49,761 matches
-
cuprinse sub arcuri mărețe, sunt străpunse de mulțime de ferestre dispuse pe mai multe rânduri. Prin ele se revarsă lumina zilei spre spațiul central de jos și spre cel de la galerii. Întregul perimetru al spațiului central, până la galerii, și nartexul interior, până la bolțile cu mosaic, sunt placate cu marmură într-o paletă coloristică discretă inimitabil de diversă. Unii autori vorbesc de peste 60 de nuanțe de marmură, cu incredibile jocuri de nervuri. Marmura albă a provenit din insula Proconessos din Marea Marmara
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
partea stâga jos se prosternează împăratul Leon al VI-lea Filozoful cerând îndurare pentru greșala celor patru căsătorii ale sale. De o parte și de alta, în medalioane este reprezentată Fecioara și Arhanghelul Gabriel. La capătul de sud al nartexului interior, printr-o poartă amplă, se ajunge într-un vestibul spațios și de acolo în exterior. Se numește "vestibulul războinicilor". În sec. al X-lea acest vetibul era folosit drept cale de intrare curentă în biserică. Din el se putea pătrunde
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
biserică. Din el se putea pătrunde într-o încăpere privată a împăratului numită "Horologion", încăpere în care împăratul își schimba ținuta pentru slujbe. În acea încăpere se găsea o clepsidră de la care a derivat numele încăperii. Deasupra porții dinspre nartexul interior, privind din interiorul vestibulului, se află un mozaic reprezentativ. Este vorba de imaginea Sfintei Fecioare cu Pruncul așezată pe un tron de argint, încrustat cu pietre prețioase. La dreapta, Constantin cel Mare îi oferă macheta orașului, iar la stânga Iustinian I
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
e.N. Legenda leagă urma acelei palme pe piatră de trecerea Sfintei Fecioare prin ținutul acelei biserici. O altă curiozitate este reprezentată de o altă coloană cu secțiune pătrată, plasată în nava de sud, în apropiere de o poartă dinspre nartexul interior. În partea inferioară a acelei coloane există o gaură cu diametrul puțin mai mare decât degetul gros al mâinii. Este cunoscută drept "Coloana care transpiră" și este considerată miraculoasă pentru vindecarea bolilor de ochi. Cel interesat de vindecare trebuie să
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
bisericii. Vornicul Alexandru Callimachi a murit în august 1837, la moșia sa din Stâncești, și a fost înmormântat în pronaosul capelei. În anul 1900, prințesa Zenaida Callimachi a restaurat capela, pe cheltuiala sa. Cu acest prilej, au fost pictați pereții interiori de către un pictor necunoscut. Până în anul 1945, în jurul capelei se aflau clădirile, parcul și grădina de pomi, proprietatea familiei Callimachi. După acel an, ca urmare a deposedării de cea mai mare parte a proprietăților, familia nu a mai avut posibilități
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
donat suma de peste 113.000 lei. În perioada iulie - octombrie 2007 s-au desfășurat lucrări de consolidare și restaurare a capelei: montarea hidroizolației, refacerea trotuarelor, restaurarea icoanelor din interior etc. Ulterior, tot cu sprijinul familiei Callimachi, s-a restaurat pictura interioară, catapeteasma și piesele de mobilier, s-a construit o clopotniță și un gard împrejmuitor. La acea vreme, principele Dimitrie Callimachi a insistat în direcția scurtării termenelor având în vedere și vârsta înaintată a sa, dorind ca să se poată săvârși din
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
pronaos se coboară în cavou printr-o deschidere de formă (poligonală) trapezoidală. Peretele superior al cavoului are grosimea de 70 cm. Între pronaos și naos se află un perete cu grosimea de 70 cm. Naosul are formă rotundă, cu lungimea interioară de 7,35 m și lățimea interioară de 8,80 m. Pereții naosului au grosimea de 1,40 m. El este luminat de două ferestre cu vitralii și are deasupra o cupolă din lemn de formă semisferică, susținută de un
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
deschidere de formă (poligonală) trapezoidală. Peretele superior al cavoului are grosimea de 70 cm. Între pronaos și naos se află un perete cu grosimea de 70 cm. Naosul are formă rotundă, cu lungimea interioară de 7,35 m și lățimea interioară de 8,80 m. Pereții naosului au grosimea de 1,40 m. El este luminat de două ferestre cu vitralii și are deasupra o cupolă din lemn de formă semisferică, susținută de un schelet rotund realizat din coaste din lemn
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
