5,168 matches
-
somn (IV 1). Singurătatea și urâtul i-au cuprins în cele din urmă pe toți, indiferent de vârstă. În vecinătatea cuplului regal, chiar și tinerii riscă să descopere plictisul și osteneala și să-și piardă astfel gustul vieții. Bătrânii le sorb suflul și energia doar pentru a-și găsi împreună sfârșitul. Blestemul care apasă asupra Atrizilor este fatalitatea vârstei. Pentru foarte tânărul Petru Dumitriu - la data publicării piesei avea puțin peste douăzeci de ani - bătrânețea înseamnă gol sufletesc, adică moarte. Tragedia
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
scena 8) În pragul dezastrului, eroul se consideră invincibil : De mi se dă, spre-a fi distrus, această/ atoaterevărsare de putere/ ce nu mai poate fi zăgăzuită/ în nicio undă-a pulberii ce sunt/ faptul că stau întreg și-o sorb și mă ridic/ în elixirul sensului și-n spirit,/ lovindu-mă chiar, zeii nu mai pot/ să-mi ia nimic ! (scena 8). Pentru moment, atitudinea lui sfidătoare pare să rămână nesancționată, îngăduindu-i să se îmbete de iluzia propriilor puteri
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
defecțiune tehnică. Se întâmplă uneori, sala nu e făcută să primească atâta lume, mulți bolnavi fuseseră aduși cu paturile, alții în cărucioare cu rotile și, pe urmă, până să vină toată lumea și să-și găsească locul, asta durează... Învățătorul își sorbi ceaiul în tăcere, înainte de a relua relatarea: "Concertul ăsta este totdeauna foarte așteptat. Schimbă puțin viața bolnavilor din spital, împărțită între monotonie și suferință. Cum a spus și Panaiota, publicul ăsta foarte special și recunoscător ne-a aplaudat generos pe
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
-i locotenentului de prima lui zi la Bugaz, când, ieșind să se plimbe pe plajă, trecuse pe lângă Nel, ocupată să strângă pietricele acolo unde veneau să se spargă valurile. Nu-și ridicase capul și el nu-i văzuse decât ceafa, sorbind ca un caliciu ultimele raze ale apusului. La câteva zile după "incident", Constantin i-a explicat, în restaurantul gării, că tânăra fată avusese, Dumnezeu știe de ce, un fel de criză, dar că, mulțumită mai ales Caterinei, părea să se fi
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
spre refectoriu. Tot enervată. Convocarea doamnei Dunin cădea prost, ar fi preferat să termine cartea după amiază. Locul ei era în capul unei mese ocupate de fetițele din cursul elementar, pe care avea misiunea să le supravegheze. Nu trebuiau să soarbă supa, să-și pună coatele pe masă, să vorbească în timp ce mâncau. Vorbeau totuși. Gabriela își trase scaunul, se așeză și își despături șervetul. În jurul mesei domnea un fel de așteptare. Și-a ridicat capul. Fetițele se uitau la ea cu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
punându-și creionul după ureche, se întoarce pe călcâie, nu fără a da din mână familiar: "A plecat băiatul, și a și venit." Într-adevăr, în mai puțin de două minute, țuica e dinaintea lor. Ridică paharul în sănătatea fetei, soarbe o înghițitură: "Excelentă, unde or fi găsind-o?" Cântăreața își tremură veselă, cu capul dat pe spate, sânii înapoia microfonului. El îi aruncă o privire amuzată: "Are temperament!" Încă o sorbitură. Trăsăturile i se destind, semn de relaxare lăuntrică. Clatină
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ceașca de cafea, puțini sunt însă cei care o fac cu eleganță, cu rafinamentul bunului gust. Ceea ce pune în valoare un text adevărat, înainte de orice, este armonia ideilor, este simțul limbii, atunci substanța iese dintre rânduri și cuvinte. Altfel, cu toții sorbim cafeaua de dimineață. 4 Dacă în lumea noastră ar exista cu adevărat un ideal social-politic acela ar trebui să fie indubitabil cel cu privire la dispariția dictaturii dar și a partidelor politice. Unde-i nonsensul? Dictatura este prin definiție feroce și inumană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
cu nesfârșita ei iubire pentru a le îndulci orice suferință fizică sau morală. Ea m-a făcut să iubesc viața pentru a putea să fac ca, prin faptele mele, să merit a fi iubit de dânsa și pentru ca să pot să sorb fericirea ce inteligința ei, bunătatea și dulcea ei veselie răspândesc în giuru-i. Dacă sufer de plecarea mea, este numai pentru durerea ce-i va da această despărțire. O rog dar a face pentru mine și sacrificiul d-a-și domni
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
