10,104 matches
-
ci unicul lui sistem de referință, unicul lui interlocutor este autorul jurnalului, care este și unic personaj. Rezultă de aici că viețile lor coincid? Răspunsul este: da, în posibilul lor. Splendoarea afectivității umane vine din faptul că ea este mai vastă decât realitatea unei experiențe trăite. Ea este, în esența ei, proiectivă și din această cauză ea poate trece dincolo de granițele unei vieți și poate străbate până la limita ultimă a experienței umane. Telescopate la scara omenirii, toate viețile se întîlnesc; se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și eu sufăr de rușine în sală și transpir de rușinea lui. În urmă cu câțiva ani, cu ocazia conferinței unui heideggeriolog german în fața unui amfiteatru plin de studenți, delatorul de pe vremuri, care, micuț și estropiat, își purta pe culoarele vaste ale facultății, alături de secretul prost păzit, pantalonii veșnic prea scurți, lăsând să se vadă elasticul sleit al unor șosete intrate pe jumătate în pantofi, m-a lăudat ca pe unul dintre "heideggeriologii de seamă ai culturii noastre" sau ceva în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un perete ușor povârnit și cu ferestrele tăiate în acoperiș (dar totuși cu priveliștea în stradă și nu, cioranian, direct către cer), în vreme ce latura cealaltă a casei ― livingul, baia, bucătăria, terasa ― se deschid amplu și cu ferestrele verticale către o vastă grădină interioară, cu brazi uriași, creată prin întîlnirea vilelor de pe mai multe străzi și care închid astfel spațiul acestei grădini comune. Ca în multe locuințe reușite, bucătăria este aici încăperea cea mai plăcută: e spațioasă, cu o masă mare, rotundă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
codul de categorii al celor mari: Aristotel-Kant-Hegel. Întrebarea lui Noica, menită să verifice dacă are în față un filozof autentic ― "Care îți e ideea?" ―, corect formulată ar fi tocmai aceasta: "Care îți e codul?" Iar "codul" (sau idiomul) este o vastă invenție terminologică cu alură de construcție, invenție în lanț, catenată ("legato"), complicîndu-se treptat, până când capătă forma unei adevărate "tapiserii metafizice": este o gândire cu "figuri impuse" al căror autor e chiar cel ce gândește cu ajutorul lor. Această auto-constrîngere are în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ne așteaptă Bogdan Mincă, fericit să fie călăuza noastră pe urmele lui Heidegger la Todtnauberg și Freiburg. Drumul către Todtnauberg (cam 20 km din Freiburg) este pe alocuri surprinzător de asemănător cu cel spre Păltiniș; aceeași șosea urcător-serpen-tinată, aceleași deschideri vaste către văi și povârnișuri, aceleași perdele de brazi, același cer lipsit de echivoc. Todtnauberg e un sat de munte, cu stive de lemne frumos așezate în fața fiecărei case, rânduit de o parte și alta a drumului, în fundul văii, și cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a făcut nu e mai prejos decât ce au făcut artiștii păgâni și cei creștini ai lumii romane? Cu ce încredere, care nu poate fi înțeleasă în termeni de trufie, s-a așezat pe sine într-o tradiție atât de vastă? "Eu aparțin lumii mele, pare să spună Bernea, dar uitați-vă cât de cuprinzătoare este lumea mea. Este un imperiu, un dublu imperiu, roman și creștin." Care alt român (Eliade?) a avut inteligența să evite în același timp sudalma răzvrătită
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
unor tipare seculare, lăsîndu-se integrată și absorbită de ele? Și ce straniu că nimeni nu a simțit că aici e șocul cărții, enigma și nebunia ei. Tocmai din cauză că locuia în România ca într-un ținut ce făcea parte dintr-un vast imperiu țărănesc originar, așa după cum făceau parte din el Grecia, sudul Franței sau cel al Italiei, Bernea nu a avut niciodată complexe de "romîn" și nu și-a propus niciodată "să fugă" sau "să rămînă" în Occident. Avea, după cum a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și încotro trebuie să mergem, primim un cod, credem în valori, pe scurt căpătăm un rost și sîntem rostuiți ― articulați ― în albia lumii. Fiecare religie mare își are metafizica și apoi morala ei. Dar cum ajunge omul în posesia acestor vaste icoane ale lumii? Cum ajunge el să se raporteze la ele ca "imagini" reale, subzistente, ba chiar dotate cu grade supreme de ființă? Pe ce poartă a minții noastre au pătruns ele în noi, de vreme ce prin experiența fiecăruia dintre noi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
că trăiește clipă de clipă într-un ocean de cărți, că înoată în ele de când se trezește și până la culcare și că acestea îl urmează, ca dâra unui reactor, oriunde s-ar afla în casă. Ele se desfășoară mai întîi, vast, pe rafturile care acoperă în întregime peretele din spatele fotoliului în care intelectualul nostru stă așezat la birou. Alte stive de cărți, de obicei în dezordine, se află chiar pe birou, altele, pe jos, în jurul biroului sau peste tot, de jur-împrejurul camerei
