5,224 matches
-
iar Lacul și Dorința sunt atît de strîns legate de Casandra și de Ipotești, încît nu mai găsim necesar a stărui și a repeta. Toate aceste poezii au trecut printr-un stagiu îndelungat, în atelierul eminescian, fără nici o tangență cu Veronica Micle, care, în toată viața ei, nici măcar n-a trecut pe la Ipotești. Eroarea continuă cînd, în același ciclu numit "veronion" a fost inclus și Călin, publicat la 1 noiembrie 1876, care, după Perpessicius, este "poemul de inspirație și dedicație veroniană
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
părul ei bălai", cînd "vîntul adună flori de tei", în calea dulcii umbre, Eminescu e în lăcașul, pe care nu-l poate părăsi, al propriei sale iubiri"200. Dar în Strigoii locaș al propriei iubiri eminesciene, nu-și are locul Veronica Micle, așa cum a pretins-o Perpessicius: "Alături cu toate elementele folclorice, istorice și comparatiste, cîte intră în joc, trebuie să se țină seama și de iubirea lui din această vreme, pentru Veronica"201. Nu de Veronica Micle e vorba în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
al propriei iubiri eminesciene, nu-și are locul Veronica Micle, așa cum a pretins-o Perpessicius: "Alături cu toate elementele folclorice, istorice și comparatiste, cîte intră în joc, trebuie să se țină seama și de iubirea lui din această vreme, pentru Veronica"201. Nu de Veronica Micle e vorba în Strigoii, ci de Casandra, de la Ipotești, prima lui iubită. Dorința lui fierbinte de a fi împreună cu Casandra am văzut-o, mai întîi, în Ondina; am relevat-o apoi în Povestea magului călător
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nu-și are locul Veronica Micle, așa cum a pretins-o Perpessicius: "Alături cu toate elementele folclorice, istorice și comparatiste, cîte intră în joc, trebuie să se țină seama și de iubirea lui din această vreme, pentru Veronica"201. Nu de Veronica Micle e vorba în Strigoii, ci de Casandra, de la Ipotești, prima lui iubită. Dorința lui fierbinte de a fi împreună cu Casandra am văzut-o, mai întîi, în Ondina; am relevat-o apoi în Povestea magului călător în stele, unde acel
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fie morți pentru lumea noastră, dar în lumea umbrelor să fie vii: "Decît în ceruri singur, mai bine în infern./ Dar noi doi împre ună..."202. Cred că este foarte clar: "Noi doi împreună", se referă la Casandra, nu la Veronica Micle! De mai bine de patru ani, poetul avusese presimțiri negre cu privire la pierderea Ipoteștiului și la ruinarea familiei. Acum presimțirile i se adevereau. În ultimii trei ani, cheltuielile și încă de cele mari au fost făcute, de Eminovici, în lanț
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Ori cîte să se-ntîmple Cu atît noroc, cu atît amar El sufletul mi-l împle."215 Aceasta duioasă și încă puternică amintire, a iubitei moarte, trebuie să producă mirare biografilor lui Eminescu, care nu i-au văzut decît relațiile cu Veronica Micle, cu Mite Kremnitz ori cu Cleopatra Leca-Poienoru, cărora unii din ei au încercat să le coase aripioare de heruvimi, deși sunt destule motive care să reducă acele relații la adevăratele dimensiuni. Cînd Eminescu s-a mutat cu serviciul la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
