5,159 matches
-
are în vârful lancei o cruce aurită. În interior, biserica se prezintă ca o biserică-sală în stil baroc, numai o capelă laterală și sacristia și-au păstrat stilul gotic. Bolțile în stil gotic au fost distruse și înlocuite cu un tavan, doar deasupra balconului unde se află corul se mai află o boltă semicilindrică. În biserică se află trei altare de dată relativ recentă: Pe pilaștrii interiori sunt amplasate statuile diferiților sfinți care se bucurau de o cinstire specială din partea maicilor
Biserica ursulinelor din Sibiu () [Corola-website/Science/317092_a_318421]
-
omenesc (are ochi, nas și gură), o cruce, o semilună și din nou o rozetă (identică cu prima). Pronaosul are o formă pătrată (4.90 metri), cu o fereastră pe latura de vest (0.55x0.80 metri). El are un tavan deasupra sa. Din pronaos se pătrunde în naos printr-o deschizătură cu lățimea de 3.50 metri. Naosul are și el o formă dreptunghiulară (4.80x5.50 metri), cu două abside pentagonale simetrice pe laturile de nord și de sud
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
dreptunghiulară (6.30x10.20 metri) și este decroșat simetric față de naos cu 0.40 metri. În partea de vest are formă poligonală, cu trei laturi egale și cu o fereastră (0.55x0.90 metri). La partea superioară, el are un tavan de scânduri. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor cu două deschideri, care servea inițial ca acces în biserică. Naosul are și el o formă dreptunghiulară (6.80x5.65 metri), cu câte o fereastră pe laturile de nord
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
și un diaconicon (la sud). Acestea aveau câte o fereastră mică (0,20x0,30 metri) decupată în pereți. Fereastra din peretele diaconiconului a fost suprimată, în locul ei fiind construită o ușă destinată să asigure accesul în altar. Altarul are un tavan de forma unei bolte semicilindrice. Naosul este de formă dreptunghiulară (5,50x7,00 metri), cu două abside laterale pentagonale în care s-au practicat două ferestre dreptunghiulare. Atât naosul, cât și cele două abside, au bolți semicilindrice sprijinite prin fâșii
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
luminat printr-o fereastră simplă. El are o boltă octogonală cu laturile inegale. Între pronaos și naos se află un perete din grinzi, având o deschidere centrală dreptunghiulară, încheiată la partea superioară cu un arc format din curbe și contracurbe. Tavanul naosului are înspre est o boltă octogonală, cu laturile egale, iar înspre vest un tavan drept, lat de 2 metri, realizat din bârne cioplite și rezemat pe pereții longitudinali ai bisericii. Pe pereții laterali ai naosului se află două ferestre
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
și naos se află un perete din grinzi, având o deschidere centrală dreptunghiulară, încheiată la partea superioară cu un arc format din curbe și contracurbe. Tavanul naosului are înspre est o boltă octogonală, cu laturile egale, iar înspre vest un tavan drept, lat de 2 metri, realizat din bârne cioplite și rezemat pe pereții longitudinali ai bisericii. Pe pereții laterali ai naosului se află două ferestre. Între catapeteasmă și absida altarului se află două decroșuri simetrice pe laturile de nord și
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
în continuare. În orașe, clădirile din lemn constituiau un factor de risc în cazul incendiilor. Colectarea gunoiului și canalizarea nu apăruseră încă. Mobila din interiorul caselor era din lemn, cu sculpturi ornamentale. Pereții erau acoperiți cu panouri din lemn, iar tavanele erau decorate cu ipsos. S-au realizat primele parcuri cu planuri geometrice, cele mai apreciate fiind grădinile cu plante aromatice, de unde se obțineau condimente pentru mâncăruri și remedii ale afecțiunilor ușoare. În întreaga lume, multe dintre clădirile noi erau mai
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
sincron și de multe ori s-a apropiat sensibil de neoclasicism. Aidoma arhitecturii, interioarele rococo ridică ornamentarea bogată, în toate aspectele sale, la rang de postulat. Astfel, interioarele rococo prezintă similar fațadelor clădirilor timpului, pereți pictați și ornamentați (uneori chiar tavanele fiind decorate similar pereților), mobilier impozant, masiv și elaborat ornamentat, sculpturi de dimensiuni mici și medii, oglinzi de diferite dimensiuni, tapițerie în ton cu arhitectura, multiple reliefuri aplicate și, evident, picturi în ulei de diferite dimensiuni. Exemple: Palatul Sanssouci din
