7,183 matches
-
arăta faptul că ideea unității naționale și propagarea sentimentului național au însoțit orice inițiativă și orice publicație catolică românească. Proiectul a exprimat și susținerea oferită statului român în privința realizării Marii Uniri, făcându-se referire în mod direct la politica de unificare dusă de România și sprijinită de catolici. Apariția acestui cotidian la București a fost susținută din mai multe motive: "acolo pulsează mai intens viața noastră publică: politică, socială, științifică, agrară, financiară și artistică, mediu vital pentru un cotidian cu pretenția
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
iar pe de altă parte ar fi fost o portavoce a Bisericii și a Vaticanului în România. Deși a fost conștientizată importanța apariției unei astfel de publicații și au existat numeroase proiecte în acest sens ce au urmărit în esență unificarea catolicismului românesc și crearea unor organizații și instituții prin care să se manifeste unitar, acest lucru s-a realizat doar într-o mică măsură; chiar și așa, a fost necesară intervenția Vaticanului prin nunțiul apostolic, precum și finanțarea directă. În aceste
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
polemice între ierarhii din România și cu o intervenție directă (inclusiv financiară) a Vaticanului, a reprezentat o reușită, dar cu un ecou destul de limitat. El a dispărut foarte repede (în loc să se dezvolte), dar a arătat intenția Vaticanului de a încerca unificarea catolicismului din România prin presă și de a înființa un organ reprezentativ care să militeze pentru interesele Bisericii Catolice și să apere imaginea și statutul acestei instituții atât în interiorul statului, cât și pe plan internațional. Fondarea ziarului Albina s-a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pentru ca în România Mare să domnească adevărul și dreptatea. În special vom încerca să tratăm cu obiectivitatea necesară marile probleme economice, sociale, culturale ale neamului"947. Colectivul de redacție a avut ca obiectiv și tratarea problemelor care vizau procesul de unificare a populației României după 1918 în cadrul noului stat format, adică analizarea și explicarea legilor unificării: "Cea mai grea problemă, unificarea sufletească, vom căuta să o servim, făcând cunoscute diferitele ținuturi, care constituie azi România Mare și nedespărțită; făcându-ne ecoul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu obiectivitatea necesară marile probleme economice, sociale, culturale ale neamului"947. Colectivul de redacție a avut ca obiectiv și tratarea problemelor care vizau procesul de unificare a populației României după 1918 în cadrul noului stat format, adică analizarea și explicarea legilor unificării: "Cea mai grea problemă, unificarea sufletească, vom căuta să o servim, făcând cunoscute diferitele ținuturi, care constituie azi România Mare și nedespărțită; făcându-ne ecoul tuturor glasurilor de bine, ca să ne cunoaștem, să ne știm prețui și să ne unim
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
economice, sociale, culturale ale neamului"947. Colectivul de redacție a avut ca obiectiv și tratarea problemelor care vizau procesul de unificare a populației României după 1918 în cadrul noului stat format, adică analizarea și explicarea legilor unificării: "Cea mai grea problemă, unificarea sufletească, vom căuta să o servim, făcând cunoscute diferitele ținuturi, care constituie azi România Mare și nedespărțită; făcându-ne ecoul tuturor glasurilor de bine, ca să ne cunoaștem, să ne știm prețui și să ne unim în sfânta alipire către patria
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să ne știm prețui și să ne unim în sfânta alipire către patria mamă"948. S-au identificat și enumerat axele cele mai importante ale tematicii acestui ziar, precum și scopul său principal, ce a avut două componente majore, prima fiind "unificarea sufletească", iar a doua referindu-se la unitatea națională dobândită după Primul Război Mondial. Tema unității naționale și a regalității 949 au fost vectorii principali ai tuturor publicațiilor catolice românești, iar pentru cele unite, au constituit elementele de bază, fiind
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
publicații. Trebuie să remarcăm însă atitudinea Vaticanului, care prin multiple mijloace a sprijinit presa din România și care a avut o atitudine de cele mai multe ori binevoitoare la adresa țării noastre 955. Un alt aspect urmărit prin apariția acestui ziar a fost unificarea catolicismului din România, care din cauza situației create, nu s-a manifestat unitar; existau mai multe centre ce au exprimat interese "locale" sau "particulare"; etnicii catolici maghiari dovedeau un anumit comportament (uneori ostil statului român), uniții promovau o anumită concepție referitoare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de litere rusești și românești. Tipografia de la Chișinău a reprezentat o filială, o prelungire a Institutului "Presa Bună" din Iași, care în opinia directorului său în timp trebuia să ajungă la o reprezentare națională și să fie un instrument pentru unificarea catolicismului românesc, dar și un centru cultural însemnat. Ziua de 19 februarie 1936 a reprezentat o zi tristă pentru "Presa Bună" din Iași, deoarece inițiatorul Institutului (și totodată cel mai important susținător al presei catolice din Moldova) a decedat 999
