5,128 matches
-
suveranilor din Hattușaș. Atenția pe care o manifestă Pudu¿epa pentru cele două componente cultural-religioase ale imperiului, cea nordică și cea sudică, se observă și În faptul că, pe de o parte, pentru a implora sănătatea soțului ei promovează cultul zeiței Lelwanixe "Lelwani", stăpâna lumii de „dincolo” de origine hatico-hitită, creând și un patrimoniu important pentru templul acesteia (Otten-Souåek, 1965); pe de altă parte, cere șefului scribilor să compună, pe baza tăblițelor kizzuwatneene, descrierea unei noi sărbători, (¿)ișuwa, În cinstea unui
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu ideograma DLAMMAxe "DLAMMA"); probabil Tașmișuxe "Tașmișu", fratele lui Teșup; zeul Kumarbixe "Kumarbi"; perechea de oameni-taur, care stau pe pământ și susțin bolta cerească, identificați cu taurii divini Șeri și ¾urri; câțiva zei-munte. În acest cortegiu masculin este relevantă prezența zeiței Înaripate Șaușka, hurrita Iștarxe "Iștar", aflată aici probabil În calitate de zeiță războinică, urmată de hierodulele sale Ninattaxe "Ninatta" și Kulittaxe "Kulitta". Aceeași zeiță este prezentă și În cortegiul feminin, unde se mai recunosc Șarruma și Allanzuxe "Allanzu", fiul și fiica lui
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zeul Kumarbixe "Kumarbi"; perechea de oameni-taur, care stau pe pământ și susțin bolta cerească, identificați cu taurii divini Șeri și ¾urri; câțiva zei-munte. În acest cortegiu masculin este relevantă prezența zeiței Înaripate Șaușka, hurrita Iștarxe "Iștar", aflată aici probabil În calitate de zeiță războinică, urmată de hierodulele sale Ninattaxe "Ninatta" și Kulittaxe "Kulitta". Aceeași zeiță este prezentă și În cortegiul feminin, unde se mai recunosc Șarruma și Allanzuxe "Allanzu", fiul și fiica lui Teșub și ¾epatxe "H~epat", plasați imediat după mamă; zeițele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
bolta cerească, identificați cu taurii divini Șeri și ¾urri; câțiva zei-munte. În acest cortegiu masculin este relevantă prezența zeiței Înaripate Șaușka, hurrita Iștarxe "Iștar", aflată aici probabil În calitate de zeiță războinică, urmată de hierodulele sale Ninattaxe "Ninatta" și Kulittaxe "Kulitta". Aceeași zeiță este prezentă și În cortegiul feminin, unde se mai recunosc Șarruma și Allanzuxe "Allanzu", fiul și fiica lui Teșub și ¾epatxe "H~epat", plasați imediat după mamă; zeițele infernului ¾utenaxe "H~utena" și ¾utelluraxe " H~utellura"; soția lui Ea, Damkinaxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zeiță războinică, urmată de hierodulele sale Ninattaxe "Ninatta" și Kulittaxe "Kulitta". Aceeași zeiță este prezentă și În cortegiul feminin, unde se mai recunosc Șarruma și Allanzuxe "Allanzu", fiul și fiica lui Teșub și ¾epatxe "H~epat", plasați imediat după mamă; zeițele infernului ¾utenaxe "H~utena" și ¾utelluraxe " H~utellura"; soția lui Ea, Damkinaxe "Damkina", și cea a zeului-Lună, Nikkalxe "Nikkal". Cea mai mare parte a figurilor nu sunt Însă identificabile și, având În vedere lipsa atributelor și clara uniformitate plastică, s-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
H~utellura"; soția lui Ea, Damkinaxe "Damkina", și cea a zeului-Lună, Nikkalxe "Nikkal". Cea mai mare parte a figurilor nu sunt Însă identificabile și, având În vedere lipsa atributelor și clara uniformitate plastică, s-a presupus că unele figuri de zeițe au fost introduse pentru a respecta simetria. Panteonul reprezentat aici În complexul său nu corespunde cu exactitate nici unuia dintre cele pe care le cunoaștem din izvoarele scrise; probabil că Tut¿aliya, pentru a reprezenta ceea ce pare a fi un panteon
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
