6,548 matches
-
altele și în acțiunile desfășurate împotriva Monicăi Lovinescu - nota editorilor) de către cpt. Telenche Florea. Întâlnirea a avut loc în camera de anchetă a penit. Jilava. NOTĂ Deținuta ECATERINA BĂLĂCIOIU LOVINESCU, con damnată la 18 ani M.S. pentru crimă de înaltă trădare, a fost adusă în penit. Jilava în luna mai 1960 unde a rămas timp de 3 săptămâni. În convorbirile pe care aceasta le-a purtat cu sursa a arătat că vina în urma căreia a fost arestată constă în între ținerea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
în ceea ce privește legăturile pe care aceasta le-a avut cu poetul ION CARAION, prieten intim al lui EUGEN JERUMCA (sic!) condamnat pe viață și în al cărui proces a fost interogată. „ROXANA VOINESCU“ N.B. Deținuta C.R. ECATERINA LOVINESCU este suspectă pentru trădare de patrie, cât și pentru o serie de legături nedeclarate la anchetă. Fiind internată în spitalul penit. Văcărești, agentei „ROXANA VOINESCU“ nu i s-a (sic!) mai trasat sarcini pe lângă susnumita. MĂSURI LUATE: Un exemplar după prezenta notă se va
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
fost dezafectat, apoi a fost demolat și până în 1987 orice urmă a închisorii a fost ștearsă. Osemintele ei au rămas neidentificate și necăutate de nimeni, undeva, sub fundația mallului Sun Plaza, construit în 2010 pe locul fostei închisori Văcărești. Peste trădările de atunci s-a așternut țărâna uitării. Oamenii s-au stins și după cei care au făcut atâta rău au rămas doar niște nume murdare. Însă faptele lor, sau, mai bine spus, ceea ce a fost general uman și repetitiv în
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de PNȚ și PNL cu ocazia onomasticii Regelui se transformă într-o răscoală spontană (reprimată în aceeași zi, după sângeroase lupte de stradă) împotriva guvernului Groza. 6-17 mai 1946 - Procesul mareșalului Antonescu și al colaboratorilor săi, numit sugestiv „Procesul Marii Trădări Naționale“, s-a desfășurat în termenii dictați de Moscova (unde s-a făcut anchetarea inculpaților) și s-a soldat cu 7 condamnări la moarte și alte câteva pedepse grele, în ciuda vinovăției relative sau a nevinovăției unora dintre cei condamnați (reamintim
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
stângace. Am o rochie de rezervă în șifonier și... Nu pot să-i spun că, de fapt, am trei. Și încă două, pe care mi le-am oprit la Barneys. — Făcută de cine? — Ăă... Donna Karan, zic vinovată. — Donna Karan? Trădarea mea îl lasă fără voce. O preferi pe Donna Karan în locul meu? — Normal că nu! Dar zău, cel puțin există, cusăturile sunt chiar cusute... — Îmbracă-te cu rochia mea. — Danny... — Îmbracă-te cu rochia mea! Te rog! Se aruncă pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de tip Porunca Vremii sunau și mai populist : „De ești Român, de ce stai la braț cu jidanca ? Ai să plângi amar căsătoria ta cu Rifca ! Vai de copilul ce ese din unirea ta cu Israel ! Legătura ta cu jidanul e trădare de neam ! Repară-ți greșala, rupe-o cu jidanul !” etc. <endnote id="(718)"/>. Pentru gândirea tradițională, rodul unei căsătorii mixte era considerat blestemat. În 1901, Ion Luca Caragiale batjocorea acest tip de mentalitate compunând o ridicolă „expunere de motive” pentru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
antisemită a epocii. Chiar și tânărul Eminescu, Într-o nuvelă scrisă În timpul studenției sale la Berlin (mss. 2255), imagina doi evrei - Ruben și Levy - din „ulița jidovească a Sucevei” care se ceartă pentru „treizeci de galbeni” (ce amintesc de prețul trădării lui Iuda) obținuți prin vânzarea frumoasei evreice Hagar unui creștin <endnote id="(685, pp. 238-241)"/>. „Ovreii mai exploatează desfrâul și prostituția”, scria dr. Nicolae Paulescu În 1913. „Ei se desfată prin cel dintâi și se nutresc prin cea de-a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
portretul negativ al evreului, fie În editoriale semnate de el În revista ultranaționalistă Săptămâna, fie În volumul de versuri Saturnalii (1983). E vorba de un portret compus dintr-un Întreg set de stereotipuri negative clasice, de la mercantilism și cupiditate la trădare și deicid : „gheșeftar” cu caftan soios, „vânzător de nasturi și rachiu”, „lacom” cu „ochi de fiară” adăpostită Într-un „bârlog”, „viperă”, „venetic”, „mefiboșet gângav și fără țară”, „homuncul fără țară”, „răufăcător ești tu [= Moses Rosen], cu toți ai tăi”, gata
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
circulare”. Unele dintre acestea au fost semnate de generalul Constantin Prezan (al cărui aghiotant era maiorul Ion Antonescu, viitorul mareșal), care le transmitea comandanților de regimente să fie extrem de atenți cu militarii evrei, „toți fiind susceptibili de spionaj și de trădare”, cerându-li- se ca „o parte din mitraliere să fie dispuse, În timpul acțiunii, În așa fel Încât să permită suprimarea imediată a acelora care s-ar retrage, fără ordin, din bătălie” <endnote id="(703)"/> <endnote id=" (280, pp. 129 ș.u
