5,036 matches
-
în arboradă! V-ați lăsat păcăliți. Moby Dick nu-și aruncă jetul o singură dată, ca să dispară după aceea! Și chiar așa era. în entuziasmul lor, oamenii luaseră drept un jet de balenă cu totul altceva, după cum avea să se vădească în curînd. Căci abia se urcase Ahab la postul lui de observație și abia îi fixaseră oamenii parîma pe cavila de pe punte, că bătrînul dădu tonul pentru orchestra lui, făcînd aerul să vibreze ca la descărcarea unei salve de puști
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
menit a se urca la treaptă cât de înaltă", nu șovăiește de a face declarații de iubire acestui popor, care e "curat, înțelept, vesel și poetic în graiul său" și a cărui adâncă cumințenie, imaginație, spirit satiric, inimă bună se vădesc în proverbele, poeziile, obiceiurile sale. "Eu, zice el splendid, de câte ori aud doina, îmi pare că aud Moldova plângând după gloria sa cea veche" 1. Gîndiți-vă la impresia produsă de doină asupra lui O. Carp sau Coșbuc. Pentru aceștia, doina e
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dacă la un romancier - care poate, prin definiție, să fie mai olimpian, mai conștiință-oglindă -, acea personalitate străbate în operă, este evident că în opera unui satiric, care e stăpânit de sentimente puternice față de lumea ce zugrăvește, acea personalitate se va vădi și mai mult. Pretenția de conștiință-oglindă am văzut că au avut-o toți criticii, și a avut-o și satiricul de altădată V. Alecsandri. Am văzut însă că Alecsandri, în realitate, a privit și el sociatatea românească prin prisma unui
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
decât din literatura lui Eminescu și Creangă. Iată, apoi, cauza pentru care limitarea ori chiar transpunerea în românește a poeziei "noi" franceze ori germane e un lucru foarte natural, pe când imitarea poeziei "vechi" străine sare deodată în ochi și se vădește ca plantă exotică. Iată, cu alte cuvinte, pentru ce e natural ca poezia noastră "nouă" să fie, în bună parte, o anexă a celei franceze și să nu aibă nici o legătură cu literatura română - a cărei existență, dealtfel, și în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
române a făcut, așadar, un pas însemnat. Deși paragraful destinat în acest articol lui Eminescu a luat o întindere cam prea mare, vom mai adăuga totuși considerația, esențială pentru tema noastră, că influența romantică germană se face tot mai puțin vădită cu vremea în opera lui Eminescu. El se tot eliberează de ea, și în fond și în formă. Elementele de fond romantic-germane, mai frecvente la început (Floare albastră, Călin, Strigoii, Făt-Frumos din tei, Povestea teiului), apar mai târziu numai în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
George Scrioșteanu. Cronica plastică e susținută de Lucia Dracopol-Negulescu, Mihail Gh. Constantinescu și D. Caselli. Fără dinamismul de altădată sunt vechile rubrici „Gazetăria literară”, „O samă de cuvinte”, „Bazar”, „Așa și așa”. Un efort în direcția conectării la actualitate se vădește însă în 1930, când se realizează o anchetă - Săptămâna poeziei - și un ciclu de interviuri luate de N. Crevedia. Menționabile sunt „cărțile redate în extrase”, alese de Numa Cartianu și de un enigmatic Dimitry, care mai trimite câteva corespondențe din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Neraportarea repetată sau raportarea eronată a bazei de calcul și a datelor necesare pentru calcularea ratei medii a dobânzilor la vedere constituie o încălcare a disciplinei bancare. (2) Modificarea unor operațiuni contabile și/sau a unor raportări statistice, în scopul vădit de a diminua nivelul prevăzut al rezervelor minime obligatorii, daca faptele nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să constituie, potrivit legii penale, infracțiuni, constituie o încălcare a disciplinei bancare. ... (3) Faptele prevăzute la alin. (1) și (2) se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168230_a_169559]
-
Neraportarea repetată sau raportarea eronată a bazei de calcul și a datelor necesare pentru calcularea ratei medii a dobânzilor la vedere constituie o încălcare a disciplinei bancare. (2) Modificarea unor operațiuni contabile și/sau a unor raportări statistice, în scopul vădit de a diminua nivelul prevăzut al rezervelor minime obligatorii, daca faptele nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să constituie, potrivit legii penale, infracțiuni, constituie o încălcare a disciplinei bancare. ... (3) Faptele prevăzute la alin. (1) și (2) se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168231_a_169560]
-
Neraportarea repetată sau raportarea eronată a bazei de calcul și a datelor necesare pentru calcularea ratei medii a dobânzilor la vedere constituie o încălcare a disciplinei bancare. (2) Modificarea unor operațiuni contabile și/sau a unor raportări statistice, în scopul vădit de a diminua nivelul prevăzut al rezervelor minime obligatorii, daca faptele nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să constituie, potrivit legii penale, infracțiuni, constituie o încălcare a disciplinei bancare. ... (3) Faptele prevăzute la alin. (1) și (2) se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192388_a_193717]
