4,958 matches
-
Imunitatea hormonală Este asigurată de hormonii care intervin la nivelul uterului în procesul de autoapărare antiinfecțioasă, fiind reprezentați, în special de steroizii ovarieni: progesteron și estrogeni. Concentrațiile și raporturile dintre acești hormoni au un rol deosebit în apariția unui ciclu uterin sincron cu ciclul ovarian. Estrogenii produc o multiplicare și o creștere a dimensiunilor celulelor epiteliului de suprafață și glandular al endometrului, dar și al glandei mamare în perioada de lactație. Progesteronul are un rol în activitatea secretorie a glandelor uterine
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
uterin sincron cu ciclul ovarian. Estrogenii produc o multiplicare și o creștere a dimensiunilor celulelor epiteliului de suprafață și glandular al endometrului, dar și al glandei mamare în perioada de lactație. Progesteronul are un rol în activitatea secretorie a glandelor uterine. S-a constatat că inflamația uterină nu poate fi provocată decât în faza luteală a ciclului sau la femele cu cicluri anormale. În faza lutealăprogesteronică, infecția este favorizată de pH-ul relativ scăzut, ce permite multiplicarea maximă a bacteriilor, migrarea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
produc o multiplicare și o creștere a dimensiunilor celulelor epiteliului de suprafață și glandular al endometrului, dar și al glandei mamare în perioada de lactație. Progesteronul are un rol în activitatea secretorie a glandelor uterine. S-a constatat că inflamația uterină nu poate fi provocată decât în faza luteală a ciclului sau la femele cu cicluri anormale. În faza lutealăprogesteronică, infecția este favorizată de pH-ul relativ scăzut, ce permite multiplicarea maximă a bacteriilor, migrarea tardivă a leucocitelor în lumenul uterin
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
uterină nu poate fi provocată decât în faza luteală a ciclului sau la femele cu cicluri anormale. În faza lutealăprogesteronică, infecția este favorizată de pH-ul relativ scăzut, ce permite multiplicarea maximă a bacteriilor, migrarea tardivă a leucocitelor în lumenul uterin și efectul inhibitor al secreției uterine asupra fagocitozei ( BOITOR I., 1979, YABLONSKY V., 1993, EUN-KYUNG-LEE , 1998). A. Mijloace nespecifice de apărare a uterului postpartum Sunt reprezentate de mijloace mecanice și mijloace nespecifice, cum sunt : secrețiile epiteliale și glandulare ale endometrului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în faza luteală a ciclului sau la femele cu cicluri anormale. În faza lutealăprogesteronică, infecția este favorizată de pH-ul relativ scăzut, ce permite multiplicarea maximă a bacteriilor, migrarea tardivă a leucocitelor în lumenul uterin și efectul inhibitor al secreției uterine asupra fagocitozei ( BOITOR I., 1979, YABLONSKY V., 1993, EUN-KYUNG-LEE , 1998). A. Mijloace nespecifice de apărare a uterului postpartum Sunt reprezentate de mijloace mecanice și mijloace nespecifice, cum sunt : secrețiile epiteliale și glandulare ale endometrului, care conțin substanțe antibacteriene (mutine, incubine
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
YABLONSKY V., 1993, EUN-KYUNG-LEE , 1998). A. Mijloace nespecifice de apărare a uterului postpartum Sunt reprezentate de mijloace mecanice și mijloace nespecifice, cum sunt : secrețiile epiteliale și glandulare ale endometrului, care conțin substanțe antibacteriene (mutine, incubine, lizozim), (BOSTEDT H., 1984); contracțiile uterine din timpul puerperiumului timpuriu, retracția și involuția uterului postpartum ; eliminarea loșiilor și a bacteriilor din uter. 3.8.2. Reglarea neuro-hormonală a răspunsului imun Reglarea răspunsului imun în puerperium la vacă este asigurată de: anticorpi, antigeni, complexele antigen-anticorp, citokine (interleukine
