6,626 matches
-
siguranță că a fost ceva mai mult decît simplul oportunism care i-a făcut să treacă de partea totalitarismului. Începînd cu 1933, Legiunea s-a impus cu consecvență, în ciuda represiunii sistematice la care era supusă. La început, regimul a manifestat simpatie față de Legiune și a încercat să o coopteze. Ca ministru de interne, Vaida a aprobat un proiect de construcție legionar la Vișani, după care l-a interzis. Averescu a vizitat un șantier de construcții legionar, viitoarea "Casă Verde". L-au
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
crimă nu contează practic". Dar Mussolini era adeptul expansiunii totale. Următoarea victimă de pe lista lui avea să fie Albania. În 1934, atunci cînd Mussolini și-a trimis flota într-o demonstrație de forță în fața coastelor albaneze, Iorga a protestat, în ciuda simpatiei sale (conform spuselor lui) față de Italia "latină"118. Cîteva luni mai tîrziu au fost asasinați Regele Alexandru I al Iugoslaviei și ministrul afacerilor externe al Franței, Barthou. Iorga știa că amîndoi erau de neînlocuit în privința atitudinii lor împotriva agresiunii naziste
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
acest lucru?145 Nu, era prea naiv, astfel încît a menținut o relație afectivă cu A. C. Cuza și s-a bucurat atunci cînd această veche relație (dacă nu la nivel politic, cel puțin la cel uman) a fost restabilită. Nutrea simpatie față de Cuza chiar și peste linia despărțitoare ca între două continente a diferențelor politice pe care Iorga nu le uita niciodată 146. Cuza era mai puțin sentimental decît Iorga. În vreme ce Iorga intervenea pe lîngă rege și pe lîngă toți cei
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
După discreditarea politicii și a economiei, exemplul german și italian părea să ofere mai multe speranțe. Iorga își dădea seama de ceea ce ar însemna aceasta pentru România Mare pe termen lung; dar dată fiind proporția considerabilă a tineretului care nutrea simpatie față de Legiune, dat fiind faptul că Germania antisemită era în ascensiune, această tînără Germanie autoritară abia înmugurită fiind pusă în contrast cu democrațiile occidentale decadente "dominate de evrei", era limpede unde trebuia căutată opțiunea. Mulți români continuau totuși să creadă în Maniu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Acțiunea tăcută" era noua metodă a lui Codreanu. Prin realizările ei, Legiunea voia să impună argumentul care este întotdeauna cel mai puternic în cadrul unei societăți corupte: exemplul. Legiunea a organizat lagăre de muncă pentru adolescenți fără nici o discriminare de clasă. Simpatia față de Legiune era în creștere în cadrul marilor familii de boieri. Au fost înființate batalioane de "Comerț legionar" ca să se dovedească faptul că românii pot face comerț profitabil. Aceluiași scop îi servea și o rețea de "Restaurante legionare". "Buna Vestire" a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
la viața rectorului Universității de la Iași, urmat de alte "acțiuni directe" brutale. După alegerile din decembrie 1937, Iorga va adopta o poziție tot mai violentă față de Codreanu și de orientarea pronazistă a Legiunii. Legiunea (mai ales Codreanu) se bucura de simpatia personală a lui Hitler. Pe lîngă "locuințele de serviciu" germane, este posibil ca SS-ul să fi simpatizat cu Legiunea, în vreme ce tradiționalul Minister de Externe prefera să aibă relații cu România pe căi oficiale. Hitler promova interesele naționale ale Germaniei
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
aceasta. Așa cum arată studiul lui Armein Heinen, putem să nu ținem cont de ea. "Autofinanțarea este condiția preliminară a oricărei mișcări naționaliste extremiste"19, afirmă Heinen. Hitler prefera să-i facă curte regelui Carol decît să coopereze cu Legiunea, în ciuda simpatiilor lui platonice. Acesta este motivul pentru care nu încuraja revizionismul maghiar. Carol avea o bună șansă de a deveni proconsulul lui Hitler; tocmai din cauza simpatiilor sale prooccidentale a pierdut Carol această șansă. În ianuarie 1941, ținînd cont de interesele Germaniei
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Heinen. Hitler prefera să-i facă curte regelui Carol decît să coopereze cu Legiunea, în ciuda simpatiilor lui platonice. Acesta este motivul pentru care nu încuraja revizionismul maghiar. Carol avea o bună șansă de a deveni proconsulul lui Hitler; tocmai din cauza simpatiilor sale prooccidentale a pierdut Carol această șansă. În ianuarie 1941, ținînd cont de interesele Germaniei, Hitler i-a dat mînă liberă lui Antonescu ca să anihileze Legiunea 20. Goering afirma cu sinceritate în 1937: "Fără România nu putem declanșa campania" (citat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