dăm seama cât mai curând de această realitate, nu vom fi capabili să oprim nici măcar graficul aflat în descreștere. Vorbind despre aceasta, Carlo Carretto spunea: „Cât de departe este gândirea lumii actuale de abordarea teologică a creștinismului! Și cum a sorbit poporul limbajul materialist și anticlerical! Am fost la Universitate și totdeauna m-am aflat într-un grup restrâns de tineri, față de marea masă a mulțimii; am fost funcționar și procentajul era și mai dezastruos; am fost profesionist și mi-am
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
pornești Icoană să-ți fie Costic-a lui Toma, țăranul rămas în Cernești ! Iar dacă vreodată vei strînge lumina din rîuri cu scule drăcești Să știi că acolo veghează la toate un fiu de țăran din Cernești! Și slova din carte sorbită cu patimi ca aurul pe care-l privești, E sufletul gliei prin fiul lui Toma, țăranul român din Cernești! ... Mai spune Carpate, mai spune Bahlui, izvorul de carte și lumină să-l spui! Răspunde Bahluiul: Nu-i greu să ghicești
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
erau înșirate hotelurile Cerbu, Puf, din lemn și într-un stil de munte, și multe alte vile particulare. În continuare, după aceste hoteluri, drumul ducea spre izvoarele apelor minerale, unde, în special dimineața, roiau vizitatorii, plimbîndu-se cu paharele pline și sorbind din cînd în cînd din apa "dătătoare" de sănătate. Izvoarele purtau numere de la 1 la 6, fiecare avînd eficacitatea lui specială. O muzică militară cînta în fiecare dimineață de la 6 la 8, în pavilionul de la surse, ca să le facă mai
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
albinele. De asemenea, folosea o torță din care iese fum și albinele se îndepărtau de stup. Eu, care-l asistam de fiecare dată și l ajutam, primeam ca recompensă o bucată de fagure cu miere. Nu mă lăsam până o sorbeam toată fugind în gang. Uneori, albinele se țineau după mine și mă înțepau unde nimereau. Când mi s-au băgat prin păr, în cozi, am început să plâng, că nu mai puteam de durere. Nu știam cum să le scot
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mărturisit că m-am documentat asupra acestui subiect, dar n-am înțeles în ce constă tehnica superbelor aranjamente florale. O demonstrație pe viu miar înlesni înțelegerea, dacă domnia sa va avea bunăvoința și dispoziția s-o facă. În acest timp am sorbit din cafea, gândind să nu fi împins îndrăzneala mult prea departe. Ești pregătită, vrei să-ți arăt acum? Da, vreau! I-am răspuns, cât am putut de repede. Cu multă răbdare și în cuvinte simple, mi-a explicat ce însemnă
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
și Alexia. După ce ne-am despovărat de bagaje, ne-am revigorat cu câte un duș...fierbinte. După duș am simțit nevoia unui ceai fierbinte. Cum ustensilele necesare și pliculețele de ceai erau la îndemână, am și acționat. Și, în timp ce ne sorbeam ceaiul în tihnă, am auzit-o pe Alexia strigând din baie. Nu știam ce s-a întâmplat, așa că ne-am repezit, și eu, și Mariana, către baia unde Alexia făcuse o „descoperire” epocală, toaleta: Uite, mami, aici te poți spăla
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
este așezată cu o treaptă mai jos și reprezintă Omenirea. Băutura care se toarnă în cupe, sake, este considerată o băutură sacră. „Fecioara” de la altar a procedat astfel: a turnat sake de 3 ori în cupa mică, iar mirele a sorbit conținutul din 3 înghițituri, apoi a transferat cupa miresei care a procedat întocmai ca și mirele; a urmat cupa mijlocie în care „fecioara” a turnat de 3 ori sake, iar mireasa a sorbit băutura din 3 înghițituri și iar a
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
ori în cupa mică, iar mirele a sorbit conținutul din 3 înghițituri, apoi a transferat cupa miresei care a procedat întocmai ca și mirele; a urmat cupa mijlocie în care „fecioara” a turnat de 3 ori sake, iar mireasa a sorbit băutura din 3 înghițituri și iar a transferat cupa mirelui care a procedat la fel; la cupa mare, procedurile au fost asemănătoare dar, de data aceasta, s-a început turnatul sake-ului tot de la mire ca și prima dată. Operațiunea
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
să mergem la masă, având destul timp la dispoziție. Ne era foame! Am ales un bar care avea meniul potrivit pentru gusturile noastre. Eu am comandat un ou fiert și un sandviș. După ce am mâncat, a venit și cafeaua. În timp ce sorbeam din ea, mi-a venit inspirația cu privire la ceea ce aveam de făcut. Îmi era foarte clar. Pe parcursul timpului, din când în când, copiii mi-au reproșat severitatea din perioada copilăriei lor, așa că am considerat că a sosit clipa „noului început”. Clipa