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fătului, îndeosebi după avort, distocii și parturiții induse cu corticoizi, când învelitorile fetale nu sunt eliminate până la 12 ore vara și 24 ore iarna. Considerată ca o afecțiune puțin gravă este totuși importantă deoarece adesea este asociată cu afecțiuni inflamatorii uterine, scăderea performanțelor de reproducție și diminuarea producției de lapte (CHARLES GUARD,1993). Etiologia retenției anexelor fetale Diverse studii de specialitate (BOITOR I. și col.1980,1981, 1984,1985) au indicat existența a două categorii de factori implicați în etiologia acestor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și rații dezechilibrate 146 sau deficitare în diferiți nutrienți), condițiile precare de zooigienă, exploatarea nerațională, neconformă cu cerințele de producție (forțajul productiv), starea fiziologică sau vârsta prea mare a animalelor, condiții de mediu necorespunzătoare, factorii genetici, distociile, fătările gemelare, torsiunea uterină, conformația placentei, factorii de stres ( temperatura, lipsa odihnei, transporturi obositoare), care acționează prin stimularea eliberării de corticoizi, fapt ce contribuie la declanșarea timpurie a parturiției, fără maturizarea placentei, parturiții induse cu corticoizi Factorii determinanți specifici (bacterienii), nespecifici Originea germenilor bacterieni
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
scădere relativă a prostaglandinei F2 α și a concentrației de seleniu (GRUNERT E. 1978). NJORKMAN și SOLLEN, citați de GRUNERT E. 1978 au evidențiat din punct de vedere histochimic existența la nivelul liniei de joncțiune, între trofoblast și epiteliul criptei uterine o adezivitate celulară datorată constelației moleculare ce există între suprafețele aflate în contact și a unor enzime care modifică componentele suprafeței celulare. S-a constatat că adezivitatea între trofoblast și celulele criptei uterine la vacile cu retenția anexelor fetale se
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de joncțiune, între trofoblast și epiteliul criptei uterine o adezivitate celulară datorată constelației moleculare ce există între suprafețele aflate în contact și a unor enzime care modifică componentele suprafeței celulare. S-a constatat că adezivitatea între trofoblast și celulele criptei uterine la vacile cu retenția anexelor fetale se menține și după parturiție. Modificările morfologice care tulbură mecanismele de desprindere a placentei determinând retenția anexelor fetale sunt: placentoame imature sau involuția avansată a placentoamelor, edemul vililor corionici, hiperemia placentoamelor, suprafețe necrotice fără
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
menține și după parturiție. Modificările morfologice care tulbură mecanismele de desprindere a placentei determinând retenția anexelor fetale sunt: placentoame imature sau involuția avansată a placentoamelor, edemul vililor corionici, hiperemia placentoamelor, suprafețe necrotice fără inflamație între vilii corionici și pereții criptelor uterine, macerarea vililor corionici, placentite și cotiledonite și inerția uterină (GRUNERT E. 1978). Frecvența retențiilor anexelor fetale Conform studiilor diferiților autori, frecvența retențiilor anexelor fetale prezintă diferite variații : între 7-19 % , după ZAIEM și col. 1994, între 10-15 % , după CHARLES GUARD, 1994
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de desprindere a placentei determinând retenția anexelor fetale sunt: placentoame imature sau involuția avansată a placentoamelor, edemul vililor corionici, hiperemia placentoamelor, suprafețe necrotice fără inflamație între vilii corionici și pereții criptelor uterine, macerarea vililor corionici, placentite și cotiledonite și inerția uterină (GRUNERT E. 1978). Frecvența retențiilor anexelor fetale Conform studiilor diferiților autori, frecvența retențiilor anexelor fetale prezintă diferite variații : între 7-19 % , după ZAIEM și col. 1994, între 10-15 % , după CHARLES GUARD, 1994 și între 2-32 % ,după BODE K. și DUNCANSON G.