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe mijlocul laturii de sud. Pridvorul are o formă pătrată (cu latura de 3.20 metri), este construit pe stâlpi, cu un tavan drept și a fost adăugat ulterior construcției bisericii. Inițial deschis, el a fost închis mai târziu cu ferestre de sticlă, de dimensiuni mari. Ușa de intrare în naos are dimensiunile de 0.90x1.90 metri. Pe stâlpul transversal al ancadramentului
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
un perete despărțitor pe unde se intra în biserică înainte de construirea pridvorului. Pronaosul este de formă poligonală (4.70x5.15 metri) și are o fereastră în peretele nordic. La partea superioară, el are un cafas deasupra căruia se află un tavan drept (3.55x4.00 metri). Între pronaos și naos există un perete despărțitor de lemn cu o deschidere largă. Naosul (5.15x7.95 metri) are două abside laterale pentagonale simetrice (2.20x1.10 metri), în axa cărora s-a amplasat
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
are două abside laterale pentagonale simetrice (2.20x1.10 metri), în axa cărora s-a amplasat câte o fereastră. El are o boltă semicilindrică care se înalță până la 5.60 metri (cheia bolții), iar absidele laterale sunt acoperite cu un tavan drept. Deasupra naosului se află o turlă. În dreptul absidelor laterale, cosoroaba este susținută de o multiconsolă cioplită în triplu „cap de cal”, decorată cu rozete pe ambele fețe. Altarul are o absidă de formă pentagonală (3.30x3.85 metri), decroșată
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
cu 1.90 metri, formând în nișele laterale diaconiconul și proscomidiarul (0.80x1.90 metri). În peretele estic al proscomidiarului (din nord-vestul altarului) s-a amplasat o ferestruică. Deasupra altarului, la o înălțime de 3.75 metri, se află un tavan drept, nepictat. Monumentul se remarcă prin ornamentele cu care este împodobit, tipice sculpturii în lemn din Bucovina și întâlnite și pe lăzile de zestre, pe blidare, pe stâlpii de cerdac ai caselor, precum și prin particularitățile sale arhitectonice, comune și specifice
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
Acoperișul bisericii este cu pantă înaltă, învelitoarea fiind inițial din draniță, iar în prezent din tablă. Biserica este de dimensiuni mici, având interiorul împărțit în patru încăperi: o mică tindă la intrare, pronaos, naos și altar. Cu excepția pridvorului care are tavan, celelalte încăperi sunt acoperite cu o boltă unică. Pridvorul are două etaje: o mică tindă la parter și un turn clopotniță la etaj. Inițial, pridvorul era deschis, el având stâlpi ciopliți care sprijineau grinzi decupate în arce de acoladă. Ulterior
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
cariilor. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă. Biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe latura de sud și adăugat în ultimii ani. Tavanul este drept, fiind străpuns în naos și altar de câte o cupolă de plan poligonal. Între naos și pronaos se află doi stâlpi de 0,25x0,95 metri și 2 metri înălțime, cu un capitel de 0,55 metri, cu
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
absidelor laterale, care au fost lărgite la dimensiunile de 0.85x1.15 metri și o fereastră de aceleași dimensiuni formată prin blocarea fostului acces de pe latura sudică. El are o boltă semicilindrică până la absidele laterale, care sunt acoperite cu un tavan ușor înclinat. Altarul are o absidă de formă pentagonală, nedecroșată și trei ferestre dreptunghiulare (0.85x1.15 metri) situate, simetric, în laturile poligonului. Catapeteasma este avansată, neexistând proscomidiar și diaconicon. Deasupra altarului se află o boltă semicilindrică alcătuită din arce
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
o ușă situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și are două ferestre (una în peretele vestic și alta în peretele nordic). Peretele vestic are formă poligonală cu trei laturi. La partea superioară, el are un tavan din scânduri, ce susținea inițial eșafodajul turnului-clopotniță. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor cu o deschidere centrală. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu două abside laterale pentagonale. În axa absidelor laterale se află câte o
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
peste veșmântărie era din tablă zincată. Interiorul bisericii este compartimentat în trei încăperi: pronaosul, naos Și altar. Pronaosul este delimitat de naos prin două grupuri de câte doi stâlpi alăturați din lemn, pe care se sprijină un fronton vertical îngust. Tavanele pronaosului și naosului sunt boltite diferit. Deasupra naosului se află o turlă scundă, octogonală, luminată prin patru mici ferestre simetrice, amplasate în cele patru puncte cardinale. Absida altarului are formă poligonală. Biserica se află în prezent în faza de reconstrucție
