6,584 matches
-
aceste condiții, fără ca Marile Puteri să intervină, interesele lor în această zonă geografică nefiind clar definite atunci, Principatele au constituit obiectul unor negocieri și acte “speciale” ruso-turce, cum a fost hatișeriful din 1802, prin care s-a pus piatra de temelie a protectoratului țarist. A. Oțetea apreciază că acest din urmă document a constituit nu începutul protectoratului, ci efectiv instituirea acestuia asupra Principatelor, chiar dacă, protectoratul țarist asupra Principatelor a fost instituit, cum se stie, ca urmare a Tratatului de la Adrianopol, din
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Maestrul Manolache Antim sau Meșterul Manole, așa cum îi recită Melania în momentul morții ("Manole, Manole,/ Meștere Manole...") jerfește logodnica, străina, artei, muzicii sale. În studiul dedicat legendei Meșterului Manole, acesta încearcă să-și regăsească prin moarte soția care, jertfită la temelia unei clădiri, o însuflețește și o face astfel să dureze 637). Faptul că logodnicele îl părăsesc înseamnă refuzul lor de a fi sacrificate, convertite în victimă care, prin moarte ritualică, să dea viață creației. Ele devin Îngeri ai Morții care
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
finalități. De o parte omul crede că prin plăsmuiri stilistice izbutește să întruchipeze, să reveleze misterele, și să depășească astfel efectiv imediatul. Cert, stilul înseamnă o încercare de a depăși imediatul, dar în același timp stilul reprezintă, prin categoriile de temelie, și o frână abătută asupra omului în setea sa de a converti misterele. În măsura în care stilul posedă semnificația unei depășiri a imediatului, el înseamnă și un izolator, care ne desparte de mistere și de absolut. Acest antagonism interior de finalități, al
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
convingere ca astăzi și ca în timpul imperiului spiritual al Alexandriei. Anume strădanii spre sinteze mai largi au existat de multe ori în istoria Europei, ca și în aceea a Asiei, dar niciodată concepțiile cosmice nu s-au voit clădite pe temelii atât de diverse și, dacă voiți, cu elemente atât de disparate ca în zilele noastre și în veacurile ce au precedat evul creștin"709. Ceea ce mi se pare important este că situația pe care Lucian Blaga o descria în prima
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Flonta, Mircea, "Metafizică a cunoașterii și sistem metafizic la Lucian Blaga", în Meridian Blaga, vol. I, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2000. Flonta, Mircea, "Modelele științei și evoluția problematicii teoriei cunoașterii", în Analele Universității București, 1971. Florenski, Pavel , Stâlpul și temelia Adevărului, Editura Polirom, Iași, 1999. Florian, Mircea, Dialectica. Sistem și metodă, de la Platon la Hegel, Editura Casa Școalelor, București, 1947. Florian, Mircea, Îndrumare în filosofie, Editura Științifică, București, 1992. Florian, Mircea, Metafizică și artă, Editura Echinox, Cluj, 1992. Florian, Mircea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
antinomii" (p. 4). 6 Liviu Petrescu, "Modelul Blaga", în Meridian Blaga, vol. I, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000, p. 7. 7 Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, p. 46. 8 Cf. Pavel Florenski, Stâlpul și temelia Adevărului, Editura Polirom, Iași, 1999, p. 361. 9 Ibidem. 10 Ibidem. 11 Cf. Ibidem, p. 361 și Solomon Marcus, Paradoxul, Editura Albatros, București, 1984, p. 13. 12 Immanuel, Kant, Critica rațiunii pure, Editura Științifică, București, 1969, p. 637. 13 Dicționar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Blaga, Corespondență (A-F), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989, p. 193 (Scrisoarea din 12 decembrie 1934 către I. Brucăr). 396 Ștefan Afloroaei, op. cit., p. 371. 397 Cf. Ștefan Afloroaei, Lumea ca reprezentare a celuilalt, pp. 13-22. 398 Pavel Florenski, Stâlpul și Temelia Adevărului, p. LII. 399 Ibidem, p. 98. 400 Ibidem, pp. 98-99. 401 Ibidem, p. 105. 402 Ibidem. 403 Ibidem, p. 107. 404 Ibidem, p. 108. 405 A se vedea Lucian Blaga, Încercări filosofice, partea I. 406 Cf. Ștefan Afloroaei, "Lucian
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
18 persoane. Organizația a provocat incendii și a distrus premeditat imobile ale unor companii de cherestea, ferme sau centre de cercetări în domeniul geneticii, în total, daune de zeci de milioane de dolari. În anul 1998 a fost arsă de temelii stațiunea de schi din Vail, Colorado, deoarece aceasta se extinsese în habitatul mai multor specii de animale pe cale de dispariție. Acțiunile ecologiste sunt deseori caracterizate prin analogie cu diverse mișcări sociale revendicative, de unde și punerea în relație cu stânga politică
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