încercat să le coase aripioare de heruvimi, deși sunt destule motive care să reducă acele relații la adevăratele dimensiuni. Cînd Eminescu s-a mutat cu serviciul la București, în octombrie 1877, el nu s-a arătat cu regret mare pentru Veronica Micle, rămasă în Iași. Aflat apoi în anturajul Mitei Kremnitz, el a declarat că nicăieri nu se simte fericit, nici chiar ia Iași. Afară de aceasta, Slavici, în Amintirile sale, se arată scîrbit de cei ce născoceau "fel de fel de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de sinceră și de curată ca acea de la Ipotești, dar a rămas dezamăgit. Iubitele care i-au ieșit în cale aveau multă experiență în relațiile lor cu bărbații, așa că toate l-au dezgustat pînă la misoginism. Într-o scrisoare către Veronica Micle, el concludea: "Cuvîntul nu-i cuvînt, amorul nu-i amor și frumusețea e inscripția unui otel". Și tot acolo: Ce să mai continuăm, Doamnă, o comedie pe care D-ta ai știut s-o joci bine, nu-i vorbă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
închipuire: "Tu mi-ai murit o dată/ Să nu-mi mori de-a doua oară, înger de amor!" (Iubitei) E de mirare că tocmai în vara anului 1880 Harieta a fost trimisă la un pension din Cernăuți. Acolo i-a scris Veronica Micle, întrebînd-o: "Cum stai în privința banilor? pe cît timp ai plătit pensionul?" Tot acolo i-a scris și fratele său, Mihai, din București, la 26 august 1880: "Harietă dragă, nu-ți pot promite pozitiv că voi putea trimite în fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
primit de la Comitetul din Iași asemenea procură, iar casa s-a vîndut cu 6.000 lei, după ce Harieta aranjase, la 12 februarie, s-o cumpere cu 4.000 și cu plata în rate300. Marți, 12 aprilie 1888, fiind îndemnat de Veronica Micle, care venise anume de la București, poetul a plecat pentru totdeauna din Botoșani, spre marea supă rare a Harietei. "La plecare, Mihai mi-a promis că, de se va angaja, mă ia și pe mine la București, însă vorba românului
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
se fixeze termene de judecată cît mai dese, ele au pășit cu multă înfrigurare în anul 1889, fără vreun rezultat mulțumitor. În aceeași situație se afla și poetul, mutat la București. Vreme de trei săptămîni din noiembrie 1888, a umblat Veronica Micle pe la Botoșani, arătînd domnilor o chitanță semnată de poet, ca să-i poată ridica ajutorul votat de Consiliul județean, dar n-a putut încasa nici un ban308. De-abia la 24 Ianuarie 1889, după ce Consiliul județean a trecut la "economii" 200
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
216, 230, 239, 240, 256, 259, 261, 272, 274 Mavrodin, Marghiolița, 51, 62, 65, 73, 78, 94, 201 Mavrodin, Mihalache, 62, 65, 78, 92, 95, 111 Mănăstireanu, Dumitru, avocat, 150, 151, 153, 154 Michel, Moișe, 96, 97, 98, 100 Micle, Veronica, 23, 202, 208, 209, 212, 219, 220, 225, 229, 256, 258, 270 Minar, Octav, 19, 122 Morariu, Leca, 18, 41, 263, 266, 274 Morariu, Vasile, 159 Moritz, (Mavrichi, Mauriciu), 39, 216, 230, 239, 240, 260, 261 Morțun, Vasile, 242, 253
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Beniuc, Demostene Botez, Radu Boureanu, Ion Brad, Marcel Breslașu, Nina Cassian, Traian Coșovei, Ion Crânguleanu, Dan Deșliu, Ștefan Aug. Doinaș, Mihu Dragomir, Eugen Frunză, Aurel Gurghianu, Ion Horea, Emil Isac, Traian Iancu, Eugen Jebeleanu, Nicolae Labiș, Leonida Neamțu, M.R. Paraschivescu, Veronica Porumbacu, Aurel Rău, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Nicolae Tăutu ș.a. Transpunerile sale au fost adunate în volumul Csillagok osztályosa (1973). J. tălmăcește cu predilecție din literatura română contemporană, dar numele lui se întâlnește și printre traducătorii operei eminesciene (Költeményei, 1966
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287665_a_288994]
-
