4,948 matches
-
comercializare. Transport cu mare dificultate în târgurile apropiate dar, mai ales în satele din Câmpia Transilvaniei; lemnul era valorificat adesea prin schimb cu cereale. Din vremuri imemoriale, pădurile au fost de mare folos omului, timp îndelungat, multe din cele de trebuința gospodarilor, fiind făcute din lemn. Dificultățile legate de accesul la această importantă resursă și cele legate de transport, au amânat exploatarea în regim industrial și, pe cale de cosecință, valorificarea superioară a acestei avuții. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, desi
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
era condusă de Sfatul bătrânilor, din care făceau parte cei mai înțelepți iar hotărârile care se luau în adunare; nu se scriau, dar se respectau cu sfințenie. Folosința pământului, până la începutul secolului XX, se făcea în comun, după necesități și trebuințe. Cu timpul, numărul populației crescând, neamurile au început să se separe, locurile pentru agricultură mărindu-e prin defrișări. Ocupația de bază a populației a fost creșterea animalelor, alături de puțină agricultură și exploatarea lemnului. Meșteșugurile cunoscute în Boișoara -prelucrarea pieilor, prelucrarea lemnului
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
aprobarea Comitetului Județean de Partid, întrucât Vida era deputat în Marea Adunare Națională și membru al Comitetului Central al Partidului și că nu are voie să se filmeze fără aprobări. Am mers la Comitetul Județean și am primit aprobarea de trebuință. Am fost invitați în casă, apoi în grădină, unde a stat de vorbă cu noi. Dânsul ne-a felicitat pentru acțiunea începută, acțiune care va contribui la scoaterea adevărului privind crimele de la Moisei. Că se vor cunoaște cei care au
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
descrie faptele lor ca nebune, nu ca libere. Perspectiva lui este consistentă cu poziția filozofică a lui Mencius, conform căreia caracteristicile imanente ale unui individ sunt cauzate în mod determinist, iar în rândul acestor caracteristici imanente există un set de trebuințe (analoage altor trebuințe cum ar fi cea sexuală) care sunt de natură axiologică sau morală; factorii externi acestor trebuințe morale pot să inhibe funcționarea lor. A le inhiba acțiunea este echivalent cu pierderea libertății, ceea ce oamenii evită în mod instinctiv
Determinism () [Corola-website/Science/299827_a_301156]
-
ca nebune, nu ca libere. Perspectiva lui este consistentă cu poziția filozofică a lui Mencius, conform căreia caracteristicile imanente ale unui individ sunt cauzate în mod determinist, iar în rândul acestor caracteristici imanente există un set de trebuințe (analoage altor trebuințe cum ar fi cea sexuală) care sunt de natură axiologică sau morală; factorii externi acestor trebuințe morale pot să inhibe funcționarea lor. A le inhiba acțiunea este echivalent cu pierderea libertății, ceea ce oamenii evită în mod instinctiv. În termeni occidentali
Determinism () [Corola-website/Science/299827_a_301156]
-
căreia caracteristicile imanente ale unui individ sunt cauzate în mod determinist, iar în rândul acestor caracteristici imanente există un set de trebuințe (analoage altor trebuințe cum ar fi cea sexuală) care sunt de natură axiologică sau morală; factorii externi acestor trebuințe morale pot să inhibe funcționarea lor. A le inhiba acțiunea este echivalent cu pierderea libertății, ceea ce oamenii evită în mod instinctiv. În termeni occidentali, Mencius ar spune că oamenii se nasc cu conștiință, și acționează potrivit propriilor lor naturi și
Determinism () [Corola-website/Science/299827_a_301156]
-
cu pierderea libertății, ceea ce oamenii evită în mod instinctiv. În termeni occidentali, Mencius ar spune că oamenii se nasc cu conștiință, și acționează potrivit propriilor lor naturi și înclinații atunci când se lasă ghidați în acțiunile lor de conștiință (împreună cu celelalte trebuințe ale lor, cum ar fi foamea) și că noi toți trăim o pierdere a libertății atunci când ne dăm seama că suntem controlați în mod direct sau indirect de forțe externe—indiferent dacă aceste forțe sunt efectele persistente ale condiționării sau