inaparentului care se pune altfel în vedere ("lumină pură am cules sub gene", Biblie) și cheamă la o altfel de rostire, căci "pentru noi priveliști se cer alte cuvinte" (Cântece simple: Mărior, VI)19. Veșnicul început se pune astfel ca temelie a noii imagini, figură nevăzută, conturată discret abia în perspectiva deschisă de o altă vedere, aurorală, cea a sufletului: În desprimăvărarea de-nceput/ sufletul meu e ud de-atâta soare/ ca un harbuz de vară nenceput,/ cu miezul plin de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
arată în forma pe care o duce la vedere. În adâncul imaginii pulsează însăși posibilitatea ei, inimaginabilul aprioric al originarului care nu se vede, dar se pune în arătare, creează imagine, precum "sâmburul ce-așteaptă în veșteda păstaie"36. "La temelia lumii minunea doarme încă"37, dar "neliniștiții sâmburi" prefigurează rodul ceresc, "sacra sămânță" a transcenderii care, asemeni unor "aripi [ce] așteaptă-n ou"38, ascunde în sine zboruri lăuntrice.39 Inima prin care se vede cerul Locul de generare a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
simetric unul față de altul, nu figurează un pisc "imaginar" ridicat în centrul poemului. Dimpotrivă, pe primul versant se coboară pe treptele lumii apuse, ale uitării sensurilor comune, pe când pe al doilea se urcă spre zarea noilor imagini care țâșnesc din temelia minimului atins. Astfel încât sclipirile dispariției și cele "de peste zări", ale unei neașteptate apariții, creează între ele spațiul posibilului, intervalul care se deschide într-un peisaj mișcat, scos din tiparele așezării sale reale, fluidizat și redus la câteva repere subzistente: "Sclipiri
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu poate fi arătat, pasajul inaparent de dinaintea cuvântului, locul fără de loc al ivirii sensului: Aceiași suntem, totuși cuvintele nu s-au născut;/ Roza vânturilor lucește în sensuri obscure,/ Bolta freamătă în vid ca la început/ Și-n gând îmi răspund temeliile sure". Ceva lucește, freamătă, prinde a se închega, încolțește în golul începutului; nu apare în fenomenalitatea manifestării, ci se dă subversiv în așteptarea unui alt-ceva neașteptat, a noului răsărit de deasupra oricărui orizont: " Vom aștepta răsăritul tuturor înțelesurilor,/ Drum viu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ar putea ființa să-și redobândească propriul chip, să restaureze în sine asemănarea cu Cel fără de seamăn? "Tăria vrednică a împuternici magnetul ce/ te-a scăpat din strânsoare-lipsă. De nicăieri/ licărirea Firului de plumb în stare să-ți/ destăinuie ce temelii trebuie să afli spre a te/ zidi la loc în urma cutremurelor ființei". Dincolo de sugestia platoniciană a anamnesis-ului, zidirea la loc este cu putință. Stă în puterea ființei pentru că este chiar puterea sa de a fi, posibilul întoarcerii, al răsucirii și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de Zeu, în Imaginea care stinge orice altă imagine, destăinuindu-și lumina 61. Și atunci, strălucirea aceasta nu e oare în stare doar în urma secularizării, în chiar miezul eclipsei divinului însuși, pentru ca Firul să-și pună din nou plumbul la temelia firii, în vederea celor spulberate și rezidite?62 Chipul ascuns în lumină (Nicolae Ionel) Cele trei secvențe ale poemului [Am ajuns] de Nicolae Ionel 63 înfățișează tot atâtea ipostaze ale desăvârșirii chipului, ajungerea la starea de asemănare cu adevărul ce sălășluiește
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pe cei doi versanți, înregistrăm o creștere de potențial comparabil, măsurabil în sfera comună a naturii. Neavând principiul mișcării în sine, materia e pasivitatea care rămâne la sine, inanimatul obscur al prefabricatului sau al deja-datului. Totuși, ea e materia prima, temelie a zidirii, căci unde am putea zidi ceva durabil dacă nu pe solul ferm care susține, dă loc creșterii? Pe de o parte, așadar, " Lenea materiei ademenind/ visul zidirii/ mai puternic decât betonul armat/ decât moartea". A face, pornind de la
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în Plotin, Enneade I-II, Editura Iri, București, 2003, p. 205). 55 Inscripție pe o frunză de viț㸠vol. Veghe, în op. cit., p. 143. 56 Cf. André Scrima, Antropologia apofatică, Editura Humanitas, București, 2005, pp. 153-157; Pavel Florenski, Stâlpul și Temelia Adevărului, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 172-173. 57 Inscripție pe o frunză de viță, vol. Veghe, în op. cit., p. 143. 58 Doamne (1951), vol. Clepsidra, în op. cit., p. 216. 59 În cartea noastră Înțelegerea albă. Cinci studii de hermeneutică fenomenologică
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
firescului - ne sporesc prin asta substanțial confortul, motiv pentru care sunt frecventați cu precădere; de lume ne prindem în primul rând prin puterea convingerilor și, admițând că priza nu ar fi subminată de însăși truculența lumii, consensul netulburat ar constitui temelia unei locuiri fără griji. Bineînțeles, cât va fi fiind și traiul fără griji de superlativ... Nu întâmplător vizita îi reunea pe cei versați în arta edificărilor cu cei desăvârșiți în arta ștergerii urmelor: în joc era adevărul unui mod de-
