7,806 matches
-
care nu duce nicăieri, fiind un fapt în sine, un simptom steril ca alunecarea inutilă, în nisip, a unei roți, care ar trebui să ajungă undeva. Dar am impresia că suntem grăbiți din simpla deprindere de a fi grăbiți, avem viciul vitezei în sine, nu atât din scopul de scurtare a duratei, cât din beția vitezei. Mai ucigător decât alte vicii luate la un loc pare un viciu modern și ar fi o noutate în istoria psihologiei dacă diligentele de odinioară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
care ar trebui să ajungă undeva. Dar am impresia că suntem grăbiți din simpla deprindere de a fi grăbiți, avem viciul vitezei în sine, nu atât din scopul de scurtare a duratei, cât din beția vitezei. Mai ucigător decât alte vicii luate la un loc pare un viciu modern și ar fi o noutate în istoria psihologiei dacă diligentele de odinioară nu ar fi fost și ele ucigătoare, dacă nu ar fi murit atâția oameni și atâția cai din aceeași cauză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
am impresia că suntem grăbiți din simpla deprindere de a fi grăbiți, avem viciul vitezei în sine, nu atât din scopul de scurtare a duratei, cât din beția vitezei. Mai ucigător decât alte vicii luate la un loc pare un viciu modern și ar fi o noutate în istoria psihologiei dacă diligentele de odinioară nu ar fi fost și ele ucigătoare, dacă nu ar fi murit atâția oameni și atâția cai din aceeași cauză. Graba, care este o anxietate, este înscrisă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
noutate în istoria psihologiei dacă diligentele de odinioară nu ar fi fost și ele ucigătoare, dacă nu ar fi murit atâția oameni și atâția cai din aceeași cauză. Graba, care este o anxietate, este înscrisă în formula psihologică a omului, viciul vitezei nu este nou, dar au apărut mijloace noi de a-l satisface. Între avionul supersonic și ecstazy există apropieri simbolice, chiar identități între psihologia vitezei și vitezele fizico-chimice. * Nu știu dacă natura este într-adevăr grăbită, dar la două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
tăblița și ghiozdanul pentru a începe viața școlară care m-a transformat în elev, stare civică și psihologică de care nu am reușit să mă despart; probabil pentru că nici nu am o personalitate suficient de puternică pentru a abandona un viciu, o stare de dependență; sunt și astăzi un elev. * Nu-mi amintesc clar zilele de la începutul școlii pentru că nu mi-au plăcut deloc și cred că le-am ascuns într-un ungher obscur al creierului. Sunt convins că, pentru un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
acești copii pe care îi deplângeam. Acest sentiment a devenit, în timp, un defect, o slăbiciune; sărăcia oricărui om constituie pentru mine și în prezent o suferință personală și totodată o jignire a mea. Știu că sărăcia este mama multor vicii, inversul fiind la fel de valabil, dar acord un credit suplimentar insului sărac. Această atitudine m-ar face inapt pentru justiție, dar profesia de medic, mai ales psihiatru, nu se poate exercita cu ochii legați, fiind concomitent obiectivă, dar și subiectivă. * Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
-i place psihiatria), și a găsit o ocazie, a invitat-o un prieten acolo, să vadă ce-i într-o astfel de crâșmă, dimineața, când se ajunge la "ultimul leu". A venit la dânsa un bărbat, dar unul ars de viciu, unul uscat, bețiv-bețiv, vicios până în măduvă, nu un oarecare client de disco, ci un pătimaș adevărat, și i-a cerut, cu perfectă politețe, cinci mii de lei. I-a dat zece. Nenorocitul i-a mulțumit și s-a întors cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și beteșugurile prost mascate, așa cum trebuia să arate un individ pentru care interfața socială nu mai conta. Dedați relaxării depline, devorați de alcool, epuizare fizică prematură, promiscuitate și boli venerice, fără tăria morală, motivațiile și voința de a renunța la vicii, pirații aveau chipuri pe măsura extincției lor treptate. Luptele pentru capturarea navelor cu mărfuri repetau tiparul luptelor navale de pretutindeni, doar legalitata lor era discutabilă. De regulă, abordajul era evitat cu strategii Interiorul unui galion comercial, din aceeași categorie ca
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
pentru bunul motiv că nu ne-am cunoscut personal decât după aceea, dar din informațiile primite prin 1934 sau 1935 rămăsesem convins că examenul în urma căruia fusese numit conferențiar (și apoi profesor) se ținuse fără respectarea formelor legale! Menționând acest viciu legal, am cerut prin referat verificarea dosarului. Nici acum nu știu bine la ce încheiere s-a oprit atunci comisia, căci de fapt cazul nu mă privea din punct de vedere al omului, ci în funcție de principii, iar ulterior, când ne-