în colaborare); ed. București, 1999; Georg Trakl, 59 poeme, pref. trad., București, 1967, Tânguirea mierlei, pref. trad., Timișoara, 1983, Sebastian im Traum-Sebastian în vis, ed. bilingvă, București, 1998, Metamorfoza răului, pref. trad., București, 2000; Poezia nordică modernă, I-II, îngr. Veronica Porumbacu și Tașcu Gheorghiu, pref. Veronica Porumbacu, București, 1968 (în colaborare cu Tașcu Gheorghiu și Veronica Porumbacu); Poezia austriacă modernă (De la Rainer Maria Rilke până în zilele noastre), îngr. trad., pref. Maria Banuș, București, 1970 (în colaborare cu Maria Banuș); Poeți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
Trakl, 59 poeme, pref. trad., București, 1967, Tânguirea mierlei, pref. trad., Timișoara, 1983, Sebastian im Traum-Sebastian în vis, ed. bilingvă, București, 1998, Metamorfoza răului, pref. trad., București, 2000; Poezia nordică modernă, I-II, îngr. Veronica Porumbacu și Tașcu Gheorghiu, pref. Veronica Porumbacu, București, 1968 (în colaborare cu Tașcu Gheorghiu și Veronica Porumbacu); Poezia austriacă modernă (De la Rainer Maria Rilke până în zilele noastre), îngr. trad., pref. Maria Banuș, București, 1970 (în colaborare cu Maria Banuș); Poeți ai expresionismului, îngr. trad., București, 1971
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
trad., Timișoara, 1983, Sebastian im Traum-Sebastian în vis, ed. bilingvă, București, 1998, Metamorfoza răului, pref. trad., București, 2000; Poezia nordică modernă, I-II, îngr. Veronica Porumbacu și Tașcu Gheorghiu, pref. Veronica Porumbacu, București, 1968 (în colaborare cu Tașcu Gheorghiu și Veronica Porumbacu); Poezia austriacă modernă (De la Rainer Maria Rilke până în zilele noastre), îngr. trad., pref. Maria Banuș, București, 1970 (în colaborare cu Maria Banuș); Poeți ai expresionismului, îngr. trad., București, 1971 (în colaborare); Ernst Toller, Omul și masele, București, 1972; Yvan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
Grecia veche, Cluj, 1927; Nicolaus Olahus, primul umanist de origine română, Aninoasa-Gorj, 1939; Nonnos și Ovidiu, Sibiu, 1941; Pentru clasicism, Sibiu, 1942; Sfântul Ioan Gură de Aur și Platon, Sibiu, 1945; Gânduri și chipuri din lumea antică, îngr. și pref. Veronica Mocanu, postfață Nicolae Lascu, Cluj-Napoca, 1980. Ediții: Cronica inedită de la Blaj a protosinghelului Naum Râmniceanu, partea I, introd. edit., Cluj-Sibiu, 1944. Traduceri: Marc Aureliu, Către sine însuși, pref. trad., București, 1922; Ludwig Holberg, Trei comedii, pref. trad., București, 1922; Platon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
Tulbure. Bălcescu, sol de pace (1978), Iancu, moțul din Apuseni (1998) și Eminescu, student la Viena (2000) sunt piese de teatru-document. În ultima, unde apar ca personaje Mihai Eminescu, Ioniță Bumbac, Chibici Râvneanu, Ioan Bechnitz, Ioan Slavici, Alexandru Ioan Cuza, Veronica Micle și autorul însuși în rol de comentator, protagonistul apare ca luptător pentru unitatea culturală a românilor. Cred în teatru (1975) reunește douăsprezece convorbiri cu dramaturgi (D. R. Popescu, Al. Mirodan), regizori (Marietta Sadova, Ion Olteanu, Valeriu Moisescu, Mihai Dimiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
întâlnire o seamă dintre corifeii literaturii proletcultiste, convinși sau nu, fideli sau ulterior renegându-și scrierile din această etapă. Versurile, deșănțat partinice, dacă nu pueril-patriotice, sunt, în parte, însoțite de partitura muzicală aferentă. Semnatari: Nicolae Tăutu, Ștefan Tita, Victor Tulbure, Veronica Porumbacu, Mihai Filip, Dan Deșliu, Suzana Delciu, Dumitru Vasilescu Liman, Eugen Câmpeanu, Em. Ionescu, S. Darian, Iuliu Rațiu, B. Șoltuz, Vitalie Manolescu, Ion Serebreanu, Nina Cassian ș.a. De aceeași factură, dramaturgia - simplistă, moralizatoare, șablonardă - este axată pe o tematică rebarbativă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286000_a_287329]