pe stufit. Altarul are o formă semicirculară cu raza de 2,50 m (la interior); el are un tavan în formă de segment de cerc cu raza de 3,80 m. Peretele altarului are grosimea de 0,70 m. Pereții interiori ai bisericii au fost zugrăviți și pictați în anul 1900 de către un pictor necunoscut. La intrarea în pronaos, într-o nișă aflată deasupra ușii, este zugrăvită în ulei icoana „Sf. Teodor Sicheotul” (hramul bisericii) și pisania în care se menționează
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
au confiscat toate activele guvernului Japonez, precum și ale cetățenilor, organizațiilor și firmelor japoneze din toate țările colonizate sau ocupate cu exceptia Chinei, al cărui statut a fost lămurit de clauză 21. Chină a confiscat toate activele japoneze din Manciuria și Mongolia Interioară, inclusiv infrastructură minieră și feroviară. În plus, clauză 4 a tratatului afirmă că „dispoziția față de proprietățile Japoniei și ale cetățenilor ei...și revendicările lor...împotriva autorităților care administrează actualmente asemenea regiuni și locuitorii lor...vor fi supuse unor aranjamente speciale
Tratatul de la San Francisco () [Corola-website/Science/321464_a_322793]
-
Moldovei (1865-1875) și mitropolit-primat al Bisericii Ortodoxe Române (1875-1886), sub numele de Calinic. Scarlat Miclescu a reînnoit edificiul bisericii din Călinești. El a împodobit biserica cu obiecte de cult de argint și veșminte. Pe cheltuiala sa s-a realizat pictarea interioară și amplasarea unei noi catapetesme (1838), precum și construirea pridvorului și amplasarea crucilor (1845). La 20 august 1846, a fost amplasată deasupra intrării o pisanie în limba română cu caractere chirilice având următorul text: "„Aciastă biserică cu hramul marelui ierarh Nicolai
Biserica Sfântul Nicolae din Călinești-Bucecea () [Corola-website/Science/321485_a_322814]
-
populație de circa 5000 de locuitori, în proporție de 99% ucraineni. În cătunul Oblaz a luat ființă, în 1922, primul nucleu al credincioșilor ucraineni, care în 1948 au trecut la ortodoxie. Biserica este în prezent acoperită cu tablă, iar pereții interiori sunt căptușiți cu placaj, fapt care îi alterează aspectul inițial. Din patrimoniul ei mobil fac parte două icoane valoroase: icoana de hram, „Sfântul Nicolae”, pictată pe pânză, și o icoană a Mântuitorului, care a fost restaurată.
Biserica de lemn din Ruscova-Oblaz () [Corola-website/Science/321491_a_322820]
-
adică 685.700 euro), Mitropolia Moldovei și Bucovinei a început restaurarea castelului și a dependințelor. S-au efectuat lucrări de consolidare și restaurare a clădirii și dependințelor, urmând să se mai execute lucrări generate de infiltrarea apei subterane, finalizarea zugrăvelilor interioare și exterioare, respectiv restaurarea picturii. În prezent, lucrările de restaurare au fost finalizate în totalitate. Mitropolia Moldovei intenționează să organizeze aici un complex muzeistic și un centru de conferințe, celelalte clădiri urmând să adăpostească un centru de zi pentru persoane
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
10,60 m - înălțimea până la streașină. Monumentul are fațade tencuite de culoare albă și soclu din piatră cioplită. Portalul de intrare de pe peretele vestic este în stil gotic și are un chenar exterior dreptunghiular, cu două muluri și un chenar interior, terminat la partea superioara în arc frânt, cu trei muluri. Ferestrele pronaosului, câte două pe fiecare latură laterală (nordică și sudică), sunt terminate în arc frânt și ornamentate cu rozete în stil gotic. Absidele laterale sunt încadrate de câte două
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
rupere în pantă. În interior, bolta pronaosului are formă de calotă ușor turtită, fiind așezată pe patru arcuri lipite de ziduri, iar turla din naos se sprijină pe arcuri încrucișate. Absidele au și ele bolți în formă de concă. Pereții interiori ai bisericii nu sunt pictați, ci doar tencuiți. Iconostasul este confecționat din lemn de tei sculptat, policromat, aurit sau argintat și a fost amplasat în biserică în anul 1779, după cum atestă documentele prezente în arhiva bisericii „Sf Dumitru” din Hârlău
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
au înlăturat urmele de frescă exterioră. Fațada bisericii a fost refăcută cu cărămidă aparentă și discuri ceramice policrome, considerată a fi specifică monumentului original din epoca lui Ștefan cel Mare. A fost refăcut și acoperișul bisericii. Afectată de fum, pictura interioară a fost spălată în 1911 și 1931-1932 de către pictorul restaurator Dumitru Norocea. Alte lucrări de restaurare, de mai mică amploare, au avut loc în 1926-1929 și 1954. Până în anul 1904 exista un turn-clopotniță de zid, cu boltă de intrare. În
