim încă alte multe colinde, adevărate bijuterii ale creației populare locale, din care ne mulțumim să amintim numai căteva titluri : «Ajunul», «Sara-i mare», «Boerii s-o adormitu», »Scoală, scoală tu domn bun», «Maria lui Crai», «Nu te fată, spăimântară», «Pe seninul ceriului», «A Frâncului» 4. Șezătoarea fetelor în seara Anului Nou. In seara cumpenei dintre ani, fetele satului se adunau la o gazdă din timp tomnită, unde printre
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
sănătosu, Să crești mare și frumosu. În înscrisurile feciorilor din Oprea găsim încă alte multe colinde, adevărate bijuterii ale creației populare locale, din care ne mulțumim să amintim numai căteva titluri : «Ajunul», «Sara-i mare», «Boerii s-o adormitu», »Scoală, scoală tu domn bun», «Maria lui Crai», «Nu te fată, spăimântară», «Pe seninul ceriului», «A Frâncului» 4. Șezătoarea fetelor în seara Anului Nou. In seara cumpenei dintre ani, fetele satului se adunau la o gazdă din timp tomnită, unde printre multe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ne foiam cu gândul la plecare, așa cum se întâmplă de obicei. Și când pleci undeva și când trebuie să te întorci, ai aceeași stare de alertă pe care o aveam noi în acel moment. A doua zi dimineața ne-am sculat cu noaptea în cap, că aveam multe de făcut. Am pus ultimele lucruri în geamantane lăsându-ne doar hainele pe care trebuia să le îmbrăcăm pentru drum și dresul de baie că nu concepeam să nu mai facem plajă pentru
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
scund și pe fața sa arsă și nerasă se strecurau lacrimi de venin, sau pe aceeași pagină, ceva mai jos, în Geniu pustiu: Tata m-a dat la școală 321. Ori, din aceeași proză: auzii ca pin somn pe tata sculându-se, luând în mâni apă din un ciubăr și spălându-se pe față, făcându-și cruce și mormăind încet o rugăciune 322. Toate, dar toate remarcile acestea sunt pur realiste, nu au fărâmă de transfigurare în ele: Nu mult după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
bune și cu familia, cu fosta lui soție și cu fetele, el le vizita, le ajuta cu bani, o ajuta și pe mama lui, era un fiu, un tată și un ofiter demn, de talie frumoasă. Stela însă, când se scula dimineața, îmi spunea : « dragă, să știi, Mirel al meu are să moară și el ». Azi așa, mâine așa, parcă era o Cobe, și i-am zis mai tare: „ascultă, Stela dragă, ce tot cobești tu unui așa de bun copil!? Mai
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
și niște negi pe spate de la soare - cum s-ar zice cancer de piele - deci sunt bogată în boli, de abia mă mișc, dar nu mai dau atenție și mă lupt cu toate. Îmi este tare greu dimineața când mă scol, îmi este greu să mă deplasez, dar merg cum pot la baie, mă spăl, mă pieptăn că am părul scurt și ondulat natural, vin frizerii și ne tund, îmi dau cu cremă pe față, cu ruj să nu par dusă
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Fă-ți cruce Fiindcă n-ai păcătuit Decât în vis... Și visul s-a sfârșit!... O scrisoare a largilor destăinuiri este cea din 22 septembrie 2013: Stimații mei, Deși cu eforturi destul de dureroase, cu mare și foarte mare greutate, mă sculai și în dimineața asta, și când mă gândesc că trebuie să și mănânc ceva mă iau frigurile, dar trebuie să pot ca să iau medicamentele, și iau destule - dimineața, la prânz și seara. Așa mi-au trecut anii și tare-mi
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
pe pământ? Și pentru că printr-un mic articol al meu, depărtarea îi face pe oameni prieteni, cu gânduri fiecare despre el și lumea în care trăim, mă destăinui celor care mă cred, în propria-mi intimitate. Dacă eu m-am sculat - că în general în camera mea suntem trei persoane, Paula face la fel. Are 54-56 de ani, a fost funcționară în meteorologie, este singurică, cu cocoașă în spate, adusă rău, cu boala parkenson, de tremură și i s-au sucit
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
și o ajutătoare de preț a mea, o fată de caracter, foarte curată, și asta face mult, și o altă colegă la 90 de ani care a fost în viața ei o încrezută și este și o mare lăudăroasă. Ne sculăm aproape de la ora 6 dimineața. Eu cu Paula ne facem paturile că încă mai putem noi, ne mai aranjăm ce trebuie, mergem la baie, ne facem frumoase, curate așa bolnave, eu îmi dau cu puțin ruj să nu par un
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
am și pe ea frumoasă și bună de pupat, că-mi fac cu migală manichiura, - cum se poartă de altfel - mă uit chiorâș la mâncare că și gura cu lucrarea parcă nu mai este a mea, iar pe la 7 se scoală și doamna noastră, colega, încrezuta, și se aranjează, dar nu frumoasă ca noi - ptiu, ptiu..., să nu ne fie de deochi - și când vin fetele cu ceaiul și cu gustarea de dimineața ne laudă: vai, ce elegante și ce frumoasă
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]