-
a noastră, în condițiile în care ne îmbrăcăm și ne comportăm diferit, îndoindune de normă sau respingând-o. Ocupându-se de metafora oglinzii, care reflectă imaginea noastră, și nu pe cea a vampirului din spatele nostru, atât Nina Auerbach, cât și Veronica Hollinger, după modelul definiției pe care Julia Kristeva a dat-o "abjectului", consideră că atunci "când ne uităm în oglindă nu vedem altceva decât pe noi înșine 101". Aceasta ar însemna că fascinația exercitată de vampiri și monștri asupra noastră
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
sân și pe copilul care este alăptat. * În mod paradoxal, starul pop a primit numele Madonna la naștere. Madonna secolului XX provine dintr-o familie de italieni catolici, care pe lângă Madonna Louise, au botezat-o și cu numele altei sfinte, Veronica. Dar în momentul în care își începe cariera artistică, viitorul star se decide să folosească doar numele Madonna, mai mult ca subversiune decât ca legitimare a numelui Fecioarei, cariera ei parodiind de atunci tot ceea ce reprezintă Fecioara. Nu ne pro-punem
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
J. M., Purdue, A. W., The Civilisation of the Crowd (Popular Culture in England 1750-1900), New York, Schocken Books, 1985. Goodman, Elizabeth, de Gay, Jane (ed.), The Routledge Reader in Gender and Performance, Londra și New York, Routledge, 1998. Gordon, Joan, Hollinger Veronica (ed.), Blood Read (The Vampire as Metaphor in Contemporary Culture), Philadelphia, University of Pennsylvania Press, 1997. Gottdiener, Mark, Theming of America (Dreams, Visions, and Commercial Spaces), Boulder, Colorado, Oxford, Westview Press, 1997. Hagen, Ann, A Handbook of Anglo-Saxon Food Processing
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
the Dawn of Simulation", loc.cit., p. 206. 95 Jerrold Hogle, idem. 96 Idem. 97 Nina Auerbach, Our Vampires, Ourselves, Chicago și Londra, The University of Chicago Press, 1995, pp.112-113. 98 Ibid., p. 113. 99 Idem. 100 Ibid. 101 Veronica Hollinger, ,,Fantasies of Absence: The Postmodern Vampire", în Blood Read: The Vampire as Metaphor in Contemporary Culture, Joan Gordon, Veronica Hollinger (ed.), Philadelphia, University of Pennsylvania Press, 1997, p. 201. 102 Jules Zanger, ,,Metaphor into Metonymy: The Vampire Next Door
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Chicago și Londra, The University of Chicago Press, 1995, pp.112-113. 98 Ibid., p. 113. 99 Idem. 100 Ibid. 101 Veronica Hollinger, ,,Fantasies of Absence: The Postmodern Vampire", în Blood Read: The Vampire as Metaphor in Contemporary Culture, Joan Gordon, Veronica Hollinger (ed.), Philadelphia, University of Pennsylvania Press, 1997, p. 201. 102 Jules Zanger, ,,Metaphor into Metonymy: The Vampire Next Door", în Joan Gordon și Veronica Hollinger (ed.), op. cit., pp. 17-26. 103 Ibid., p., 20. 104 Ibid., p. 19. 105 Ibid.
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
The Postmodern Vampire", în Blood Read: The Vampire as Metaphor in Contemporary Culture, Joan Gordon, Veronica Hollinger (ed.), Philadelphia, University of Pennsylvania Press, 1997, p. 201. 102 Jules Zanger, ,,Metaphor into Metonymy: The Vampire Next Door", în Joan Gordon și Veronica Hollinger (ed.), op. cit., pp. 17-26. 103 Ibid., p., 20. 104 Ibid., p. 19. 105 Ibid., p. 22. 106 Vezi Raymond McNally și Radu Florescu, In Search of Dracula, loc. cit., p. 157. 107 Vezi Jack Nachbar și Kevin Lause, ,,Getting
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]