al XIII-lea, este adăugată, Începând cu domnia lui Tut¿aliya al III/IV-lea (Neve, 1987a; 1987b; 1989-1990; 1992), regiunii joase a orașului unde a fost identificat marele templu 1 dedicat cuplului plasat În vârful panteonului hitit, format din zeița Soarexe "Soare" din Arinna și zeul hitit al furtunii. Acest cartier de temple, scos recent la lumină, a fost construit probabil pentru a adăposti și pentru a venera un mare număr de zei, intrați În panteonul hitit În ultima perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zeul-Soarexe "Soare" (DUTUxe "DUTU"), stăpânul dreptății; 3. zeul-Lună (DSIN, D30)xe "DSIN, D30)", cel care garantează jurămintele; 4. zeița-mamă: a) ca divinitate feminină principală a panteonului (DUTUURU Arinnaxe "DUTUURU Arinna", D¾epat), soția zeului furtunii, mamă a diferitor divinități; b) ca zeiță a Înțelepciunii populare (DMA¾xe "DMAH~" = D¾anna¿annaxe "DH~annah~anna"), considerată a fi aceea care dădea sfaturi bune zeilor și oamenilor, și zeiță a magiei (DKamrușepaxe "DKamrușepa"); 5. zeița iubirii, ca DIȘTAR, aparținând familiei zeului furtunii; 6. zeul războiului, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
principală a panteonului (DUTUURU Arinnaxe "DUTUURU Arinna", D¾epat), soția zeului furtunii, mamă a diferitor divinități; b) ca zeiță a Înțelepciunii populare (DMA¾xe "DMAH~" = D¾anna¿annaxe "DH~annah~anna"), considerată a fi aceea care dădea sfaturi bune zeilor și oamenilor, și zeiță a magiei (DKamrușepaxe "DKamrușepa"); 5. zeița iubirii, ca DIȘTAR, aparținând familiei zeului furtunii; 6. zeul războiului, ca DZA.BA4.BA4; aceluiași tip Îi aparține și zeul ciumei, ca DU.GUR; 7. divinitățile vegetației, care cuprind fie concepte abstracte, cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Arinna", D¾epat), soția zeului furtunii, mamă a diferitor divinități; b) ca zeiță a Înțelepciunii populare (DMA¾xe "DMAH~" = D¾anna¿annaxe "DH~annah~anna"), considerată a fi aceea care dădea sfaturi bune zeilor și oamenilor, și zeiță a magiei (DKamrușepaxe "DKamrușepa"); 5. zeița iubirii, ca DIȘTAR, aparținând familiei zeului furtunii; 6. zeul războiului, ca DZA.BA4.BA4; aceluiași tip Îi aparține și zeul ciumei, ca DU.GUR; 7. divinitățile vegetației, care cuprind fie concepte abstracte, cum ar fi „creștere”, „dezvoltare”, fie produse ale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a permis ordonarea zeilor pe diferite grupuri de populații: astfel, se poate vorbi astăzi despre divinități hatice, hurrite, luviene și palaice. Panteonul hatic, cel mai bine atestat În textele hitite antice, este compus din: zeul furtuniixe "zeul furtunii" T/Șaru; zeița Wuru(n)șemuxe "Wuru(n)șemu", soția sa, identificată cu zeița-Soarexe "Soare" din Arinnaxe "Arinna"; fii lor, zeul furtunii din Nerikxe "Nerik" și Zippalanda (al cărui nume propriu nu Îl cunoaștem) și zeița Mezzulla, la rândul ei mamă a zeiței
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
din: zeul furtuniixe "zeul furtunii" T/Șaru; zeița Wuru(n)șemuxe "Wuru(n)șemu", soția sa, identificată cu zeița-Soarexe "Soare" din Arinnaxe "Arinna"; fii lor, zeul furtunii din Nerikxe "Nerik" și Zippalanda (al cărui nume propriu nu Îl cunoaștem) și zeița Mezzulla, la rândul ei mamă a zeiței Zintu¿ixe "Zintuh~i" (al cărei nume Înseamnă „nepoată”). Mai există și un zeu, Soarexe "Soare"-masculin, Eștanxe "Eștan", al cărui nume În hitită este Iștanuxe "Iștanu", și un zeu-Lună Kașkuxe "Kașku", eroul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zeița Wuru(n)șemuxe "Wuru(n)șemu", soția sa, identificată cu zeița-Soarexe "Soare" din Arinnaxe "Arinna"; fii lor, zeul furtunii din Nerikxe "Nerik" și Zippalanda (al cărui nume propriu nu Îl cunoaștem) și zeița Mezzulla, la rândul ei mamă a zeiței Zintu¿ixe "Zintuh~i" (al cărei nume Înseamnă „nepoată”). Mai există și un zeu, Soarexe "Soare"-masculin, Eștanxe "Eștan", al cărui nume În hitită este Iștanuxe "Iștanu", și un zeu-Lună Kașkuxe "Kașku", eroul principal al unui