Determinism () [Corola-website/Science/299827_a_301156]
-
vor însuși prin propunerile învățătorului îi vom auzi în biserică, ori în alt loc, lâudând pe Dumnezeu, ca mai târziu să putem vedea și dintre dânșii, dacă nu altceva, batăr cantori buni, de care cum am zis, avem azi mare trebuință" . Zaharie Catarig s-a pensionat în anul 1886 pe motiv de boală, dar și forțat de autorități pentru că nu știa limba maghiară. După pensionarea lui Zaharie Catarig, la 26 septembrie 1886, senatul școlar rebrean, cu aprobarea vicariatului și a consistoriului
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
mult mai luxuriante. În cazul în care va veni Mesiah, precis că nu vor exista nemulțumiri.</spân></p> MIHAELA BÎRLEGI: Locuința viitorului va fi cu totul aparte. La intrare, vor fi butoane pe care le vom comandă pe fiecare în funcție de trebuința. Această perioadă va fi perioadă roboților care vor prelua o parte foarte mare din problemele gospodărești. Oamenii vor zbura cu mașini electrice, care se vor încărca la baterii. Copiii vor învăța la școală cu ajutorul calculatorului și laptopului. Locuințele pot avea
Locuințe în viitor imaginate de rezidentele și rezidenții Căminului Rosen () [Corola-website/Science/296101_a_297430]
-
în cadrul proceselor afective pe primul plan se situează valoarea și semnificația obiectului pentru subiect. Nu obiectul în sine este important, ci relația dintre el și subiect, întrucât numai într-o asemenea relație obiectul capătă semnificații, în funcție de gradul și durata satisfacerii trebuințelor. Afectivitatea îndeplinește funcții de alertă și activare energetică, de selectare și potențare a comportamentului, în raport cu stimulii și posibilitățile satisfacerii trebuințelor. Afectivitatea are atât o funcție reflectorie, cât și una adaptativ reglatorie. Ea organizează conduita, susține energetic activitatea, dar poate să
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]
-
ci relația dintre el și subiect, întrucât numai într-o asemenea relație obiectul capătă semnificații, în funcție de gradul și durata satisfacerii trebuințelor. Afectivitatea îndeplinește funcții de alertă și activare energetică, de selectare și potențare a comportamentului, în raport cu stimulii și posibilitățile satisfacerii trebuințelor. Afectivitatea are atât o funcție reflectorie, cât și una adaptativ reglatorie. Ea organizează conduita, susține energetic activitatea, dar poate să o și dezorganizeze la nivele de intensitate prea ridicată. Funcția esențială a afectivității în raport cu întreaga viață psihică este aceea de
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]
-
gândirii, cum sunt conceptele empirice. Imaginea mintală este panoramică, unitară, integrală, redând obiectul întreg, cu toate însușirile sale relevante și semnificative. Imaginea mintală are o anumită autonomie, nefiind condiționată de prezența obiectului și putând fi declanșată din interior de o trebuință, un motiv, un interes, o emoție etc. Imaginea mintală dispune de atributul vizualizării. În plan mintal se elaborează o imagine cu atribute vizuale, chiar dacă la origine informația nu a fost obținută pe canal vizual. Imaginea mintală dispune de atributul verbalizării
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
sănătoasă" (sau mai bine zis auto-actualizantă), cum ar fi Einstein, Lincoln, Jefferson, Schweitzer, Jane Addams, Eleanor Roosevelt, Frederick Douglas. Deși toate nevoile sunt instinctive, nu toate sunt la fel de puternice. Astfel, nevoile cele mai puternice au fost așezate la baza piramidei trebuințelor. Cu cât o nevoie urca spre vârful piramidei, cu atât este mai slabă și specifică individului respectiv. Se observă astfel că nevoile primare sunt comune atât tuturor oamenilor cât și animalelor. Ele includ necesitățile fiziologice (cum ar fi cele biologice