-
Neraportarea repetată sau raportarea eronată a bazei de calcul și a datelor necesare pentru calcularea ratei medii a dobânzilor la vedere constituie o încălcare a disciplinei bancare. (2) Modificarea unor operațiuni contabile și/sau a unor raportări statistice, în scopul vădit de a diminua nivelul prevăzut al rezervelor minime obligatorii, daca faptele nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să constituie, potrivit legii penale, infracțiuni, constituie o încălcare a disciplinei bancare. ... (3) Faptele prevăzute la alin. (1) și (2) se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192390_a_193719]
-
Neraportarea repetată sau raportarea eronată a bazei de calcul și a datelor necesare pentru calcularea ratei medii a dobânzilor la vedere constituie o încălcare a disciplinei bancare. (2) Modificarea unor operațiuni contabile și/sau a unor raportări statistice, în scopul vădit de a diminua nivelul prevăzut al rezervelor minime obligatorii, daca faptele nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să constituie, potrivit legii penale, infracțiuni, constituie o încălcare a disciplinei bancare. ... (3) Faptele prevăzute la alin. (1) și (2) se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192389_a_193718]
-
Neraportarea repetată sau raportarea eronată a bazei de calcul și a datelor necesare pentru calcularea ratei medii a dobânzilor la vedere constituie o încălcare a disciplinei bancare. (2) Modificarea unor operațiuni contabile și/sau a unor raportări statistice, în scopul vădit de a diminua nivelul prevăzut al rezervelor minime obligatorii, daca faptele nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să constituie, potrivit legii penale, infracțiuni, constituie o încălcare a disciplinei bancare. ... (3) Faptele prevăzute la alin. (1) și (2) se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192391_a_193720]
-
Neraportarea repetată sau raportarea eronată a bazei de calcul și a datelor necesare pentru calcularea ratei medii a dobânzilor la vedere constituie o încălcare a disciplinei bancare. (2) Modificarea unor operațiuni contabile și/sau a unor raportări statistice, în scopul vădit de a diminua nivelul prevăzut al rezervelor minime obligatorii, daca faptele nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să constituie, potrivit legii penale, infracțiuni, constituie o încălcare a disciplinei bancare. ... (3) Faptele prevăzute la alin. (1) și (2) se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192392_a_193721]
-
aneantizată orice morală elementară? Elie Wiesel și alături de el, în cărți sau mărturii, supraviețuitori precum Oliver Lustig, Liviu Beris, Matei Gall sau Norman Manea a (au) găsit explicația fundamentală: "opusul iubirii nu este ura, este indiferența". În fine, atunci când tinerii vădesc în chip constant atitudini de indiferență contaminate cu cinism folosind expresia whatever "ce-o fi o fi", acest fapt semnalează și o anumită derută, o lăsare pe seama hazardului și o neîncredere în forța unei alegeri morale, ce solicită timp, voință
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
o montase cu asumată violență iconoclastă, cu evidentă dorință de dinamitare a tradiției. Era evident că nici în film nu se putea cantona în ecranizări cuminți. În 1978, debutul cinematografic cu Înainte de tăcere i-a adus unanime elogii și pentru că vădea o puternică aspirație spre stil. Pășind cu eleganță în lumea imaginilor, orizontul cultural i-a îngăduit să citească proza lui Caragiale, În vreme de război, într-o îndrăzneață cheie, din perspectiva unei viziuni racordate la vibrațiile de ultimă oră ale
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sărăcie), acestea sunt perfect integrate dramei lui Stavrache, condamnat la judecarea propriei însingurări, o dramă existențială, ale cărei mari întrebări transpar cu forță în fața momentului final, în fața morții, înainte de shakespeareana rezonanță a tăcerii. [...] Și așa cum la Caragiale "legea artistică se vădește a fi măsura extremă manifestată prin concizie", Alexa Visarion își respectă limbajul ales, conferind filmului forța de sugestie, eliberată de discursivitatea unui dialog stufos și explicativ, de pleonasmul unui comentariu muzical, de platitudinea unei imagini comode. Liviu Rozorea, hangiul Stavrache
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
favorizează poziția bărbatului; copiii din familie; dependența materială a soției de soț; alcoolul. Este relevant faptul că doar 17 persoane din 78 au răspuns la întrebarea privind cauzele. Celelalte persoane intervievate răspund că nu știu care ar putea fi cauzele. Acest răspuns vădea mai degrabă o îngrijorătoare lipsă de interes pentru subiectul violența domestică. Subiecții noștri nu considerau violența în familie ca pe un fenomen grav, care ar necesita luat în atenție, înțeles. Nici rostul unor servicii de specialitate nu era întrevăzut de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