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
anul trecut, plini de credință ne adresăm din nou dumneavoastră pentru a ne ajuta să acoperim aceste datorii"1019. Monseniorul Gabor s-a adresat de multe ori și nunțiului apostolic, rugându-l să intervină pe lângă episcopi în vederea susținerii, dezvoltării și unificării presei catolice din România, fiind convins că doar așa se puteau obține rezultatele dorite: "După părerea mea, pentru progresul presei catolice române ar trebui să fie luate imediat următoarele 3 măsuri: 1. publicarea unui ziar săptămânal în limba română la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
inițiativa de înființare a unui Institut catolic s-a concretizat și a ajutat la dezvoltarea publicațiilor catolice din Moldova și la răspândirea culturii române în rândul comunității catolice (și nu numai). Institutul "Presa Bună" a reprezentat și o încercare de unificare a presei catolice din Moldova care parțial a reușit, însă nu a izbutit să depășească bariera regională și să se transforme într-o inițiativă națională așa cum a dorit monseniorul Gabor. Totuși a fost una dintre puținele acțiuni de unificare a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de unificare a presei catolice din Moldova care parțial a reușit, însă nu a izbutit să depășească bariera regională și să se transforme într-o inițiativă națională așa cum a dorit monseniorul Gabor. Totuși a fost una dintre puținele acțiuni de unificare a presei catolice (și implicit a catolicismului românesc), fie și regională, care nu a fost în întregime sortită eșecului. Obiectivele presei catolice românești și dezideratul celor implicați în acest domeniu au fost unificarea publicațiilor catolice din țara noastră, crearea unui
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a fost una dintre puținele acțiuni de unificare a presei catolice (și implicit a catolicismului românesc), fie și regională, care nu a fost în întregime sortită eșecului. Obiectivele presei catolice românești și dezideratul celor implicați în acest domeniu au fost unificarea publicațiilor catolice din țara noastră, crearea unui cotidian la București care să reprezinte și să se adreseze întregii comunități catolice din statul român (indiferent de etnie și rit) și care să aibă și o orientare social-politică, nu doar religioasă. Deși
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
orientare social-politică, nu doar religioasă. Deși Sfântul Scaun a susținut și s-a implicat direct (inclusiv financiar) în demersurile întreprinse în această direcție, din cauza incapacității ierarhilor din România de a trece peste diferențele de viziune și orgoliile personale, dezvoltarea și unificarea presei catolice nu a reușit să se realizeze decât în mică măsură (presa catolică românească rămânând în urmă față de cea din statele vecine precum Polonia și Ungaria). Participarea la evenimentele internaționale organizate de Vatican tocmai în ideea de unificare și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și unificarea presei catolice nu a reușit să se realizeze decât în mică măsură (presa catolică românească rămânând în urmă față de cea din statele vecine precum Polonia și Ungaria). Participarea la evenimentele internaționale organizate de Vatican tocmai în ideea de unificare și de coordonare a presei catolice din lumea întreagă a scos în evidență lipsa de unitate a presei românești. Ținând cont de contextul social-politic existent în statul român (precum și de gradul de dezvoltare economică și culturală) unde credincioșii catolici reprezentau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fost de exemplu, cazul României). Vaticanul a considerat mass-media o nouă formă de evanghelizare și de transmitere a mesajului crestin, un mijloc de propagandă și de apărare împotriva atacurilor îndreptate împotriva sa. Mai mult, presa reprezenta un nou mijloc de unificare a catolicismului din întreaga lume, prin crearea unor centre și organisme media foarte puternice(unitare în ceea ce privea coordonarea), care au transmis viziunea Bisericii cu privire la evoluția societății sub toate aspectele sale (unificarea presei catolice a reprezentat o prioritate pentru Vatican
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Mai mult, presa reprezenta un nou mijloc de unificare a catolicismului din întreaga lume, prin crearea unor centre și organisme media foarte puternice(unitare în ceea ce privea coordonarea), care au transmis viziunea Bisericii cu privire la evoluția societății sub toate aspectele sale (unificarea presei catolice a reprezentat o prioritate pentru Vatican, care a întreprins numeroase acțiuni în întreaga lume pentru a realiza acest deziderat, ce nu a fost însă îndeplinit în totalitate). Centralizarea concentrată în jurul Vaticanului și al Papei a rămas o trăsătură