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
avut loc cu prețul uitării trecutului. Vreți un exemplu de tehnică a încorporării? a spus Bukovski. Recent, Tony Blair face o vizită în Rusia și declară cât de fericit e că se află într-o țară care are o "experiență vastă în combaterea terorismului". Să spui asta în chiar țara care a inventat terorismul, care a finanțat terorismul internațional și care i-a antrenat, în tabere speciale, pe teroriștii veniți din toate colțurile lumii! "Ceea ce mă sperie în această tehnică de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de a te freca la ochi pentru a reintegra lumea pe care ai părăsit-o, atunci ea nu e o carte importantă, ci una pe care o vei uita, pe care ai citit-o căznit și care va sfârși în vastul cimitir al cărților. Cărțile acestea care intră în timpul tău cu propriul lor timp pot fi citite chiar acolo unde ai apucat să le deschizi, în picioare în mijlocul camerei, lângă raftul unei librării sau la lumina unui felinar. 14 iulie A
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
e doar asta, ca partizanii lui Kant știau d. e. că baronia nu aduce de moștenire știința sau geniul și că nu e destul ca să aibă cineva un privilegiu - chiar cu pajere mpăratească fie - pentru ca să aibă la dispozițiunea sa imperiul cel vast al științei și lumina cea curată a criticei filozofice. Adepții școalei române de filozofie sunt cu mult mai încrezuți și mult mai nejenați; baronia și nimbul poetic sunt un drept nu la critică, ci până și la batjocură, până și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din ei, au fost pioniri perseveranți ai naționalităței și ai românismului - pioniri, soldați gregari, a cărora inimă mare plătea poate mai mult decât mintea lor - e adevărat! - care însă, de nu erau genii, erau cel puțin oameni de-o erudițiune vastă, așa precum nu esistă în capetele junilor noștri dandy. Acei oameni, acei istorici cari au început istoria noastră cu o minciună, după cum zice d. Maiorescu, de au scris tendențios și neadevăr, scuza lor cea mare nu o găsești tocmai în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
diplomația puterilor de nord, mai ales însă pe cea austriacă și pe cea rusească. Diplomația acestor puteri se văzu în fața unui factor a cărui greutate și putere fuseseră ignorate și ea recunoscu că nu numai nu are țeluri cu perspectivă vastă, ci că n-are nici măcar bază pentru măsuri momentane; că ea, care-și închipuia a dirije Europa, era însăși împinsă și stăpânită de întîmplarea oarbă. Urmarea nemijlocită a acestei cunoștințe a fost o pripire ciudată, o neregulată îmbulzire spre a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
noțiunea se rapoartă la reprezentare ca formula algebraică la calculul cu cifre sau ca logaritmul la numărul său. Tocmai prin această libertate a generalizărei este omul în stare a-și concentra mintea și a câștiga acea circumspecțiune peste un câmp vast de experiențe ce-l deosebește de toate celelalte ființe ale naturei. El nu este uimit și cotrupit prin varietatea infinită a indivizilor din natură și nu este, ca animalul, fatal legat de impresiunea momentului; ci liber aruncă căutătura abstracțiunii în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ca și aristocrația numelui istoric în republica cetățenilor. În amândouă republicele mediocritatea (din invidie și din simțământul nimicniciei sale) va bănui capetele pe care nu va putea sau nu va voi să le înțeleagă. Și un asemenea cap cu judecată. vastă și limpede este într-adevăr autorul manualului de logică, din care cauză republica literelor române e pe cât se poate în contra lui. Insinuări, buiguiri confuze despre cosmopolitism, bănuieli de neștiință, acuzări de plagiat, toate aceste se aruncă asupra unui spirit care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a educa mintea. În fine un om bine educat, cu inimă, caracter și moravuri bune, poate să fie c-un cerc restrâns de cunoștințe, pe când, din contra, cultura, cunoștințele cele mai vaste pot să fie coprinse de un om fără caracter, imoral, fără inimă. Cultura străină ca atare nu poate strica pe om pentru că trece prin prisma unui caracter, a unei inimi deja formate; educațiunea, creșterea cade însă în periodul acela al
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
