5,251 matches
-
de cont curent foarte ridicat și creșterea inflației au pis presiune pe moneda națională, care a intrat în curs fix față de euro, subliniind necesitatea creșterii industriilor generatoare de exporturi. Estonia exportă în principal mașini și echipamente industriale, lemn și hârtie, textile, produse alimentare, mobilă, produse chimice și din metal. Estonia exportă 1,562 miliarde de kilowatt-ore de energie electrică anual. În același timp, ea importă mașini și echipamente industriale, produse chimice, textile, produse alimentare și echipamente de transport. Estonia importă 200
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
în principal mașini și echipamente industriale, lemn și hârtie, textile, produse alimentare, mobilă, produse chimice și din metal. Estonia exportă 1,562 miliarde de kilowatt-ore de energie electrică anual. În același timp, ea importă mașini și echipamente industriale, produse chimice, textile, produse alimentare și echipamente de transport. Estonia importă 200 million kilowatt-ore de energie electrică anual. Între 2007 și 2013, Estonia a primit 53,3 miliarde de coroane (3,4 miliarde euro) din diverse Fonduri Structurale ale Uniunii Europene ca ajutor
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
cămine și complexul internațional Gaudeamus), Titu Maiorescu (4 cămine), Târgușor-Copou (4 cămine) și Agronomie (4 cămine). Iași este un centru economic important al României. Industriile principale sunt metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno Steel), medicamentele (SC Antibiotice SA), textilele (SC IasiConf SA, SC Iasitex SA) și industria alimentară. Sectorul bancar și cel al informației au luat avânt în ultimii ani, numeroase bănci și companii de software fiind prezente în oraș. Iași este de asemenea un centru comercial regional important
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
este un municipiu în județul Dâmbovița, Muntenia, România. Nume cu rezonanță în istoria petrolului românesc, important centru al industriei extractive a petrolului în trecut și azi, al industriei constructoare de mașini, a textilelor și utilajelor complexe a făcut parte până în 1968 din Raionul Câmpina fiind mai legat de Valea Prahovei; azi este localitate componentă a județului Dâmbovița. Datorită așezării sale în zona Subcarpaților externi dintre Prahova și Ialomița, într-o mică depresiune, zonă
Moreni () [Corola-website/Science/297001_a_298330]
-
dezvoltare, atât pe plan economic, cât și pe plan socio-cultural. Unităților industriale le-au fost modificate funcțiile inițiale, s-au deschis noi activități economice, de exemplu fostul amplasament al IMAIA Balș, actualmente se produce polistiren expandat, există o fabrică de textile și una de instalații agricole. Iar în plan socio-cultural, apar ziare locale și societăți cultural, iar în mediul virtual, apar de 2 site-uri www.balsnews.com și www.bals-online.ro. Situat în sud-vestul României, la intersecția paralalei de 44
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
reveni în a controla forțele economice domestice și externe. Și-a pierdut influența de altă dată în modalitățile comerciale și mecanismul prețurilor. Pierde controlul asupra metalelor prețioase și producției monedelor. Unul dintre pilonii economici ai Bizanțului a fost comerțul maritim. Textilele erau importate, ca mătasea din Egipt, care ulterior a început să se producă în Bulgaria și în vest. Statul controla comerțul intern și extern, având monopol asupra circulației monetare. Statul bizantin a exercitat un control formal asupra ratelor dobânzilor, și
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Iustinian I a instaurat monopol pe fabricarea și vânzarea de mătase , numai fabricile imperiale prelucrau mătasea și o vindea doar unor cumpărători autorizați. Celelalte mărfuri ciomercializate erau : ulei, vin, sare, peste, carne, legume, alte produse alimentare, lemn , ceară, ceramică, și textile. Articole de lux, cum ar fi mătăsuri, parfumuri și mirodenii au fost , de asemenea , importante. Comerțul cu sclavi este atestat , atât în numele statului, și, de către persoane particulare. Comerțul internațional a fost practicat nu numai la Constantinopol, care a fost până la
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
la Constantinopol, care a fost până la sfârșitul secolului al XII - lea un important centru al comerțului de lux de est, dar și în alte orașe care au servit drept centre comerciale interregionale și internaționale, cum ar fi Thessaloniki și Trebizond . Textilele trebuie să fi fost de departe cele mai importante elemente. Imperiul tranzacționa și prin Veneția (atâta timp cât această a fost parte a imperiului): sare, lemn, fier, și sclavi , ca produse de lux . În 992, Vasile al II - lea a încheiat un