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
faptul formal al colaborării (fie el și fără conținut), la un regim în care aceste drepturi sunt „legitim” încălcate în numele unei entități abstracte: patria, comunismul, ființa națională, clasa. Colaboratorii de acest tip nu au acționat din „voluptate” (a se citi: viciu). Ei au încercat totuși să minimizeze sau să împiedice măcar răul individual, pentru cei vizați de notele informative. Regimurile totalitare fac din delațiune o politică de stat bine finanțată, în numele vigilenței față de dușmanii de clasă, stat, de etnie, de patrie
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
cel de îngrijire, profesorii trebuie să se comporte „grijuliu”, chiar dacă nu le pasă de persoana pe care o îngrijesc sau educă. Ceea ce vreau să argumentez în acest articol, urmându-l pe Aristotel, este că nu există decât două feluri de vicii: excesul și lipsa. Și că noi le practicăm din plin. În filmele americane, bune sau proaste, revine mereu o întrebare „ciudată”, derivată din lungul lor exercițiu în privința autonomiei persoanei: What are you doing for living? (Ce faci ca să îți câștigi
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
spus: batjocura adresată inculturii, lipsei lor de talent etc., de care mentorul vorbea ca de niște certitudini. Nimeni nu „știa” nimic, nimeni nu avea cu adevărat vocație de scriitor în ochii lui G. Mărgărit. Cei mai mulți îl evitau, nu atât pentru viciul său, din care făcea un blazon, un titlu de mândrie, un privilegiu inaccesibil filistinilor, cât din pricina imaginii deloc măgulitoare asupra lor înșiși, pe care o puteau culege din aprecierile nemiloase lansate de G. Mărgărit. A emite pretenții că ești scriitor
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
înjure?“. Și așa, am crezut că-i mai bine să-i cer numai să se abțină de la a mai înjura, ridicându-i și consemnul. Mi s-a părut mult mai sincer atunci când mi-a promis că va renunța la acel viciu, devenindu-mi mai apoi și prieten». Vechiul și înțeleptul proverb al lingurii de miere și al butoiului cu oțet a funcționat iarăși. Timpul cel mai frumos din viața mea» Ciudată această remarcă a lui Calabria asupra vieții militare. Superiorii seminarului
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
știe că în timpul serviciului militar mulți soldați sunt orientați să facă «experiențe» de viață. Într-o zi, printre ofițeri s-a pornit o discuție cu privire la caporalul Calabria. Își spuneau: «Cum poate un tânăr să rămână necontaminat de răutate și de viciu? Calabria oare nu cumva este vreun șmecher care știe să-și ascundă bine lipsurile sale?». La discuție era prezent și maiorul Darra, care mai târziu va deveni general. El a vorbit astfel: Voi nu puteți să rămâneți puri, pentru că vă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Dar ce vrea să facă don Calabria?». După ce s-a sfătuit și s-a rugat, și-a propus să-i asiste pur și simplu pe tinerii săraci și abandonați, care ar fi riscat să fie exploatați sau împinși pe calea viciului; să-i asiste «gratuit», până la terminarea educației, pentru a face dintr-înșii «oameni buni și bravi, buni și bravi tați de familie, buni și bravi muncitori, capabili să se întrețină prin munca cinstită a mâinilor lor». Aceasta, în sinteză, o
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
un Patronat și Colegiul Civic Artigianelli din strada Cantarane din Verona. Pentru situația socio-economică a vremii, nu se putea pretinde mai mult. Băieții veneau din situații de lipsuri extreme și de abandon. A-i smulge de pe drumuri și din calea viciului, să le dai o specializare profesională și să le restitui demnitatea de oameni era deja un mare pas înainte. Anumiți sfinți fondatori străbătuseră timpurile, aplicând programe foarte moderne. La Verona s-a distins don Nicola Mazza, un preot genial, care
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
suflet sincer și transparent, entuziast în a face binele, înflăcărat de râvnă sfântă pentru Dumnezeu și pentru suflete. Don Calabria spunea despre el: «E asemenea cristalului». Predilecția sa erau copiii orfani, fiii nimănui ori cei ruinați de mizerie și de viciu. Îi urmărea, îi educa și îi iubea fără prefăcătorie, cu o răbdare infinită. A fost ascultător, dar nu un adulator. Un om liber, care vorbea cu extremă delicatețe, dar și cu tot atâta sinceritate și ceea ce gândea. Un bărbat corect
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