să formeze un corp electoral evreiesc. Situația evreilor era atît de precară încît ei nu-și puteau permite vise romantice sămănătoriste. În perioada interbelică, mai exista o problemă pe care Iorga și majoritatea românilor trebuiau să o ia în considerație: simpatiile comuniste ale evreilor săraci lipiți pămîntului. În anii '30, au existat destule manifestări de sprijinire a URSSului și a stalinismului a unor astfel de evrei disperați, un sprijin cu atît mai prost orientat cu cît a fost trecător. Simpatia față de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
considerație: simpatiile comuniste ale evreilor săraci lipiți pămîntului. În anii '30, au existat destule manifestări de sprijinire a URSSului și a stalinismului a unor astfel de evrei disperați, un sprijin cu atît mai prost orientat cu cît a fost trecător. Simpatia față de comunismul instaurat în Rusia (care era în continuare inamicul național numărul unu pentru majoritatea românilor) era în detrimentul relațiilor româno-evreiești. Nu trebuie să subestimăm ura, frica și suspiciunea românilor față de Rusia. Să ne amintim de ostilitatea inflexibilă a lui Iorga
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
că vă voi putea ajuta în alte privințe. De credeți că vă pot fi de vreun ajutor, dați-mi de știre. Sînt la dispoziția dumneavoastră. Semnat, Nicolae Iorga"29. Domnișoara Colombo era evreică sefardă latină (italiancă). Avea față de Iorga toată simpatia pe care o putea atrage acesta. Mai era și prietenul său Tiktin, bătrînul pe care Iorga voia din tot sufletul să-l ajute și în numele căruia apelase la rege. Dar, chiar dacă Tiktin avea foarte mari merite în domeniul filologiei române și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Ungaria a cerut protectoratul asupra Ruteniei, ca și cum aceasta ar fi fost Siria sau Palestina 86. A urmat ocuparea Albaniei de către italieni. Iorga era foarte neliniștit, poate pentru că Mussolini își dezvăluise adevărata față chiar și pentru Iorga. Mai era și profunda simpatie a lui Iorga față de Albania și față de regele Zog, plus faptul că nu-i plăcea imaginea unei națiuni mici călcată în picioare. Iată ce scria în Jurnalul ei doamna Liliana (8 aprilie 1939): În timp ce flota italiană bombarda Durazzo și Valona
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Durazzo și Valona, tata era foarte neliniștit. Are presimțirea declanșării iminente a celui de al Doilea Război Mondial". Iorga nu a rămas fără replică. Scria că vrea să evite să vorbească despre Albania, dar nu putea să nu-și exprime simpatia față de regele Zog. Mai era și proaspăt înființatul institut al lui Iorga, de la Santi Quaranta. Dar Santi Quaranta va fi curînd rebotezat ca "Porto Edda", în cinstea fiicei ducelui. La mijlocul lunii martie, armata maghiară, zdrobind rezistența naționaliștilor ucraineni, a ocupat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
spiritul. Pentru că (așa cum sublinia Iorga) fără spirit, orice mobilizare rămîne literă moartă și toate uzinele de armament Škoda și toate fortificațiile nu vor fi suficiente. "Independența de-abia cîștigată, demnitatea și libertatea trebuie apărate"104. După părerea lui Iorga, întreaga simpatie a lumii se îndrepta spre Finlanda, spre "mica națiune și marea ei civilizație". El lua atitudine în sprijinul Finlandei în editorialele sale aproape zilnic, îndemnînd Suedia și pe alte țări să ajute Finlanda "în numele umanității"105. În timpul "Războiului fals", Bucureștiul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
evreii au atît părți bune, cît și părți rele, ca orice altă națiune. Ei sînt inteligenți și solidari, dar dominarea de către ei a orașelor Moldovei devenise o problemă. Cea mai mare problemă era (așa cum explica Iorga) faptul că evreii manifestau simpatie față de statul în care puteau pune mîna pe mai multă putere, adică URSS, ceea ce nu putea fi tolerat 18. A urmat o vară lungă și fierbinte, în timpul căreia ungurii și bulgarii și-au susținut tot mai insistent revendicările. Iorga și-
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
vol. II, p. 275 89 Op. cit., vol. II, p. 276 90 "Neamul românesc", 20 iunie 1917. Iorga nu a fost întotdeauna în favoarea emancipării femeilor. El a scris în 1907 o comunicare asupra sufragetelor din Anglia, față de care nu prea manifesta simpatie. După descrierea manifestației, Iorga conchidea: Cele mai respingătoare dintre ele au fost firește arestate de către poliție". "Neamul românesc", 8 februarie 1907. Astfel că, aidoma unui alt "om al secolului al XIX-lea", Woodrow Wilson, Iorga și-a schimbat părerea în privința
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