mit care povestește căderea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zeu-Lună Kașkuxe "Kașku", eroul principal al unui mit care povestește căderea sa din cer (Kammenhuber, 1955). Fiul lui Taruxe "Taru" este Telipinuxe "Telipinu", un zeu al furtunii și al vegetației, protagonist al unui mit legat de dispariția sa, soț al zeiței ¾atepinuxe "H~atepinu", fiica Mării. Mai sunt cunoscute două divinități hatice ale războiului, ale căror funcții nu pot fi diferențiate clar, Wurunkattexe "Wurunkatte" și Șullinkatte; zeița magiei, Kata¿zipurixe "Katah~zipuri", pe care hitiții și luvienii o numesc Kamrușepa; zeița
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
furtunii și al vegetației, protagonist al unui mit legat de dispariția sa, soț al zeiței ¾atepinuxe "H~atepinu", fiica Mării. Mai sunt cunoscute două divinități hatice ale războiului, ale căror funcții nu pot fi diferențiate clar, Wurunkattexe "Wurunkatte" și Șullinkatte; zeița magiei, Kata¿zipurixe "Katah~zipuri", pe care hitiții și luvienii o numesc Kamrușepa; zeița tronului, ¾almașuitt(a)xe "H~almașuitt(a)"; divinitățile protectoare, ¾apantali și Zit¿ariyaxe "Zith~ariya"; divinitățile lumii subterane, Iștuștayaxe "Iștuștaya" și Papayaxe "Papaya", și Lelwanixe "Lelwani
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zeiței ¾atepinuxe "H~atepinu", fiica Mării. Mai sunt cunoscute două divinități hatice ale războiului, ale căror funcții nu pot fi diferențiate clar, Wurunkattexe "Wurunkatte" și Șullinkatte; zeița magiei, Kata¿zipurixe "Katah~zipuri", pe care hitiții și luvienii o numesc Kamrușepa; zeița tronului, ¾almașuitt(a)xe "H~almașuitt(a)"; divinitățile protectoare, ¾apantali și Zit¿ariyaxe "Zith~ariya"; divinitățile lumii subterane, Iștuștayaxe "Iștuștaya" și Papayaxe "Papaya", și Lelwanixe "Lelwani", care, În izvoarele hatice, are conotații masculine (Otten, 1950). Alte divinități importante sunt Zilipurixe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și Zit¿ariyaxe "Zith~ariya"; divinitățile lumii subterane, Iștuștayaxe "Iștuștaya" și Papayaxe "Papaya", și Lelwanixe "Lelwani", care, În izvoarele hatice, are conotații masculine (Otten, 1950). Alte divinități importante sunt Zilipurixe "Zilipuri", care are un rol important În ritualurile de Întemeiere; zeița Kaitxe "Kait", grâul divinizat; zeița-regină Kata¿a, venerată mai ales În cetatea Katapa; Teteș¿api, probabil un fel de pòtnia theròn sau stăpână a animalelor; zeul ¾așameli, care ascunde armatele În marș etc. O trăsătură caracteristică a panteonului hatic este
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu nume hitite (Ilaliyantikeș, Gulzannikeșxe "Gulzannikeș", Uliliyantikeșxe "Uliliyantikeș"). În corpus-ul textelor luviene figurează unele divinități comune luvienilor și hitiților, cum ar fi zeul furtuniixe "zeul furtunii", Tar¿un(t)axe "Tarh~un(t)a", zeul/lună, Armaxe "Arma", și zeița magiei, Kamrușepa. Altele par a fi În mod autentic luviene, preluate ulterior În panteonul hitit: zeul-Soarexe "Soare", Tiwatxe "Tiwat", zeul ciumei-Yarrixe "Yarri", și zeul Șanda, identificat de scribii hitiți cu zeul babilonian Mardukxe "Marduk". Mai sunt și numeroase nume de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În ritualurile luviene din cetățile ¾upeșna, Iștanuwa și Lallupiya, care nu au fost preluate În cultul hitit. De la componenta culturală hurrită 1 Își au originea: zeul furtuniixe "zeul furtunii", Teșup, soția sa, ¾epatxe "H~epat", zeul Îarrumaxe "S#arruma" și zeița Allanzuxe "Allanzu", fii lor; fratele lui Teșup, Tașmișuxe "Tașmișu"; zeița războiului și iubirii, Șaușka, venerată mai ales În cetățile Șamu¿a și Lawazantiya; zeul-Lună, Kușuhxe "Kușuh"Î; zeul-Soarexe "Soare", Șimegi; zeul războiului, Aștabixe "Aștabi"; tatăl zeilor, Kumarbixe "Kumarbi"; zeița jurământului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nu