Abraham Maslow () [Corola-website/Science/306540_a_307869]
-
Motivația este un „concept fundamental în psihologie și, în genere în științele despre om, exprimând faptul că la baza conduitei umane se află întotdeauna un ansamblu de mobiluri - trebuințe, tendințe, afecte, interese, intenții, idealuri - care susțin realizarea anumitor acțiuni, fapte, atitudini” . Mobilurile enumerate reprezintă condiții interne, interpuse între stimulii mediului și reacțiile organismului, mediind, cerând, întreținând un comportament sau altul. Motivația se restructurează și se ajustează continuu, în concordanță
Motivație () [Corola-website/Science/306566_a_307895]
-
rațiunea atribuită de individ rolului său profesional. În funcție de modul în care se realizează valorizarea socială a muncii (felul cum este privită, înțeleasă și practicată munca) și de contextul social, se realizează și motivația celui care muncește. Motivația se bazează pe trebuințe, acestea fiind substratul cauzal imediat al celor mai diferite activități și comportamente interumane. Motivul nu apare ca derivat al unei trebuințe singulare, ci ca expresie a modului în care acestea interacționează în sistem. Forma cea mai înaltă a motivației este
Motivație () [Corola-website/Science/306566_a_307895]
-
înțeleasă și practicată munca) și de contextul social, se realizează și motivația celui care muncește. Motivația se bazează pe trebuințe, acestea fiind substratul cauzal imediat al celor mai diferite activități și comportamente interumane. Motivul nu apare ca derivat al unei trebuințe singulare, ci ca expresie a modului în care acestea interacționează în sistem. Forma cea mai înaltă a motivației este motivația internă, care apare atunci când rolul profesional cu care interacționează subiectul devine el însuși o necesitate. O astfel de motivație condensează
Motivație () [Corola-website/Science/306566_a_307895]
-
ca expresie a modului în care acestea interacționează în sistem. Forma cea mai înaltă a motivației este motivația internă, care apare atunci când rolul profesional cu care interacționează subiectul devine el însuși o necesitate. O astfel de motivație condensează în sine trebuința de activitate a subiectului, valorizarea socială pozitivă a activității acestuia și conștientizarea importanței sociale a activității desfășurate. Modificările apărute în cadrul sistemului de trebuințe al individului influențează profund gradul de motivare al acestuia; această mișcare e punctată adesea de contradicții decurgând
Motivație () [Corola-website/Science/306566_a_307895]
-
profesional cu care interacționează subiectul devine el însuși o necesitate. O astfel de motivație condensează în sine trebuința de activitate a subiectului, valorizarea socială pozitivă a activității acestuia și conștientizarea importanței sociale a activității desfășurate. Modificările apărute în cadrul sistemului de trebuințe al individului influențează profund gradul de motivare al acestuia; această mișcare e punctată adesea de contradicții decurgând din dualitatea modului de formare a motivației ca rezultat al sistemului de trebuințe individuale și a dependenței de succesiunea gradelor de angajare în
Motivație () [Corola-website/Science/306566_a_307895]
-
importanței sociale a activității desfășurate. Modificările apărute în cadrul sistemului de trebuințe al individului influențează profund gradul de motivare al acestuia; această mișcare e punctată adesea de contradicții decurgând din dualitatea modului de formare a motivației ca rezultat al sistemului de trebuințe individuale și a dependenței de succesiunea gradelor de angajare în lucru al fiecărui nivel de trebuințe. Având în vedere dinamica sistemului trebuințelor individului, motivația ne permite să înțelegem o serie de fenomene psihosociale deosebit de semnificative sub aspect practic, ca de
Motivație () [Corola-website/Science/306566_a_307895]
-