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mai știa dacă se găsește înăuntrul sau în afara sinelui său, nici cine era ea de fapt și ce voia de la viață. Adevărul cu neputință de admis era că asediul lui foarte exotic - nu prin ziduri, ci clintind zmeiește zidurile din temelii întru reașezarea lor - îi amenajase în ființă spații mult mai primitoare și promițătoare decât ar fi putut-o face singură, sau vreun altul oarecare. Adânc înăuntrul ei șerpuiau acum obscure culoare chemătoare și se insinuau răspântii. Între pulpele Marietei bifurcate
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
împotriva certitudinii că există, și s-ar lăsa, poate, dusă pe picioare vreme mai îndelungată în tihna amăgitoare a neștiinței; odată cu putința vindecării, diagnosticul unor oameni cu greutate îi dăruiește însă și un lest suplimentar de plumb - o ancoră, o temelie, un punct fix în spațiul reprezentării, un temei organizator. Doar numit ca atare insuportabilul se scindează de suportabil; precipitatul lui algezic se sustrage soluției prin puterea verbului. Cuvintele zvântă elementul faptic al experienței de frământu-i vital, scoțându-l afară dintr-
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
dragi atenianului, însă se dovedi călăuzit de instincttul unui echilibru superior celui formalizat de ecuații. Cutremurele se împuținaseră, revenind la frecvența obișnuită; când pietrele clădirilor intrau în vibrația aducătoare de dezastru, Minotaurul alerga degrabă de-a lungul culoarelor palatului înspre temeliile lui învecinate cu Labirintul. Părea un șobolan dezorientat, fugind mereu în direcție greșită, în vreme ce toți ceilalți se repezeau aparent corect înspre ieșirea salvatoare. Cei de la curte puseră ciudățenia pe seama vârstei lui fragede și minții necoapte, neînțărcate încă de eroare. Totul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
într-o bună zi când, la un cutremur, își întretăie fuga cu a lui Dedal, care de-astă dată se luă după el prin tenebrele galeriilor din subteran. Îl găsi opintindu-se cu cornițele-i juvenile într-o piatră de temelie pe cale să alunece afară din rosturile ei, ceea ce-i aduse din partea arhitectului un scărpinat de răsfăț pe greabănul acoperit cu păr. Abia pe urmă, întrebându-se de ce tocmai acolo, meșterul descoperi prin calcule că piatra respectivă era punctul slab al
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
geniul fundațiilor, trimisul lui Poseidon printre ei pentru a contrabalansa partea incorigibilă din urgia sa submarină. Strămutarea lui în Labirint nu fu rezultatul niciunei constrângeri, ci urmă cât se poate de natural o afinitate a frunții taurine cu rigorile consolidării temeliilor. Ca simbol solar, taurul nu și-ar putea menține forma în absența unei rezistențe îndârjite din partea tenebrelor. Aleph, alfa, el este opintirea inaugurală în coasta lor circulară, începutul căutând să țină la respect nedeterminarea. Că în ființa Minotaurului grija pentru
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
contemporan cu povestea lor, la celalalt capăt al lumii, intelectualii brazilieni se declarau în favoarea unui mod de întâmpinare viscerală a valorilor europene, adică asimilarea lor profundă prin digestie - și asta în semn de cel mai înalt respect. Sistemul vegetativ ca temelie ultimă a adevărului. − Și-acum ți-ai găsit tu să ne spui povestea asta, într-o țară necunoscută și pe un drum fără pic de lumină? se prinse în joc Luc. − Îmi cer scuze, dar adevărul are prostul obicei de-
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
o prinsese cu mâna în buzunarul lui cel mai secret, și nu ca să-i șparlească ceva, ci ca să-i îndese pe șest o imensă bancnotă de încredere în sine. Și-acum acest membru-fantomă al ei se pusese pe clintit din temelii toată zidăria lui lăuntrică, întorcându-i lumea cu susu-n jos. O imperceptibilă atingere reverberată nefiresc de spațiul lui interior, intrată în rezonanță prin galerii neexplorate ale sinelui și amplificată primejdios. Ce modificare de densitate aduce un membru-fantomă scufundat în lumea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
aceștia, uitarea colectivă devine o „terapie civică” profitabilă. Funcționarea gândirii sociale este ghidată, fără Îndoială, de valorile și ideologia ce domină câmpul social. Valorile, În sens de adevăruri intrinseci, absolute, de idealuri incorporate, cantonate axiologic, Împărtășite colectiv, sunt așezate la temelia unui edificiu moral comun. Puse În act, valorile prescriu respectarea unor norme, transmiterea și apărarea lor. Pentru a fi acceptate și incorporate, ele se atașează discursului puterii care le impune și le propagă. Dar valorile sunt adesea direcționate de ideologie
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]