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sentimente apar și la personajele lui Liviu Rebreanu din romanul Pădurea spânzuraților. Locotenentul evreu Gross, din multinaționala armată austro-ungară, este acuzat de locotenentul ungur Varga de „pacifism”, „umanitarism”, „internaționalism” și „anarhism”. Și asta pentru că, fiind „străin”, Gross ar face „apologia trădării”, n-ar avea „În suflet un pic de iubire de țară” și n-ar avea de apărat - cum are Varga - o „patrie” și o „moștenire strămoșească” <endnote id="(731, pp. 41-46)"/>. Reacția unei părți a populației românești a dublat-o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Nu e mai puțin tragic, dar e - oricum - mai puțin ridicul” <endnote id="(156, p. 67)"/>. Vehiculate de presă și de politicieni, motivele răzmerițelor antievreiești din noiembrie 1918 au fost aceleași ca În timpul războiului : presupusa lipsă de loialitate a evreilor, trădarea, spionajul, colaborarea cu inamicul german etc. Probabil că unul dintre cele mai elocvente exemple de loialitate l-a oferit eroul evreu Herman Aronhauser, care a fost executat de nemți În 1917 pentru că i-a ajutat pe prizonierii români să evadeze
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe care n-o pot Îndura. Când vor fi siguri de mine ? Când voi muri... Atunci voi aparține efectiv pământului acestuia” <endnote id="(894)"/>. Chiar și În timpul celui de-al doilea război mondial românii i-au acuzat pe evrei de trădare, de spionaj În favoarea sovieticilor și de complicitate cu inamicul. Astfel de Învinuiri au fost folosite pentru a justifica declanșarea pogromului de la Iași, exterminarea evreilor ieșeni În „trenurile morții” și deportarea evreilor din Basarabia și Bucovina În lagărele din Transnistria <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
complicitate cu inamicul. Astfel de Învinuiri au fost folosite pentru a justifica declanșarea pogromului de la Iași, exterminarea evreilor ieșeni În „trenurile morții” și deportarea evreilor din Basarabia și Bucovina În lagărele din Transnistria <endnote id="(811)"/>. Învinovățirea evreilor de duplicitate, trădare și colaborare cu inamicul nu a fost specifică României. Din aceleași motive, În 1915, autoritățile țariste au deportat din zona frontului peste 500.000 de „evrei și alte persoane suspecte de spionaj”, cum prevedea ukaz-ul. „Ovreii poartă vina la toate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost Cina cea de taină, Diavolul pusese deja În inima lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul, gândul vânzării” (Ioan 13, 2) ; sau : „Și după Îmbu cătura de pâine, intrat-a atunci Satana În el” (Ioan 13, 27). Prin legendara sa trădare, Iuda Iskariotski (cum apărea În textele slavone care au circulat În Țările Române) l-a impresionat atât de profund pe țăranul român, Încât numele său a dat naștere la două denumiri populare ale Diavolului : Iuda și Scaraoțchi <endnote id="(vezi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
antropofagi și hemofagi. Această formă de generalizare nu a fost inventată de extrema dreaptă interbelică. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea I.L. Caragiale parodia această retorică ultra naționalistă Într-un articol- editorial din Moftul român (nr. 4, 1893), intitulat „Trădarea românismului ! Triumful străinismului ! !”. Comen tând votarea În Parlament a „legii meseriilor” (propusă de con ser vatorul P.P. Carp), lege care permitea și evreilor săraci să Învețe o meserie În școlile profesionale, Caragiale adoptă ironic tonul șovin al presei liberale de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Sfântului Apostol Petru tăind urechea păgânului Malhus În prim-planul frescei ce Înfățișa scena arestării lui Isus de către soldații romani. La fel a procedat și pictorul florentin Fra Angelico, În prima jumătate a secolului al XV-lea, În fresca intitulată Trădarea lui Cristos (486, p. 212). 484. Zenon Kosidowski, Povestirile evangheliștilor, Editura Albatros, București, 1983. 485. C. Rădulescu-Motru, Scrieri politice, ediție Îngrijită de Cristian Preda, Editura Nemira, București, 1998. 486. Joseph Campbell, The Power of Myth (Împreună cu Bill Moyers), Doubleday, New York
