4,986 matches
-
accidentată se profila În negura ușoară a zorilor, cu Înălțimi marcate În perspectivă de diferite tonuri de cenușiu, de la cel mai Întunecat și apropiat la cel mai difuz și depărtat. Ca În tablourile vechi. Era o zi frumoasă, a hotărât senin. A coborât pe poteca Îngustă și Înclinată și, ajungând pe plaja care Încă mai stătea În umbră, a privit marea, liniștită și vastă ca o folie uriașă de mercur, pe care lumina tot mai puternică Începea s-o albăstrească În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
una dintre culorile despre care se admite că nu are contraindicații majore, atât timp cât nu este folosită în nuanțe închise, timp îndelungat. 5. Albastru Nu există un elixir mai bun pentru a ne curăța sufletul și întreaga ființă decât privitul cerului senin de primăvară; albastrul pur al cerului este considerat, prin excelență, culoarea aspirațiilor înalte, a libertății lăuntrice, a calmului, a iubirii altruiste, lipsite de gelozie și posesivitate. Albastrul face parte din paleta culorilor reci, odihnitoare și liniștitoare, care îndeamnă la calm
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
stres), prin reglarea și calmarea respirației și prin reducerea frecvenței pulsului. Toate acestea ne dau efectul subtil de bine, pe care îl resimțim cu toții când ne aflăm în spații deschise (câmpie, vârf de munte, malul mării) inundate de albastrul cerului senin de primăvară sau de vară. Această culoare poate fi folosită și în scop de protecție. În Noul Testament, Fecioara Maria este descrisă ca purtând o mantie albastră. Mulți dintre înțelepții care au atins un nivel înalt al iluminării spirituale au interpretat
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
expresivitate, și o subtilă tehnică a autoapărării. O platoșă paradoxală, În care cuvintele se ascund Îndărătul altor cuvinte, iar imaginile se cheamă, peste obstacolul atât de fragil al timpului, al datei, unele pe altele. O cursă nebunească, iscată ca din senin, din Înseninarea involuntară a spiritului care se mărturisește Într-un confesional obscur, neștiut, ce-și construiește propria biserică pe măsură ce prinde el Însuși contur. Enigma jurnalului intim - dacă există vreuna - nu poate fi descifrată dacă nu vom Începe investigarea cu exteriorul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
piatra, sufletul, focul ș.a., relativ uzitate de mai toți poeții șaptezeciști. Cealaltă tonalitate exersată este una vitalistă, senină, în poeme „concrete”, simple, care cântă, în modul cel mai spontan, misterul lumii și al vieții. Un exemplu paradigmatic ar fi Din senin, care deschide volumul Pragul de sus (1979), aici fericirea existențială asociindu-se cu aceea de a rosti cuvântul poetic: „e un cuvânt în aer / care trebuie rostit din senin.” G. încearcă, mai ales odată cu Armuri (1971), să aplice o estetică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287245_a_288574]
-
misterul lumii și al vieții. Un exemplu paradigmatic ar fi Din senin, care deschide volumul Pragul de sus (1979), aici fericirea existențială asociindu-se cu aceea de a rosti cuvântul poetic: „e un cuvânt în aer / care trebuie rostit din senin.” G. încearcă, mai ales odată cu Armuri (1971), să aplice o estetică a vagului. Unele poeme cu aer de parabolă îi reușesc - bunăoară Aș vrea, în care tema dublului, a străinului răbufnește cu o violență mai puțin obișnuită: „mi-aș desface
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287245_a_288574]
-
mele de a hotărî să-și urmeze calea fură zadarnice; iar când văzui, în cele din urmă, că echilibrul meu e aproape primejduit, descălecai și, târând-o de dârlogi, cercai a o îndemna să pășească peste stavila nevăzută ce din senin parcă se ridicase în fața ei; dar nici în ruptul capului nu se dădu urnită din loc cu un pas măcar înainte: ba, dimpotrivă, ea se încumeta să mă târască pe mine înapoi. O lăsai un minut să se liniștească; tremura
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
spaniol și germanic. Din Tracia pînă în sudul Poloniei, prin Ungaria și Istria acest imens teritoriu care a fost toriștea străbunilor noștri, a existat un singur sistem juridic timp de mii de ani. Legile valahilor nu puteau să apară din senin la un popor de sălbatici! Urmașii vrednicilor geți - vlahii - au folosit ,,legile din bătrîni” timp de multe sute de ani așa cum am arătat mai sus pînă ce au venit în fruntea neamului niște canalii care ne-au aruncat istoria adevărată