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
imperiale, fiind plătiți cu 30-50 de nomisme și având hrană asigurată. Calitatea materiilor folosite, puritatea aurului și a argintului, calitatea produselor din ateliere erau verificate. Producerea stofelor de lux avea loc numai în atelierele imperiale. Erau numerose corporații în domeniul textilelor: torcătorii de mătase, țesătorii, vopsitorii, negustorii de mătase brută etc. Se încerca evitarea surplusului de bunuri și erau impuse reglementări pentru bună aprovizionare a orașului pentru a împiedică izbucnirea unei crize și revolte ce puneau tronul imperial în pericol. Centrul
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
IT), Farmec (cosmetice), Jolidon (lenjerie), Remarul 16 Februarie (trenuri și material rulant), Ursus (bere) și altele. Societățile comerciale își desfășoară deopotrivă activitatea și în alte ramuri ale industriei, printre care cea alimentară, a construcțiilor de mașini, chimică, prelucrarea lemnului, sticlărie, textile, fainață, domeniile construcțiilor ș.a. Totodată, printre companiile multinaționale străine care și-au deschis reprezentanța în România la Cluj-Napoca se numără Perfetti Van Melle, Puma, ECCO, MOL, Aegon, Carion, MBI, Bechtel, Ranbaxy, Sondex. Agricultura este practicată în zonele limitrofe, în 8110
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
marii câmpii nord-europene, având altitudini mici ce rar depășesc 100m, are o concentrație a populației ridicată și o densitate crescută a activităților industriale. Nord-Pas-de-Calais a devenit un centru important al industriei grele în secolul XIX datorită mineritului, siderurgiei și industriei textilelor. A avut de suferit enorm în urma celor două războaie mondiale și nu a reușit să se redreseze la fel de bine ca alte regiuni franceze. În plus, în perioada recentă, datorită închiderii minelor și dificultăților de pe piața mondială a siderurgiei și textilelor
Nord-Pas-de-Calais () [Corola-website/Science/301065_a_302394]
-
textilelor. A avut de suferit enorm în urma celor două războaie mondiale și nu a reușit să se redreseze la fel de bine ca alte regiuni franceze. În plus, în perioada recentă, datorită închiderii minelor și dificultăților de pe piața mondială a siderurgiei și textilelor, a suferit un regres din punct de vedere economic, în perioada 1975-1984 industria regiunii pierzând peste 130.000 locuri de muncă și șomajul s-a ridicat la aproximativ 14%. Totuși, regiunea s-a bucurat de ajutor masiv din partea guvernului francez
Nord-Pas-de-Calais () [Corola-website/Science/301065_a_302394]
-
grad mai mare, nefiind indicată utilizarea acestora. Ulterior, o pulbere fină de sulf, zinc sau orice alta combinație care formează un amalgam cu mercurul la temperaturi obișnuite pot fi folosite pentru a asigura îndepărtarea acestuia. Materialele cu suprafața poroasă și textilele nu sunt eficiente în înlăturarea tuturor urmelor de mercur, fiind indicată debarasarea acestora în urma expunerii cu mercur. Mercurul este întâlnit ca și compus anorganic în substanțe precum sărurile, de exemplu clorura de mercur (II); aceste săruri afectează sistemul gastrointestinal și
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
divizat astfel că, din ea mai fac parte doar satele Brănești și Priboiu, având 4261 locuitori pe o suprafață de 1795 ha. Participarea brăneștenilor la cele două războaie a fost însoțită de pierderi umane dar și de ajutor material: alimente, textile, uniforme etc. Celor căzuți în luptă le-au fost ridicate un monument aflat lângă primărie și o piatră memorială in incinta bisericii „Buna Vestire”. Piatra comemorativă a fost realizată cu ajutorul lui Ion Mihăilescu. În anul 2002 s-a efectuat o
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
războaie de țesut. Corneliu Cassasovici a absolvit în 1909 Școala Politehnică din Dresda și a scris și editat o serie de cursuri: "Materii prime textile", "Filatura, țesătorie mecanică", "Albitorie și Vopsitorie", "Industria Textilă". În 1934, a înființat "Școala Superioară de Textile", cu sediul în localul Școlii Politehnice din București, al cărei profesor și director a fost de la inființare și până în anul 1945. Timp de 15 ani, care au inclus și perioada de criză economică, 1926-1929, numărul mașinilor de țesut a crescut
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Orașul Răcari este o localitate a cărei economie nu are o ramură preponderentă și există un echilibru între producția agricolă și cea industrială.Principalele ramuri industriale sunt:metalurgie,prelucrare a lemnului,confecții și textile. De asemenea, funcționează un număr de aproximativ 150 de agenți economici în diferite domenii de activitate.