destăinuit sincer. A spus că era fiul unui alcoolizat și al unei prostituate. Copilăria sa a fost tristă și tragică. A fugit din infernul familiei sale, a început să lucreze, dar frecventarea unor companii nerecomandate l-au târât pe drumul viciului și al destrăbălării. chemat sub arme, se gândea să-și răscumpere viața trecută, dar informațiile despre trecutul său l-au pus într-o reputație urâtă înaintea superiorilor săi, care l-au trimis în compania de disciplină. A ieșit din serviciul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
se răsfrîngea asupra dispoziției sale, prea adesea proastă, dar în intervalele de acalmie fizică putea fi afabil, iar spiritul său caustic, adăugat harului de inteligență cu care fusese dotat, făceau din el un interlocutor sclipitor, cinic diletant, lăudîndu-se cu diferite vicii, amuzîndu-se uneori să-i deconcerteze pe diplomații străini spunînd: "Bunicul meu se pricepea foarte bine să ușureze diligențele și era unul dintre stîlpii Maffiei!". Înaintea intrării sale în minister, se remarcase printr-o serie de articole de politică externă, cu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
II: 21) Sunt predispuse la o astfel de afecțiune temperamentele sangvine, indivizii care din amor propriu, vanitate și ambiție se angajează în proiecte exagerate, dar și cei care și-au pierdut prețuirea de sine, suferind un necaz ori suportând un viciu de educație (II: 29-30). Între cauzele declanșatoare sunt menționate pasiunile puternice, schimbările de destin sau exaltarea religioasă etc. Cu alte cuvinte, boala combină cauze fizice și mintale. Intermitentă sau remitentă, monomania traversează o evoluție rapidă, bruscă și poate fi, de
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
vulcanică, zdrobirea meteoritică sau orice alt fenomen cataclismic dețin capabilitatea de a-mi anula identitatate socială și de a mă arunca, cu spiritul dezgolit și trupul zdruncinat, în mijlocul unui vârtej ce amestecă și neantizează fragmentele unei lumi inconștient de captivă viciului și egoismului expansiv. Membrii naivi ai acestei mundaneități sunt izbiți de bulversare și panică, renunță brusc la orice legătură cu prezențele ce le animau viața spre a căuta disperat un refugiu, un loc al protecției față de învolburarea deplină a naturii
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
străin ce și-a așezat sumbra devenirea în pulsiunea mea de conștiință, anulându-mi orice sortire pozitivă. În cea de-a treia versiune apocaliptică, să presupunem că sunt, deasemenea, un membru optimist al unei societății plină de încredere în sine. Viciul domnește sub aparența libertății, iar progresul fără axiomatica iubirii se dorește a fi reperul fundamental pentru dinamica mundană. Lumea funcționează eficient-mașinal, fără situaționarea în problematic, ființa umană nu își mai ridică probleme, ci doar ecuații ce trebuie rezolvate puctual, fără
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
a întreba, privind spre cerul ce și-a întors chipul de la Adam, de ce? de ce? Dincolo de această întrebare, însă, poate că privirea divină zărește persistența aceleași ignoranțe ce l-a ancorat pe om în primejdioasa și ispititoarea confuzie dintre libertate și viciu. Cele trei scenarii indicate de ruperea peceților apocaliptice reprezintă flageluri ce vor izbi omenirea necruțător. Desigur aș putea fi răpus, ca insignifiant membru al ei, drept om damnat printre oamenii damnați. Aș putea fi victima unui cataclism sau a unui
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
sosită din abisurile cosmice, răsună trâmbițele printre nori incendiați de pașii îngerilor. Îngerii trâmbițează în liniștea cosmică, coborâtă în jurul pământului, spre a deplânge eșuarea spirituală a acestuia. Ei trâmbițează și totul tace cu excepția omului decadent care vociferează și palpită întru viciu pe suprafața terestră privită acum cu mânia ochiului divin. Și această trâmbițare apelează, spre a le descătușa, energiile devastatoare ce stau să coboare peste mundanul omului viciat și se adresează cosmosului, celorlalți îngeri, aleșilor și demonilor, dar nu adunării umane
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
după terminarea lui, au fost apreciate de legionari ca cele mai bune școli, în înțelesul de cele mai severe școli ale eroismului, ale jertfelniciei. Educația legionară urmărea să creeze un om nou, un om care cultivă virtuțile și combate toate viciile. Prin educația lor, legionarii nu pretindeau nimic pentru ei, ci erau bucuroși să jertfească însăși viața lor, pentru binele neamului românesc. Pe această linie a jertfelniciei, a suferinței acceptate de bună voie pentru biruința binelui, se foloseau și textele care
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]