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cu agheas-mă). Eu am spus conducerii caselor tuturor bastarnilor că nu poți umbla cu părul în ochi să vezi numai tava cu plăcinte din tot ce este pe masă așa cum te plîngi tu, conducătorule(că nu poți vedea numai cer senin dacă ai părul în ochi așa cum te plîngi tu conducătorule)!”. Conducătorul Deligo din luminata Sarmisetuzo”. În medalion apare și capul de bour lîngă sfeșnicul cu trei brațe ce poartă în vîrfuri flăcări care ard și reprezintă litera S pentru Sarmisetuzo
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
încă să realizeze un singur mare Dicționar al limbii române, o singură mare Enciclopedie românească (pe care alții, vecini, din aceeași zonă, le au de mult) și alte asemenea lucrări indispensabile, ceva nu este totuși în ordine. Ne putem dispensa senin de astfel de lucrări fundamentale și consola doar cu vitalitatea poeziei? N-am crede. A avea propriile noastre lucrări de referință și instrumente de lucru reprezintă o obligație și o datorie culturală strict indispensabilă. Nu încercăm nici o satisfacție nici când
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
perioade în care ea experimentează multe simptome de anxietate: palpitații cardiace, tremur, senzație de sufocare, amețeală, frică intensă etc. (vezi tabelul nr. 10.1.). Atacurile de panică par să aibă loc în absența unor declanșatori din mediu; aceștia vin "din senin". Simplul servit la masă a unui client nu poate declanșa o asemenea teroare. Aceasta este una dintre caracteristicile complicate ale unor atacuri de panică. Alți oameni au atac de panică pentru că se află în apropierea unor situații sau evenimente specifice
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
un eveniment din viața sa. Conduc pe stradă cu 55 km/h. Merg la un examen. Centura de siguranță este blocată și sunt atent să urmăresc toate regulile de circulație. Nimeni nu e pe drum nici un suflet care trăiește. Din senin, o tulburare obsesiv-compulsivă își face apariția. Este interesant cum îmi distorsionează percepția realității. În timp ce în realitate nu e nimeni pe drum, eu sunt lovit de gândul că pot lovi pe cineva... o existență omenească! Dumnezeu știe de unde vine o asemenea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
viața) irosită în minele siberiene, osândirea la exterminare, folclorul deportaților, nedreptatea ce li s-a făcut la întoarcerea acasă sunt consemnate în rubrica „Golgota neamului românesc”, care va concura cu „Pagini din Cartea Neagră a Bucovinei”: Ca un trăsnet din senin de Ion Nandriș, Balada copiilor deportați de Valeriu Zmoșu, Lupul „tovarăș”, Troica de Radu Ieremiciuc, Scrisoarea mamei către fiul refugiat de Aurel Tudor, A fost odată un poet de Vasile Vorobeț ș.a. Liste cu victime ale ocupației staliniste și ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
legănare visătoare cîteodată: Ai plâns și tu odată? Eu zău, nu pot să cred! Ah! lacrămi lasă urme, Ce ani întregi se văd. Un ochi, care odată A plâns de dor și chin, Mă crede, nu degrabă Se face iar senin. Un ce fără de nume Rămîne-n el ascuns... Dar ochii tăi sunt limpezi, Nu pot să cred c-ai plâns. D. PETRINO D. Petrino (1844-1878) s-a făcut reputat prin purtarea incalificabilă față de Eminescu. Încolo vocația lui poetică e foarte anemică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
florilor din În grădină de D. Anghel (1872-1914) e un ecou (prin Samain) al simbolismului mallarmean. Tema acestor poezii încărcate uneori de descripții și încercări de afabulație este intrarea în extaz sub valul edenic al mirosurilor: Ca o biserică miroasă seninul cucerit o clipă, Dar se trezesc în umbră crinii, vărsîndu-și boarea lor profană, Văzduhu-i greu cât n-ar fi-n stare vâslind să-l taie o aripă, Un trandafir murind se farmă pătând cuprinsul ca o rană. Și tot mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
congenere oratoriei lirice a lui Whitman și a lui Esenin. Emil Giurgiuca are sentimentul viguros al lanului: Înfig într-un snop galben secerea. Plesnit de soare-n umere cu bice Mă culc în ierbi de smalț sub cocostârci de spice, Seninul fulguie pe pleoapa mea. Grigore Popa, "cel dintâi poet din satul lui", cântă muntele, sora lui pădurea, pe mama, pe tata, fundamentalele aspecte ale naturii, cu o deosebită religie în fața marilor forțe vegetale: Cântau ierburile sure ca liane, a netrăire
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de ce În acest molcom itinerariu al jalei, poetul cunoaște o surescitare vecină cu extazul. Există În versuri o veritabilă euforie a dulcelui. Amorul este un „izvor dulce de Întristare”, rîurile curg „dulce” răcoritor, soarele revarsă o „lumină dulce tot cu senin”, păstor iubește o păstoriță „cu chip prea dulce, prea drăgălaș”, pămîntul geme În somn „dulce”, primăvara este o „dulce ivire”, iar priveliștea tinerimii Înrolate sub steag este de asemenea tot dulce: „ce privire dulce mie!” Tema dulcelui cheamă, În poezia