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Ultima noapte ajunsese la un preot, Într-un sătuc răsfirat pe coasta muntelui. Îl primise cu prietenie fără a-i pune Întrebări bănuitoare. De la el avea În desagă o pâine și o ploscă cu vin tare și amărui, din care sorbea din când În când câte o Înghițitură ca să prindă putere. Cu mare cruțare, căci nu știa când va ieși din pustietate. Spre seară ajunsese Într-o margine de luminiș și ca de obicei dormise prost. Coșmarul lui obișnuit nu-l
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Da, Preacuvioase, răspunse În aceeași limbă Simeon. — și ai lucrat În Konstanz? — Numele mi-e necunoscut. Nu, am lucrat Într-un alt oraș. Avea un nume latinesc, parcă... Starețul Otto se Întoarse gânditor către Eglord, care ședea pe o buturugă sorbindu-și vinul dintr-un pocal de argint. — După părerea mea, omul e nevinovat. Vine Într-ade văr din Răsărit, vorbește elina și e cu totul străin pe aici, pe deasupra și eretic. Cu treaba noastră nu are nimic de-a face. Vine
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
spaimele și necazurile. Astfel mai trecu o noapte. Dimineața se ridică de pe patul pe care zăcuse Într-o letargie plină de visuri Înspăimântătoare. Era atât de slăbită, Încât de-abia putu să se apropie de cana de apă și să soarbă o Înghițitură. În acea clipă se auziră pași pe scară. Pași grei care se apropiau. Ușa se deschise și În pragul ei apăru ministerialul Eglord. În lumina mohorâtă a dimineții, ochii lui albaștri și reci păreau Încă și mai Înfiorători
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
În apă și-i ceru fratelui Heribert, care veghea la căpătâiul bolnavului, să facă mereu același lucru. Îi dădu o punguță de pânză În care se aflau buruieni uscate și-i porunci să facă o fiertură din care bolnavul să soarbă de mai multe ori pe zi. De asemenea, să-i ungă din când În când rănile cu o alifie puternic mirositoare pe care o păstra Într-o cutiuță de argint. — După ce-l ungi, Îl lași așa, ca la un ceas
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Cu o judecată sănătoasă și realistă, era sufletul și nădejdea mamei. Fiind cel mai mare, avea asupra noastră o autoritate deosebită. Venea de la gimnaziu și ne spunea în franceză și italiană fel de fel de cuvinte și expresii. Noi îi sorbeam fiecare cuvânt, fiecare sunet, mimica și gestica lui, totul. Era fascinant! Blond, cu ochii albaștri de lapislazuli, cu un nas fin și urechi delicate, cu un ten de culoarea piersicii coapte, atrăgea ca un magnet privirile tuturor celor care-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
maestru, sau..."Așează-te, zice, simte-te ca acasă". Alături, apă, șerbet, o carte deschisă cu vârful îndoit. Fără emoție, dialogul cu poetul era firesc, de parcă ne știam de o viață. Se mai oprea din când în când și mai sorbea din paharul cu apă, semn ca a obosit puțin. Apoi, privea spre fereastra mică. De afară, se auzeau țigăncile cu flori: "Să-ți trăiască franțuzoaica, boierule! Ia trandafiri roșii ca focul, 1 leu firul". Poetul zâmbea. Îmi mărturisise că nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Zaharia și Juberian, dar și PBuliman avea să moară la scurt timp după această confruntare, dovedind cruzimea torturilor din Suceava. Păvăloaie ori Măgirescu, foști colaboratori direcți de-ai săi. Enumeră câteva dintre torturile la care au fost supuși: obligați să soarbă mâncarea fierbinte, bătuți individual, într-un crescendo continuu, întrucât echipele de agresori erau mereu schimbate sub pretextul că nu știau să bată, puși să frece podeaua sub greutatea unui bătăuș în cârcă. Popa l-a avut în fața sa la acest
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
bârfelor inofensive ce fac deliciul tuturor întâlnirilor neprotocolare și... bucuriei. Povestind acum, retrăiesc atmosfera aceea atât de liniștitoare și revăd cu ochii minții și ai inimii sufrageria doamnei Maria în care, așezați pe jos, în fotoliu sau pe canapea, ne sorbeam unul altuia vorbele, ne oglindeam unul altuia luminile ochilor, ne minunam că suntem, trăiam plenitudinea clipei. Astfel se percepe lumea la Slatina, în casa bunei doamne Maria. Noaptea a fost lungă, dilatată de gândurile frumoase exprimate prin viu grai sau
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]