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
etc. Ideea de bază a fost menținerea și consolidarea unității Bisericii Catolice din întreaga lume și lupta împotriva atacurilor îndreptate împotriva sa. Organizarea de către Sfântul Scaun a Congreselor și a Expoziției mondiale a presei catolice a constituit o modalitate de unificare a catolicismului la nivel mondial, prin intermediul mijloacelor de comunicare. Se urmărea impunerea viziunii Bisericii cu privire la direcțiile și la modul de dezvoltare a presei catolice, în vederea îndeplinirii obiectivelor sale (de transmitere a viziunii acesteia despre societate și problemele contemporane și întărirea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
imixtiune în problemele interne ale statului român. Toate aceste realități din societatea românească referitoare la situația comunității catolice au fost reflectate în presa din România a acestei confesiuni. Vaticanul a acordat o importanță deosebită dezvoltării unei prese catolice românești și unificării acesteia. Motivul era crearea unei exprimări unitare a catolicilor din noul stat român (indiferent de rit sau etnie), mai cu seamă în sfera politică (Statul Papal a dorit înființarea unei formațiuni politice catolice românești care să sprijine acțiunile sale la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tradiții a presei greco-catolice încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea (caracteristica principală a acestor tipărituri nu a fost cea religioasă, însă apartenența elitei intelectuale și politice din Transilvania la ritul unit a oferit și această dimensiune, secundând lupta de unificare a românilor). Așadar, dezvoltarea presei catolice din România nu s-a realizat după un plan bine stabilit sau la inițiativa ierarhiei bisericești, ci din inițiativele personale (care au primit aprobarea și încurajările episcopilor) ale unor preoți și după un model
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
religioase (deși chiar Vaticanul a acceptat treptat existența unui catolicism național). Această lipsă de unitate a presei a fost conștientizată atât de catolicii din România, cât și de către Vatican. Este adevărat că au existat mai multe încercări și acțiuni de unificare a presei catolice (și odată cu acestea, și a catolicismului românesc): înființarea unui cotidian în capitala țării reprezentativ pentru toți catolicii, crearea unor asociații de presă la nivel național, o participare unitară la evenimentele din domeniul comunicării organizate pe plan internațional
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
publicații unite, în care cele două elemente s-au împletit. În lucrarea de față ne-am axat pe analiza tipătiturilor catolice din diecezele de București și Iași, în contextul social-politic existent în prima jumătate a secolului al XX-lea. Dezideratul unificării presei catolice românești a fost exprimat în nenumărate rânduri de către toate autoritățile catolice, însă nu a fost îndeplinit (au existat mai multe proiecte de cotidian catolic ce ar fi trebuit să apară în capitala țării și care să-i reprezinte
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
religioase clasice, în care nu erau tratate subiecte politice (deși Vaticanul a dorit înființarea unor ziare care să abordeze teme social-politice și să creeze o forță politică catolică în România, care să se adreseze întregii societăți românești). Eșecul dezideratului de unificare a presei catolice din România a avut mai multe cauze, printre care neînțelegerile existente între cele două rituri (unit și latin), precum și între etniile din țară, în privința evoluției și dezvoltării mass- mediei catolice; un factor important l-a reprezentat și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
solidarității. Începând cu perioada modernă, Biserica a privit astfel presa și a încercat să folosească acest fenomen, să și-l însușească, sau măcar să-l raporteze la propriile principii. Ziarele au devenit un mijloc de menținere a unei coeziuni și de unificare a catolicismului din întreaga lume, indiferent de țară, limbă, naționalitate. Acest fapt a fost dovedit și de organizarea de evenimente precum Expoziția mondială a presei catolice, Congresul mondial al presei catolice, de înființarea unor instituții care să reunească activitatea jurnalistică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
al solidarității. Începând cu perioada modernă, Biserica a privit astfel presa și a încercat să folosească acest fenomen, să și-l însușească, sau măcar să-l raporteze la propriile principii. Ziarele devin un mijloc de menținere a unei coeziuni și de unificare a catolicismului din întreaga lume, indiferent de țară, limbă, naționalitate. Acest fapt a fost dovedit și de organizarea de evenimente precum Expoziția mondială a presei catolice, Congresul mondial al presei catolice, de înființarea unor instituții care să reunească activitatea jurnalistică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]