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
osîndit, Cum el dintr-Însul raiul oriunde-nființează Și-și face fericirea din bine-nchipuit. CÎnd cîntă el, s-aude, veacurile răsună; CÎnd se Închină, cerul el Îl coboară jos; Dragostea lui e flăcări și ura lui detună, Blîndețea-i e seninul acel mai luminos. Ferice de acela pe care el slăvește! La nemurire zboară, ce el i-o pregătește: În buza lui e slava ce duhu-i și-a croit; În mînă-i e cununa ce-n veci stă Înverzită, În pieptu-i e
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
această definiție: poetul este „strein și călător” pe pămînt, mersul lui este prin văzduhuri, locul lui este În cer: „Pămîntul mi-este leagăn, dar lăcuiesc În cer.” În altă parte (Destăinuirea), Heliade scrie: „Cerul e al meu templu și singur-nchinare, Seninul lui e semnul prin care Îl slăvesc...” O definiție, evident, banal poetică, reluînd o veche sugestie despre natura sacră a talentului. Heliade o dezvoltă pentru a marca, În finalul poemului, neputința lui de a părăsi ceea ce azi numim obligațiile cetății
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
n-a Greul Pămîntului). Rumenirea nu trebuie, așadar, să fie prea puternică. Ca să rămînă În nota inocenței, trebuie să fie ușoară, plăcută, rareori fața se Împurpură („la aceste vorbe, pe frumoasa-i față / purpura-n ivoriu noată, se răsfață / rîură senin”): numai În momente de mare emoție, cum este aceea descrisă În Hial (Florile Bosforului). Cum se Împacă, totuși, figura inocentei, cu răsfățul, dorința aceea grăbită să atingă pragul de sus al desfătării ce se observă În toată erotica bolintiniană? Rumeneala
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
rîdică a sa frunte Și-n ceruri cu mîndrie ațintă ochiul său. Ființa lui se-nalță ca vulturul de munte, Iubirea lui n schimbă și-l face Dumnezeu! Atunci mai dulce steaua lucește-n mez de noapte Și-n zori seninul pare mai vesel, mai curat! Ș-a zilei mii de glasuri, ș-a nopții mii de șoapte, Îl proclamează-n fală a lumii Împărat! SÎnt urme prețioase, sînt scumpe suvenire, Ce-n suflet tipărite, ca el au nemurire! Zadarnic timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
tabelul: băiat, zambila, penar, fata, broscoi, miel, stea, bunic, palton, poienița, dulap, creion Masculin Feminin Neutru 92 Exercițiul 5 Găsiți cât mai multe însușiri pentru substantivele date: Cenușăreasa, Albă că Zăpadă, Mingea, Bradul, Zmeul. Exercițiul 6 Cine poate fi? fricos senin șireata strălucitoare înaltă târzie Exercițiul 7 Realizați acordul între substantivele și adjectivele din paranteze: Corectează greșeală! În valea (îngust) se strecura un drum (șerpuita). O pasare (mic) cu pene (galben) privea de pe ramura copacului. Exercițiul 8 Grupați verbele următoare pe
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
dorul... Miercuri vine garofița, Scânteindu-și cununița. Joi, pansele s-au deschis, Sub zănatecul cais. Vineri galbene lalele Înflorit-au blând și ele. Sâmbătă lângă un tei, Vezi un pâlc de stânjenei. Iar duminică în zori Margarete și ciori, Prin seninul adierii, Țes cămașă primăverii. Trenul alfabetului Vă voi spune acum povestea Cu un tren nemaivăzut, Că s-a dus în lume vestea, Pe la școli când a trecut. În vagoane, iată, are Strofe multe trase încet De-o locomotivă care Se
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
odată cu seara, când fluviile Își arată obrazul de ceațăă» (Mihnea GHEORGHIU. - Toamna asaltului, Scânteia, oct. 1944) « Atunci am văzut/Pe tanc, În picioare, Puternică, biruitoare,/luminând cetatea, Cu flamură roșie-n vânt, Libertatea,Înaintând, Înaintând!». (Mihai BENIUC. - 23 August 1944) «Senin uriaș Învățat (Ă) Eu vreau să te cânt și cântarea Din slavă purtată Senină și largă ca zarea Să treacă-n eroica gloată!». (Ferenc SZEMLER. - Uriașul) Scriind la Începutul anului acestuia un studiu pe tema Lenin În literatură, Mihail Novicov
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
roman); În nr. 1431, 21 mai: Petre Dragoș. - Diana; În nr. 1449, 11 iun.: Aurel Baranga. - Sufletu arendășoaiei; În nr. 1563, 23 oct.: Petru Dumitriu. - Nopțile din Iunie; În nr. 1593, 27 nov.: Asztalos Istvan. - Vântul nu se stârnește din senin. 46. Al.I. Ștefănescu. - Literatura pentru sate. În: Contemporanul, nr. l19, 14 ian., 1949. 47. Octav Suluțiu. - O colecție de nuvele: Cartea poporului. În: Națiunea, nr. 844, 20 ian. 48. J. Popper. - Despre câteva nuvele noi. În: Viața românească, II
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]