unei firme asemănătoare, a recurs cu succes la o mituire, pe care Argetoianu a reușit să o mărească substanțial în timpul negocierilor 45 O viață e om..., vol. III, p. 105. Iorga știa (încă din 1924) că Prințul moștenitor Carol "manifesta simpatie și încredere față de Argetoianu". "Magazin istoric". Memoriile lui C.A., vol. 4, pp. 66. Sentimentele acestea nu erau reciproce. Argetoianu se referă pe larg la lipsa de loialitate, inconsecvențele și perversiunea sexuală a lui Carol cu un dispreț cinic. Memoriile
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
bine, nici Sidney, nici Peregrine, nici Fritzie, nici Wilfred, nici Clement, pe când mai trăiau. Și n-a fost vorba doar de o înțeleaptă retragere “în culmea gloriei“ (Câți actori și regizori se cramponează, patetic, de teatru chiar după ce au pierdut simpatia publicului!). Eu însă m-am plictisit de toate. S-a petrecut în mine o prefacere morală. Foarte bine, pleacă, mi-au spus, dar să nu-ți închipui vreo clipă că te poți întoarce. Nici nu vreau să mă mai întorc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ăla mare, sub formă de T unde erau ei, mai era Zarca, unde erau băgați demnitarii, și așa mai departe. Da’ pe noi ne-au băgat între secția 1 și secția 2, că noi eram apolitici... Noi n-aveam atunci simpatii politice, că eram tineri... Acolo ați stat tot timpul cu colegii de lot? Nuuu. Separați. Eu am fost în grupul conducătorilor, că am fost adjunctul organizației noastre, și pe câțiva ne-o încadrat la grupuri conducătoare de organizații și ne-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
accept. Eu sunt, cum să spun, cu vederile mele. Eu am fost în închisoare cu oameni atât de sus, să spun așa, și pregătiți în facultăți din țară, de la Sorbona... am fost cu domnișoara Golescu, din familia Goleștilor... Aveam o simpatie reciprocă... Dânsa a fost scoasă de verii ei Racoviță și dusă în Anglia înainte de terminarea procesului, că ea mi-a povestit pentru ce a fost arestată: a fost bibliotecară la Ambasada americană din București și a trimis prin valiza diplomatică
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
s-o văzut prin numărul mare de arestări care s-au făcut, prin numărul mare de deportări care s-au făcut... Și pân’ la urmă, pân presiunea asupra fiecăruia aproape, că chiar liber dac-ai fost, presiunea a persistat. Aveați simpatii politice pe vremea aceea? Nu aveam simpatii politice, dar antipatii aveam mai multe... Îndeosebi că în timpul războiului am avut niște verișori și rudenii care au luptat în Rusia. Și ei mi-au spus de niște treburi despre comunismu’ de acolo
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
arestări care s-au făcut, prin numărul mare de deportări care s-au făcut... Și pân’ la urmă, pân presiunea asupra fiecăruia aproape, că chiar liber dac-ai fost, presiunea a persistat. Aveați simpatii politice pe vremea aceea? Nu aveam simpatii politice, dar antipatii aveam mai multe... Îndeosebi că în timpul războiului am avut niște verișori și rudenii care au luptat în Rusia. Și ei mi-au spus de niște treburi despre comunismu’ de acolo, care s-au dovedit la urmă că
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
alții studenți, alții ingineri, sau cu o licență... Deci toți amestecați într-un lot, și pe mine m-au considerat că am fost în străinătate și m-au pus la numărul 1, șef de lot. Și dumneavoastră erați acuzat de simpatii legionare? Da, eram acuzat pentru că în liceu fusesem în Frăția de Cruce. Dar erau ani de zile de atunci, nu mai aveam nici o legătură... Păi gândiți-vă, nici nu s-ar fi putut ține o legătură... Păi am plecat din
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
puteți spune? A rămas numele organizației, numele localității. N-avea un nume dinainte hotărât de noi... Pentru că toți puștii eram din Alexandria, Securitatea și i-a spus „Organizația Alexandria”. Cumva această organizație avea legătură, ca viziune, ca problematică, sau ca simpatii cu Mișcarea Legionară? Nu, nu, nu. Noi eram prea tineri... Era fără nici o legătură cu Mișcarea Legionară. Nu eram nici copii de legionari, și noi nici n-am avut timp să trăim pe vreme aia, că eram născuți mai târziu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în 1964. La data interviului locuia în Deva. Interviu realizat de Cosmin Budeancă în 5.07.2007. Transcrierea și tehnoredactarea interviului Andrei Lascu. Editarea Adrian Boagiu. Interviul se află în AIO-IICCR, având cota 172. Înainte să fiți arestat ați avut simpatii politice? Cum să nu am! Toți lâncrăjenii aveau în casă poza lui Maniu. Și eu și tata am fost țărăniști. Eram originar dintr-o zonă cu puternice simpatii țărăniste, și am avut un trecut, marcat de lupta împotriva comuniștilor. Ca
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]