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
a obținut o scurtare a duratei de eliminare a anexelor fetale și o reducere a incidenței retenției acestora prin utilizarea de PGF2 α (fenprostalen) sau prin injectarea de colagenază în artera ombilicală din porțiunea externă a placentei. Pentru stimularea involuției uterine după retenția anexelor fetale este recomandată plimbarea zilnică a femelei și administrarea de uterotonice cu gluconat de calciu, i.v. și ocitocice (BOITOR I. 1987, SEICIU FL. și col.1987). 4.2. Infecțiile genitale Sunt afecțiuni puerperale, care datorită frecvenței
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
34,6 % și respectiv 37 % și valori minime în lunile iunie și septembrie, între 10,0% și respectiv 10,2 %, (fig. 52). Din analiza rezultatelor se evidențiază o repartiție a valorilor în raport cu sezonul parturiției, constatându-se frecvențe ridicate a infecțiilor uterine în sezoanele de iarnă-primăvară, cu valori cuprinse între 28,5 % și respectiv 30,8 %, precum și o valoare medie în sezonul de toamnă de 14,8 %, (fig. 53). Analizând semnificația statistică a influenței sezonului asupra incidenței infecțiilor genitale la vaci postpartum
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
11,69 % (p<0,01), între primavară-toamnă de +15,9% (p<0,01), între toamnă-iarnă de -13,6% (p<0,01) și între vară iarnă de -9,3% (p<0,01). Influența sezonului asupra incidenței retențiilor anexelor fetale și infecțiilor uterine la vaci este confirmată și de alți autori, care au constatat o incidență maximă în sezonul de iarnăprimavară (CHAFFAUX ST. și colab. 1991). Stresul termic determinat de valorile situate în afara confortului termic (în plus sau în minus) produce modificări semnificative
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de valorile situate în afara confortului termic (în plus sau în minus) produce modificări semnificative ale efectorilor imuni celulari și umorali, afectând autoapărarea locală și generală, determinând amplificarea receptivității organismului la diverși agenți patogeni sau condiționat patogeni. În raport cu lactația incidența infecțiilor uterine înregistrează valori maxime la prima lactație de 28,4 %, scade apoi până la a-V-a lactație, când se înregistrează o frecvență minimă (17,0 %) și crește din nou după a-V-a lactație până la 20,4 %, (fig. 54). Analiza varianței
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
că intensificarea producției de lapte nu are consecințe inevitabile asupra creșterii incidenței afecțiunilor puerperale la vaci (OTEL V., ILINCA N., 1973, STEFFAN J., HUMBLOT P. 1995). Etiopatogenia infecțiilor genitale postpartum la vaci Factorii favorizanți retenția anexelor fetale, tulburările de dinamică uterină(hipotonie sau hiperkinezie uterină), leziunile traumatice din timpul parturițiilor dificile (distociilor), factori alimentari, metabolici, care afectează sistemul de apărare a organismului prin scăderea capacității de 159 autoapărare și creșterea susceptibilități la infecții, (MIUISEPP J., și col. 1984, VALLET A., și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
lapte nu are consecințe inevitabile asupra creșterii incidenței afecțiunilor puerperale la vaci (OTEL V., ILINCA N., 1973, STEFFAN J., HUMBLOT P. 1995). Etiopatogenia infecțiilor genitale postpartum la vaci Factorii favorizanți retenția anexelor fetale, tulburările de dinamică uterină(hipotonie sau hiperkinezie uterină), leziunile traumatice din timpul parturițiilor dificile (distociilor), factori alimentari, metabolici, care afectează sistemul de apărare a organismului prin scăderea capacității de 159 autoapărare și creșterea susceptibilități la infecții, (MIUISEPP J., și col. 1984, VALLET A., și col., 1987, CHAFFAUX,ST
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
g (OVERTON M.W., 2000, CHENAULT, J.R., și col. 2003), carbonat de sodiu și oxid de magneziu în 3 5 reprize (BOITOR I., 1981), substanțe ocitocice (SEICIU FL. și colab. 1989), prostaglandina F2 α, cu efecte uterotonice, stimulatoare a contracției uterine, benefice în eliminarea conținutului uterin, cât și efecte luteolitice, determinând liza corpului luteal, care însoțește frecvent infecțiile uterine, tonifierea generală a organismului cu glucoză, vitamine și minerale, regim dietetic, furaje de bună calitate, fân vitaminos. 4.3. Nevrozele puerperale Nevrozele