structurile lor fundamentale politice și constituționale, inclusiv în ceea ce privește autonomia locală și regională. Ea respectă funcțiile esențiale ale statului, în special cele care se referă la asigurarea integrității teritoriale a statului, la menținerea ordinii publice și la apărarea securității interne". Se vădește, astfel, o netă distincție între "constituționalizarea" economică (folosim un termen impropriu) și constituționalizarea politică, de fapt "constituționalizare" în adevăratul sens al cuvântului 21. Evident, nu se poate face o separare fundamentală între cele două noțiuni. Nu trebuie uitat că practica
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Bonn, după perfectarea stabilirii relațiilor diplomatice româno-vest-germane (1967). Întrevederea urma să aibă ca obiect relatarea de către ministrul român a modului în care s-au desfășurat tratativele cu partea vest-germană, pentru încheierea acestui important act de politică externă, în care era vădit interesată și Ungaria. La întoarcerea sa de la Bonn, în conformitate cu înțelegerea convenită, Corneliu Mănescu a făcut escala la Budapesta, la data și ora stabilită de comun acord s-a prezentat la M.A.E. ungar, unde a fost primit de ministrul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
aceeași replică a lui Hirsch, după ce-l întîlnesc pe prosperul ieșean N.N. Care mă tratează de-a dreptul familiardar. Unul cu Ițic, luat din Freud (care numai de... antisemitism nu putea fi bănuit!): "Ițic a fost înrolat la artilerie. Este vădit un băiat inteligent, dar indisciplinat și fără interes pentru serviciul militar. Unul din superiorii săi, care este bine intenționat, îl ia deoparte și îi spune: "Ițic, tu nu ai ce căuta la noi, vreau să-ți dau un sfat: Cumpără
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de baze documentare din Arhivele Centrale, primatul reconsiderării „momentului 1866” rămânând incontestabil În dreptul istoricului ieșean Vasile Russu. </ref>. Numai că opinii controversate relative la același moment continuă să persiste, ele părând, În ultimul timp, chemate să Întrețină, pe fondul incertitudinilor vădite de stările de spirit ale publicului românesc, atitudini prorepublicane sau promonarhice. Cu atât mai binevenită poate să apară, de aceea, orice Încercare de aprofundare a diferitelor aspecte ori semnificații ale momentului 1866. Cât despre momentul 1881, subțietatea rezolvărilor lui istoriografice
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
insuficienta relevare a constituirii Regatului În scrierile istorice din perioada interbelică, o Întreprindere de genul celei a unor M. Polihroniade și Al. Chr. Tell <ref id="7"> 7 Mihai Polihroniade, Alexandru Christian Tell, Domnia Regelui Carol I, București, 1937.</ref> vădindu-se contrară sensului firesc al reconstituirii adevărului despre „fapte trecute”. Ar fi putut-o face N. Iorga, numai că „marele polihistor”, deși a scris mult, frumos, nu Însă și suficient de adevărat, despre „cele petrecute” la 1821, 1848, 1859 și
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
constelația marilor puteri o deținea, desigur, Germania, În optica politicii căreia România, În ciuda „legăturilor dinastice”, părea să nu prezinte prea mult interes, dincolo de condiția unui teren de tatonare a raporturilor ruso-austro-ungare, „arbitrate” de la Berlin. Confruntările marilor puteri În „chestiunea Dunării” vădeau deja resorturile unui atare „arbitraj” ce-și aveau drept „punct de sprijin” În alianța (secretă) germano-austro-ungară din 1879; aceleași confruntări trădau Îndepărtarea de epicentrul „chestiunii” a pozițiilor Angliei și mai evident ale Franței, chiar dacă, În privința ei, cele două puteri occidentale
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
la „satul real”, cu sumbra lui mizerie. Și suferă pentru că satul e vatra de românism curat, primejduit de relele ce se abat dinspre oraș, „iadul gol” - contaminație sămănătoristă -, unde valorile autentice se alterează, se părăduiesc. Articolele, mizând pe stratagemele persuasiunii, vădesc indiscutabile aptitudini de psiholog. Încă student, P. emite, la un congres, avizate Considerațiuni psihologice din viața țăranului român (intervenție tipărită în 1893). Și, îndeobște, scrierile de orientare sociologică și le concepe ca pe niște „studii asupra sufletului și vieții țărănești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
carnaval. O figură luminoasă, deși lucrată în trăsături mai convenționale, e Bunica, depozitară a valorilor tradiționale pozitive. Ca să-i scutească pe ceilalți de încă o rușine, bătrîna, înăbușindu-și plînsul, se chinuie să fredoneze un cîntec, după cum au chef "musafirii". Vădind intenția de a construi arhetipal, personajul ne convinge totodată că autorul nu se teme nici de melodramă. Și, dintr-o dată, terorizanții Vecini dispar. În fundul scenei se mai întrezăresc, parcă, vreo două perechi de fantoșe. Ambiguitatea învăluie totul (dramaturgul își plimbă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]