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
în final imaginea bisericii tip navă. Cu planul dreptunghiular, cu colțurile teșite la pronaos și altar, lăcașul de cult din Bretea Mureșană se înscrie în tipologia clasică vest-ardeleană. Naosul și altarul erau acoperite inițial cu bolte cilindrice, iar pronaosul cu tavan drept. Peste pronaos, turnul-clopotniță se remarcă prin dimensiunile neobișnuite ale elementelor de perete, care au avut ca efect pierderea stabilității. Îmbinările pereților - în stilul tradițional românesc (coadă de rândunică, spre exemplu, ½ lemn cu prag simplu etc), precum și învelitoarea din șiță
Biserica de lemn din Bretea Mureșană () [Corola-website/Science/317239_a_318568]
-
fi observate mai multe cuiburi pe același perete, adică mai multe familii conviețuind împreună. Conviețuirea are loc fără conflicte, totuși fiecare familie păzește numai cuibul său. Cuibul reprezintă o semisferă închisă alcătuită din bulgărașe de pământ, lipită de perete și tavan cu salivă. Diametrul cuibului este de 110-130 mm, iar înălțimea de 70-120 mm. În partea superioară este improvizată o mică intrare în formă de despicătură, către care uneori este tras un mic tub. Înlăuntrul cuibului lăstunii aranjează iarbă, puf și
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Icoanele de pe catapeteasmă sunt dispuse pe trei registre, despărțite prin rame simple. Pe lângă acestea, icoanele de pe pereții din naos și pronaos datează din aceeași perioadă. Nu se cunoaște numele pictorului. Altarul are tavanul drept.
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
devenind centru de reacreație prin introducerea sălilor de gimnastică, a teatrelor, librăriilor, grădinilor. Băile Romane erau adevarate opere de artă în ceea ce priveste arhitectura, reprezentând simbolul luxului și al bunăstării în acea perioadă. Pereții băilor erau îmbrăcați în marmură, iar tavanele erau decorate cu mozaicuri de diferite culori. Bateriile sanitare erau realizate din argint, iar statuile erau omniprezente între care se aflau dulapuri mici. Apa caldă era furnizată prin furnale și tevi în camera de baie, iar camera era incălzită prin
Cadă () [Corola-website/Science/317247_a_318576]
-
plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului decroșată și absidele laterale poligonale, ușor deformate. Altarul are o formă pentagonală, având o fereastră dreptunghiulară (0.25x0.50 metri) dispusă în axul absidei, iar catapeteasma veche este fixată la nivelul decroșului. Tavanul este din scânduri alăturate, sprijinindu-se la est pe o retragere îngustă. În absidele laterale ale naosului sunt două ferestre. Pronaosul actual este pridvorul original care a fost înfundat, în partea de vest fiind construit un nou pridvor care susține
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
văruirea pereților. Acum biserica este tencuită, iar temelia este din piatră, cu un soclu mai înălțat pentru a feri pereții de umezeală. Înainte sub tălpile bisericii se afla doar un șir de bolovani de râu. În interior, absida are un tavan drept, din scânduri de brad. „Biserica bărbaților”, adică naosul bisericii, este boltit semicircular, cu scânduri prinse de arcuri ce nu se văd din interior. O grindă tirant leagă peretele de nord cu peretele de sud al naosului spre a consolida
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
prispe. Interiorul edificiului este compartimentat în pronaos, naos și altar. În zona naosului, spre altar, biserica are pe fiecare latură câte un apendice, tot din lemn. În aceste spații create se găsesc băncile cantorilor și a diacului. Pronaosul are un tavan drept, din scânduri în timp ce naosul este acoperit de o boltă seminirculară. Absida altarului este acoperită de o boltă formată din cinci calote sferice alăturate. Naosul și pronausul sunt demarcate, mai mult simbolic, de un perete ce are obișnuitele deschizături. Turnul
Biserica de lemn din Leurda II () [Corola-website/Science/318051_a_319380]
-
XX-lea), pronaosul (având în partea de vest un mic cafas), naosul (cu absidele laterale scobite în grosimea pereților) și altarul (cu o absidă de formă semicirculară). La etajul I al turnului clopotniță se intră din cafas. Biserica are un tavan drept și nu boltit, deasupra sa aflându-se un pod. Pictura interioară a bisericii a fost executată în tehnica frescă de către profesorul Corneliu Pașcanu din București, cu prilejul lucrărilor de reparații și consolidare din perioada 1994-2001. Biserica „Ziua Crucii” deține
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]