deloc abordat în lucrările specifice, anume fenomenul numit însorărire. Îl aflăm pus în atenția celor interesați de problema hotarelor și a hotărniciilor de către boierul poet de la Țigăneștii Tecuciului, marele logofăt Costache Conachi, binecunoscut contemporanilor săi nu doar ca om de vastă cultură pentru vremea sa, ci și ca expert în înfăptuirea lucrărilor hotarnice și a cărților de hotărnicie, prin adânca pătrundere a sensurilor unor termeni din vechi documente sau păstrați prin tradiție, din generație în generație, și adecvați diverselor situații. În
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
supremul protector al supușilor săi” în concepția inițială ce l-a generat, dar ajungând, în cele din urmă, o povară greu de purtat de către supuși, de unde și neîncetatele și nesfârșitele lupte pentru a accede la putere, frământări însoțite de un vast cortegiu de suferințe suportate de către locuitorii de rând. Cu alte cuvinte, în loc de mai bune și drepte tocmeli și alcătuiri în forma de organizare statală și socială, în loc de o societate mai bine armonizată în domeniul raporturilor dintre stăpân și stăpâniți, ele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
contradicții greu de soluționat echitabil. De unde, în satul devălmaș, antagonismele lipsesc, în orice caz până destul de târziu, documentele nu le evidențiază, deoarece într-o stăpânire devălmașă „obștea satului își îmbină voința sa de reglementare a vieții sătești, concepută ca un vast atelier, cu drepturile fiecărei gospodării în parte”, spre deosebire de cadrul noului tip de relații, în care „se accentuiază procesul de cotropire din afară și diferența dintre membrii obștii ca stare materială, determinând practica hotărniciilor parțiale, iar acestea iau extindere ducând la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
perioadei de cultură Dridu, adică începutului afirmării etniei românești. Grindul trebuie localizat la poala terasei inferioare de la est de apa Bârladului, cursul vechi. Într-un capitol precedent am afirmat că, inițial, perimetrul satului și moșiei Torcești făceau parte integrantă din vastul spațiu al obștei umbrăreștene. Deci, comunitatea umană, ce se va dezvolta și va evolua în perimetrul la care ne referim, s-a desprins cândva (nu avem informații când) din hotarul Umbrăreștilor și s-a constituit în hotare distincte, cu identitate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
puține acestea, fără să apeleze la un specialist. Care să fie explicația acestei situații ? E ușor de găsit și ea rezidă în faptul că, așa cum scrie cercetătoarea și buna cunoscătoare a domeniului, Corina Nicolescu, „teritoriul românesc, se constituie dintr-o vastă întindere de păduri”, iar în cazul satelor noastre însuși numele derivat din latinescul umbră reprezintă cea mai elocventă rezonanță a acestei realități. Așadar, abundența lemnului chiar în interiorul așezării, cât și în împrejurimi, a făcut ușoară și posibilă deprinderea prelucrării lemnului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
violența copiilor și a tinerilor în general este un subiect de îngrijorare pentru multe democrații liberale occidentale și pentru multe state din "Sud". În Suedia sau în Anglia, în Olanda sau în Québec, în Spania sau în Germania sunt implementate vaste programe de acțiune pentru a încerca prevenirea, dacă nu chiar eradicarea ei. Aceeași îngrijorare se face simțită în Brazilia sau în Japonia, în Australia, în Guineea, în Burkina Faso, în Africa de Sud sau în Argentina. Sensibilitatea opiniei publice față de violența tinerilor este
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
arătăm diferența dintre cunoașterea instituțională a fenomenului și realitatea agresiunilor suferite. Ele dezvăluie importanța "cifrei negre", a delincvenței ascunse. În ce privește mediul școlar, acest tip de metodologie a devenit mult mai frecvent în Europa și în lume, mobilizând cercetătorii în anchete vaste, constituind importante baze de date care ne permit o evaluare mai corectă a importanței și evoluției fenomenului. În Franța, ancheta lui Horenstein și Voyron-Lemaire (în Charlot și Emin, 1997) privind dascălii victime anchetă care nu este totuși una axată pe
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
suferiseră, ci cele la care fuseseră martori 19, iar apoi le-am ales pe cele mai frecvente dintre acestea ca indicatori ai violenței. Categorizarea noastră nu este identică aceleia realizate de Carra și Sicot, care au grupat în categoria foarte vastă a lipsei de respect așa-numitele violențe verbale, numite mai prozaic, în limbajul tinerilor, insulte. Cinci tipuri de violență apar mai frecvent și au devenit principalii noștri indicatori în ce privește victimizările: extorcarea, insultele, furtul simplu, loviturile și rasismul. În 1996, numărul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]