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
CHENAULT, J.R., și col. 2003), carbonat de sodiu și oxid de magneziu în 3 5 reprize (BOITOR I., 1981), substanțe ocitocice (SEICIU FL. și colab. 1989), prostaglandina F2 α, cu efecte uterotonice, stimulatoare a contracției uterine, benefice în eliminarea conținutului uterin, cât și efecte luteolitice, determinând liza corpului luteal, care însoțește frecvent infecțiile uterine, tonifierea generală a organismului cu glucoză, vitamine și minerale, regim dietetic, furaje de bună calitate, fân vitaminos. 4.3. Nevrozele puerperale Nevrozele puerperale sunt stări patologice care
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
3 5 reprize (BOITOR I., 1981), substanțe ocitocice (SEICIU FL. și colab. 1989), prostaglandina F2 α, cu efecte uterotonice, stimulatoare a contracției uterine, benefice în eliminarea conținutului uterin, cât și efecte luteolitice, determinând liza corpului luteal, care însoțește frecvent infecțiile uterine, tonifierea generală a organismului cu glucoză, vitamine și minerale, regim dietetic, furaje de bună calitate, fân vitaminos. 4.3. Nevrozele puerperale Nevrozele puerperale sunt stări patologice care apar după parturiție, caracterizate prin tulburări complexe neurovegetative. În funcție de modul de manifestare, nevrozele
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
apoi diaree), nervos (abatere,uneori hiperexcitație),umoral (hipoglicemie, acetonemie, acetonurie) și locomotor (decubit). Aria hepatică este mărită și dureroasă. Se înregistrează scăderi ale producției de lapte, acesta are gust dulceag cu miros de acetonă. Sunt constatate frecvete secreții vaginale, subinvoluție uterină și miros de acetonă a aerului expirat. Diagnosticul Se stabilește pe baza semnelor clinice și a examenului de laborator prin constatarea hipoglicemiei și valori crescute ale corpilor cetonici. Tratamentul Tratamentul preventiv furajarea animalelor cu rații echilibrate energo-proteic și lipidic, în
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
puerperală, dar nu au regresat datorită unei tulburări hormonale(hipersecreție de progesteronă și hiposecreție de FSH),(BOITOR, I., 1979). Adesea în persistența corpului luteal în puerperium este implicat un proces inflamator la nivelul uterului, care determină alterări la nivelul celulelor uterine și a sistemului enzimatic responsabil de eliberarea factorului luteolitic (prostaglandina F2 α). Deoarece între unitatea utero-ovariană și cea hipotalamo hipofizară există conexiuni foarte strânse, o subinvoluție a uterului postpartum, datorată unui proces infecțios poate întârzia sau bloca luteoliza corpului luteal
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
puerperale depinde de restabilirea complexului hormonal hipotalamo hipofizo ovarian, proces ce cuprinde un număr de transformări de tip secvențial. Glanda hipofiză primește timpuriu postpartum frecvenți stimuli hipotalamici (Gn-RH), dar aceasta se află sub un control inhibitor al unității utero-ovariene. Evoluția uterină necorespunzătoare împiedică femela să-și reia ciclicitatea prea timpuriu. Între unitatea utero-ovariană și cea hipotalamo-hipofizară trebuie să existe o sincronizare perfectă cu privire la eliberarea feed-back a secreției gonadotrope hipofizare și steroizilor ovarieni. S-a dovedit faptul că declanșarea activității ovariene cât
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
timpuriu. Între unitatea utero-ovariană și cea hipotalamo-hipofizară trebuie să existe o sincronizare perfectă cu privire la eliberarea feed-back a secreției gonadotrope hipofizare și steroizilor ovarieni. S-a dovedit faptul că declanșarea activității ovariene cât mai timpuriu postpartum are efect benefic asupra involuției uterine, degradarea loșiilor și refacerea morfofuncțională a endometrului. Estrogenii au un rol esențial în evoluția perioadei puerperale la vacă, în cooperare cu hormonii ocitocici și factorii luteolitici, tip prostaglandină F 2 α , (BOITOR, I., 1984, PETERS, A.R. 1984). 5.2
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]