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de muncă”. La ce fel de muncă s-or fi angajat, n-avem de unde ști deoarece raportorul și-a tras zăvorul la clanță dar putem ușor deduce că nu la una manuală și utilă societății a.p. „(...)Au acționat Împotriva acțiunilor”. Trădare!! Acest adevărat inestimabil diamant lingvistic a fost inserat la sarcina numită „Verificarea membrilor PCR evrei” care s-a soldat și cu o realizare de prestigiu. Iat-o, conform originalului din care n-am tăiat nici măcar o virgulă: „După cum am semnalat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Wagreich și-a așternut pe hârtia A4 lacrimile obidei În ăst fel: „Tov. nu răspund la ședințe. Absentează chiar și tov. lămuritori” ceea ce, desigur, În opinia raportoarei, era un fapt de o gravitate ieșită din comun, vecină crimei de Înaltă trădare, după ce vreun lector Își răcise gura de pomană și-și consumase saliva săptămâni Întregi ca să bagen capetele cursanților doctrină comunistă cu lopata aia numită „inima lui Stalin”! Tot despre aceștia Își manifestase profunda nemulțumire și astfel: „Lămuritorii nu sunt Îndeajuns
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
eliminate de cenzura militară (subl.ns.)”. De data asta, pe bună dreptate, fuseseră interzise redacției radiojurnalului de la ora 16 din ziua de 23 februarie „...noile teme de cercetare ale Institutului de cercetări și proiectări petroliere din CÎmpina”. Cel care observase „trădarea” fusese A. Mantu. Tot la categoria noastră „secrete reale” se situase și știrea eliminată de cenzorul I. Corcodel din emisiunea informativă televizată „România, anul XXX” care În reportajul „Prefață la E.R.E.N.” voia să introducă În undă „...un interviu cu directorul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
inventate de ofițerii Securității și colaboratorii lor, În ideea apărării statului polițienesc comunist. Totuși, se cade să spunem că, În așazisul avânt revoluționar În care se scălda Ceaușescu și clica sa, vorbele spuse de preotul Gheorghe Sofianu cântăreau cât o trădare de țară. Pe 15 decembrie 1973, se reactualizase dosarul strict-secret 108/055 compus din trei file ce fusese emis În anul 1971. Din păcate, data nu ne-a fost transmisă dar informațiile conținute de el ne duc cu gândul la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
partid și de stat (subl.ns.)”. De aici, rezultă că chiar și Protoieria Vaslui fusese căpușată de un număr oarecare de informatori ce raportau celor care le aruncau (sau nu) un oscior de ros sau vreo 30 de bănuți ai trădării, cam tot ce făcea Sofianu urmărindu-l, probabil și posibil, chiar și la closetul din fundul curții. Un alt delator, din Tanacu de astă dată, Îi informase pe securiști asupra „...relațiilor apropiate cu (nume șters, n.n.) șef de cuib legionar
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
scenariul, am scris că, deși nu există, Restul e tăcere e un film mare. Acum n-aș mai spune asta. Cred că ratezi tranziția spre tragedie : eroii nu petrec destul timp împreună, eroul nu petrece destul timp cu eroina pentru ca trădările și răzbunările din ultima parte să aibă greutatea tragediei. Spectacolul e adevăratul erou. Restul e tăcere e o mare pledoarie pentru spectacol. Cu dragoste Dilema Veche, martie 2008 Un copil Supraviețuitorul (Romînia, 2008), de Sergiu Nicolaescu Sergiu Nicolaescu nu e
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
-l folosesc ca să se facă frați de cruce, deci înțelegem că rolul lui în film nu s-a consumat, mai ales că tocmai l-am văzut pe profetul orașului, romînul Mailat (Dorel Vișan), prorocind că între prieteni se va naște trădarea. îl vedem pe Felix cum se îndepărtează de prietena lui, evreica Gisela, pînă cînd ea e exmatriculată sub ochii lui, iar el, după un moment de derută, li se alătură celorlalți fanatici care cîntă Imnul Transilvaniei mărșăluind pe loc. Vedem
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
tot felul de ocupații(..) și a avut, se pare, și copii nelegitimi. Se știe din scrisorile primite de Vasili Ivanovici de la acesta. În 1935, Alexandru s-a întors din Rusia și a fost condamnat la trei ani de închisoare, pentru trădare de țară (milită pentru dezmembrarea României și trecerea Basarabiei la ruși), închisoare făcută cu intermitențe. Vecinii bănuiau că era informator al poliției în închisoare. Tot în această perioadă, Alexandru Iliescu s-a încurcat cu Maria, amantă lui Ivanus, un bolșevic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
mai ales în supravegherea deținuților legionari, condamnați în urmă rebeliunii din 1941 dar și a unor grupuri de comuniști, ca de pildă cel al lui Gheorghiu-Dej, în lagărul de la Târgu Jiu. După august 1944, Dej se pare că a descoperit trădarea lui Ștefan Foris și a lui Alexandru Iliescu. Este momentul, de altfel, al declanșării conflictului dintre facțiunea comuniștilor rămași în țară condusă de Dej ("doftanistii") și cei sosiți din U.R.S.S., odată cu Armata Roșie. După cei patru ani petrecuți în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]