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
sud a Israelului și, odată cu acest titlu dar și datorită influxului mare de populație, orașul a început să se dezvolte pe toate palierele. În ceea ce privește industria, s-au construit o linie de conducte de petrol, o fabrică de ceramică, una de textile, dar și diferite fabrici mai mici. După 1970 s-au înființat și câteva fabrici mari, precum cea dedicată industriei aeronautice. Și mediul academic și științific au avut de câștigat, astfel că în 1957 s-a deschis Institutul pentru Cercetarea Zonelor
Beer Șeva () [Corola-website/Science/300203_a_301532]
-
din Timișoara, a fost constituit în anul 1975. Încă de la început, a fost unul dintre cele mai importante și mai mari laboratoare de profil din țară, având sectoare specializate în restaurarea și conservarea metalelor, ceramicii-sticlei-portelanului, cărtii vechi-hârtiei, a picturii, a textilelor, pietrei și a lemnului-mobilier. A fost încadrat cu un număr de 32 de specialiști restauratori și investigatori. În anul 2016 Laboratorul Zonal de Restaurare cuprinde următoarele sectoare specializate: hârtie - carte veche, metal, ceramică, lemn-mobilier, piatră, conservare preventivă și investigatii chimice
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
permanent, într-o nișă a unei clădiri, pe strada Carol Telbisz. "2. Ceramică, sticlă, porțelan și metal - arta decorativa" pentru Muzeul Național Peleș și Muzeul Național de Arta a României din București, precum și arme din colecția Muzeul National Peleș. "3. Textile (istorice, etnografice, religioase)," printre care menționăm “Steagul Reg. 1 Voluntari” participant la Marea Unire de la Alba Iulia, broderii medievale, tapiserii, costume bisericești pentru Muzeul National Peleș din Sinaia; "4. Hârtie - carte veche" 4.1. Manuscrise pentru Biblioteca Naționala a României
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
Flöt Minor, Viola, Tremulant. Din anul 1990, organistul bisericii este Remus Henning, responsabil și pentru orga bisericii Cetate din Cisnădie. Vis-à-vis de biserica evanghelică se află Expoziția Muzeală de Etnografie Cisnădioara, organizată în 1971. Aici se pot vedea piese de textile, ceramică și lemn create de către populația săsească din sudul Transilvaniei. La intrarea dinspre nord-vest în localitate se situează cimitirul satului. Aici puteti admira Turul Virtual al Cetatii Cisnădioara in format 3D. (*tur virtual = colectie de poze panormice, in format 3D
Cisnădioara, Sibiu () [Corola-website/Science/301703_a_303032]
-
cânepii. Istoricul grec Herodot semnala în lucrările sale că tracii se îndeletniceau cu cultivarea cânepii. Această practică agricolă străveche a persistat până în deceniile 40-50 ale secolului XX, în prezent a dispărut datorită apariției pe piață a unei game variate de textile. Tehnicile de cultivare și prelucrare a cânepei erau cele tradiționale, astfel tulpinile plantelor erau smulse cu rădăcină și uscate (pentru obținerea semințelor), iar snopii de cânepă erau puși pentru topitul firelor în lacuri mici, formate în zonele cu izvoare (în
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și rezistența pigmenților este mai mare ca niciodată. Consumul de culori în scopuri artistice este foarte mic comparativ cu uzul industrial, motiv pentru care nu se produc pigmenți speciali pentru pictură, se folosesc cei produși pentru tipografii, industria automobilelor, vopsirea textilelor, a lemnului și a metalelor, zugrăveli, colorarea betoanelor, a ceramicii, a maselor plastice, precum și coloranți alimentari, coloranți folosiți în medicină sau în industria cosmeticelor. Fabricarea culorilor pentru pictură se reduce de fapt la măcinarea fină a pigmenților, amestecarea cu lianți
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
bazate pe componentul principal, cum ar fi „albastru cobalt” și „roșu cadmiu”. În 1925 a fost publicat pentru prima dată "Indexul Internațional al Culorilor", realizat prin colaborarea dintre "Society of Dyers and Colourists" din Regatul Unit și "American Association of Textile Chemists and Colorists" din SUA, index care a asociat, de exemplu culorii albastru cobalt codul PB28, respectiv roșului cadmiu codul PR108, ceea ce a eliminat ambiguitățile, de exemplu în cazul culorii "sap green" (un verde ca frunza), care avea compoziții diferite
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
cu 1% din PIB-ul regiunii, contrar ideii răspândite ca Parisul ar trăi din turism). Cele mai dinamice activități economice în Regiunea Pariziană sunt serviciile (telecom și IT, media, finanțe, transport și logistică) dar și industria luxului (parfumerie fină, bijuterii, textile de lux). O parte semnificativă din populație lucrează în servicii publice ca și funcționari.
Île-de-France () [Corola-website/Science/301005_a_302334]
-
pe care le dorea în imperiul sau, aceștia făceau rapoarte cu privire la organizarea politică, puterea militară și avuție. El trimetea apoi liderilor acestor teritorii mesaje în care accentua beneficiie alăturării la imperiul sau, oferindu-le cadouri de lux cum ar fi textile de foarte bună calitate, si le promitea că vor fi mai bogați că supuși ai Încă. Majoritatea acceptau pașnic supunerea. Fii conducătorilor erau aduși în Cuzco și erau învățați despre sistemul administrativ incas și se întorceau apoi să conducă teritoriile
Imperiul Inca () [Corola-website/Science/298688_a_300017]