de motivare al acestuia; această mișcare e punctată adesea de contradicții decurgând din dualitatea modului de formare a motivației ca rezultat al sistemului de trebuințe individuale și a dependenței de succesiunea gradelor de angajare în lucru al fiecărui nivel de trebuințe. Având în vedere dinamica sistemului trebuințelor individului, motivația ne permite să înțelegem o serie de fenomene psihosociale deosebit de semnificative sub aspect practic, ca de exemplu: alegerea profesiei, integrarea în muncă, evoluția socio-profesională a individului. Între motivație, activitate și conduită se
Motivație () [Corola-website/Science/306566_a_307895]
-
e punctată adesea de contradicții decurgând din dualitatea modului de formare a motivației ca rezultat al sistemului de trebuințe individuale și a dependenței de succesiunea gradelor de angajare în lucru al fiecărui nivel de trebuințe. Având în vedere dinamica sistemului trebuințelor individului, motivația ne permite să înțelegem o serie de fenomene psihosociale deosebit de semnificative sub aspect practic, ca de exemplu: alegerea profesiei, integrarea în muncă, evoluția socio-profesională a individului. Între motivație, activitate și conduită se instituie un ciclu funcțional care, pentru
Motivație () [Corola-website/Science/306566_a_307895]
-
semnificative sub aspect practic, ca de exemplu: alegerea profesiei, integrarea în muncă, evoluția socio-profesională a individului. Între motivație, activitate și conduită se instituie un ciclu funcțional care, pentru cazurile menționate, ar avea următoarea componență: alegerea profesiunii în funcție de cea mai puternică trebuință nesatisfăcută în contextul respectiv; exercitarea profesiunii alese; satisfacerea trebuinței inițiale care, treptat, încetează să-l mai motiveze pe individ; intrarea în funcțiune a noi trebuințe, care fie se creează în decursul exercitării profesiei, fie existau anterior și sunt reactualizate. Procesul
Motivație () [Corola-website/Science/306566_a_307895]
-
integrarea în muncă, evoluția socio-profesională a individului. Între motivație, activitate și conduită se instituie un ciclu funcțional care, pentru cazurile menționate, ar avea următoarea componență: alegerea profesiunii în funcție de cea mai puternică trebuință nesatisfăcută în contextul respectiv; exercitarea profesiunii alese; satisfacerea trebuinței inițiale care, treptat, încetează să-l mai motiveze pe individ; intrarea în funcțiune a noi trebuințe, care fie se creează în decursul exercitării profesiei, fie existau anterior și sunt reactualizate. Procesul continuă, soldându-se finalmente cu legarea tot mai strânsă
Motivație () [Corola-website/Science/306566_a_307895]
-
funcțional care, pentru cazurile menționate, ar avea următoarea componență: alegerea profesiunii în funcție de cea mai puternică trebuință nesatisfăcută în contextul respectiv; exercitarea profesiunii alese; satisfacerea trebuinței inițiale care, treptat, încetează să-l mai motiveze pe individ; intrarea în funcțiune a noi trebuințe, care fie se creează în decursul exercitării profesiei, fie existau anterior și sunt reactualizate. Procesul continuă, soldându-se finalmente cu legarea tot mai strânsă a individului de profesie; există, însă, și posibilitatea ca datorită stagnării sau regresiunii în plan motivațional
Motivație () [Corola-website/Science/306566_a_307895]
-
strânsă a individului de profesie; există, însă, și posibilitatea ca datorită stagnării sau regresiunii în plan motivațional să apară efecte contrare: insatisfacție, slabă integrare, tendința de părăsire a locului de muncă. Cercetările practice au evidențiat faptul că la nivelul grupului, trebuințele și motivațiile individuale se subordonează în mai mare sau mai mică măsură trebuințelor de grup, indivizii tinzând să-și plaseze aspirațiile și performanțele în jurul mediei grupului, care exercită o influență normativă, reglatorie. Potrivit literaturii de specialitate, conceptul de carieră are
Motivație () [Corola-website/Science/306566_a_307895]