au fost preluate În cultul hitit. De la componenta culturală hurrită 1 Își au originea: zeul furtuniixe "zeul furtunii", Teșup, soția sa, ¾epatxe "H~epat", zeul Îarrumaxe "S#arruma" și zeița Allanzuxe "Allanzu", fii lor; fratele lui Teșup, Tașmișuxe "Tașmișu"; zeița războiului și iubirii, Șaușka, venerată mai ales În cetățile Șamu¿a și Lawazantiya; zeul-Lună, Kușuhxe "Kușuh"Î; zeul-Soarexe "Soare", Șimegi; zeul războiului, Aștabixe "Aștabi"; tatăl zeilor, Kumarbixe "Kumarbi"; zeița jurământului și bolii, Iș¿araxe "Ișh~ara"; zeița infernului, Allani-Allatumxe "Allani-Allatum
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și zeița Allanzuxe "Allanzu", fii lor; fratele lui Teșup, Tașmișuxe "Tașmișu"; zeița războiului și iubirii, Șaușka, venerată mai ales În cetățile Șamu¿a și Lawazantiya; zeul-Lună, Kușuhxe "Kușuh"Î; zeul-Soarexe "Soare", Șimegi; zeul războiului, Aștabixe "Aștabi"; tatăl zeilor, Kumarbixe "Kumarbi"; zeița jurământului și bolii, Iș¿araxe "Ișh~ara"; zeița infernului, Allani-Allatumxe "Allani-Allatum", mama zeiței ¾epat și diferiți alți zei printre care amintim și o serie de divinități de origine mesopotamiană, prezente și În cel mai vechi panteon hurrit: zeița sumeriană a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Teșup, Tașmișuxe "Tașmișu"; zeița războiului și iubirii, Șaușka, venerată mai ales În cetățile Șamu¿a și Lawazantiya; zeul-Lună, Kușuhxe "Kușuh"Î; zeul-Soarexe "Soare", Șimegi; zeul războiului, Aștabixe "Aștabi"; tatăl zeilor, Kumarbixe "Kumarbi"; zeița jurământului și bolii, Iș¿araxe "Ișh~ara"; zeița infernului, Allani-Allatumxe "Allani-Allatum", mama zeiței ¾epat și diferiți alți zei printre care amintim și o serie de divinități de origine mesopotamiană, prezente și În cel mai vechi panteon hurrit: zeița sumeriană a Lunii, Ningalxe "Ningal", soția lui Kușu¿, zeul Înțelepciunii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și iubirii, Șaușka, venerată mai ales În cetățile Șamu¿a și Lawazantiya; zeul-Lună, Kușuhxe "Kușuh"Î; zeul-Soarexe "Soare", Șimegi; zeul războiului, Aștabixe "Aștabi"; tatăl zeilor, Kumarbixe "Kumarbi"; zeița jurământului și bolii, Iș¿araxe "Ișh~ara"; zeița infernului, Allani-Allatumxe "Allani-Allatum", mama zeiței ¾epat și diferiți alți zei printre care amintim și o serie de divinități de origine mesopotamiană, prezente și În cel mai vechi panteon hurrit: zeița sumeriană a Lunii, Ningalxe "Ningal", soția lui Kușu¿, zeul Înțelepciunii, Ea, zeul sumerian Enlilxe "Enlil
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Kumarbixe "Kumarbi"; zeița jurământului și bolii, Iș¿araxe "Ișh~ara"; zeița infernului, Allani-Allatumxe "Allani-Allatum", mama zeiței ¾epat și diferiți alți zei printre care amintim și o serie de divinități de origine mesopotamiană, prezente și În cel mai vechi panteon hurrit: zeița sumeriană a Lunii, Ningalxe "Ningal", soția lui Kușu¿, zeul Înțelepciunii, Ea, zeul sumerian Enlilxe "Enlil" și soția sa, Ninlilxe "Ninlil". O situație aparte avem În cazul divinităților al căror cult este celebrat de „cântărețul din Kaniș” (Jakob-Rost, 1971) sau de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sistem organizat, articulat În jurul unor concepte principale. În primul rând, există o orânduire bazată pe diviziunea Între divinitățile cerești și divinitățile lumii subterane (htonice), cărora le aparțin zeii vechi (adică divinitățile primordiale, substituite de zeii noii generații), divinitățile destinului și zeița Soarexe "Soare" a pământului, stăpâna lumii de „dincolo”. În interiorul acestei subdiviziuni generale, zeii pot fi organizați pe ierarhii, familii, gen și caracterizați prin funcție și localizare. Ierarhia prevede distincția dintre „zeii mari” și „zeii mici”, bazându-se evident pe importanța
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]