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
s-au descoperit fundațiile și ruinele a două biserici mai vechi sub biserica actuală. Una dintre acestea datează din secolul al XIV-lea. În primul deceniu al secolului al XXI-lea s-a efectuat o cercetare preliminară a picturii murale interioare, în scopul identificării stării de conservare a stratului pictural. S-a constatat că pictura murală originală a suferit intervenții ample de repictare sau de refacere (portrete, mâini), precum și de spălare. Concluzia a fost că întreaga pictură este degradată ca urmare
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
din Sfântu Ilie. Biserica lui Ștefan cel Mare are plan triconc, cu abside poligonale în exterior (cele laterale au cinci laturi și cea a altarului șapte laturi) și o turlă pe naos. Edificiul are următoarele dimensiuni: 21,50 m - lungime interioară, 24,20 m - lungime exterioară, 8,40 m - lățime (în dreptul absidelor, 12,00 m) și 21,50 m - înălțimea până la calota cupolei. Biserica are cinci contraforturi: câte două încadrează absidele laterale și una sprijină absida altarului, până la nivelul ferestrei. Soclul
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
întregul program iconografic. Registrul pictural exterior cuprindea: Judecata de apoi (pe fațada vestică), Arborele lui Iesei (pe fațada sudică), Cinul (pe absidele laterale și absida altarului) și Imunul acatist cu Rugul în flăcări și Asediul Constantinopolului (pe fațada nordică). Pictura interioară, de o mare valoare artistică, a fost realizată în trei etape. Din vremea lui Ștefan cel Mare s-a păstrat pictura din altar și parțial cea din naos. Sunt menționate scenele "Împărtășirea Sf. Apostoli", "Cina cea de taină", "Spălarea picioarelor
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
altar, precum și scenele din viața Sf. Gheorghe zugrăvite pe pereții naosului. Pictura din pronaos datează din timpul lui Petru Pareș, fiind realizate probabil de zugravul Gheorghe, care ar fi pictat și fresca exterioară. La începutul secolului al XVII-lea, pictura interioară a fost refăcută, adăugându-se culoare peste culoare. Inițial, pe peretele despărțitor dintre naos și pronaos se afla un tablou votiv, cu portretul lui Ștefan cel Mare. Intervenția realizată de spătarul Mihail Racoviță în 1791 a dus la înlăturarea acestui
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
mai precis în 1911 și 1931-1932), s-au făcut lucrări de spălare și de consolidare a picturii de către pictorul restaurator Dumitru Norocea. În 1992, pictura a fost spălată cu detergent, iar această intervenție neautorizată a dus la deteriorarea picturii. Pictura interioară este zgâriată de un număr mare de inscripții în limbile latină, slavonă, poloneză, greacă, armeană, română etc. Cele mai multe grafite au fost realizate de ostașii polonezi din armata regelui Ioan Sobieski al III-lea, care au staționat la Hârlău de la 26
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
suprafață de un hectar. Pe lațurile de nord și de vest se află fundațiile a șase încăperi cu lungimea de 8-10 m și lățimea de 6-7 m, coridoare și alte camere mai mici. În partea de nord-vest este o fântână interioară cu diametrul de 1,5-2 m. Zidurile sunt mai înalte înspre est, aici aflându-se și două pivnițe din piatră și cărămidă, cu bolti sub formă de ogiva gotica. În partea de sud-est se află ruinele mai bine conservate ale
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
de mod, și atunci când nu pot răspunde la această întrebare, nefiind, prin urmare, complemente de mod și nici altă parte de propoziție. De exemplu, în propoziția "Géza biztosan talált be a belső körbe" „Géza a nimerit cu siguranță în cercul interior”, "biztosan" este adverb cu funcția de complement circumstanțial de mod, dar în "Géza biztosan betalált a belső körbe" „Cu siguranță, Géza a nimerit în cercul interior” este un modalizator, cuvânt fără funcție sintactică în propoziție, însă cu funcție modală, aceea
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
Géza biztosan talált be a belső körbe" „Géza a nimerit cu siguranță în cercul interior”, "biztosan" este adverb cu funcția de complement circumstanțial de mod, dar în "Géza biztosan betalált a belső körbe" „Cu siguranță, Géza a nimerit în cercul interior” este un modalizator, cuvânt fără funcție sintactică în propoziție, însă cu funcție modală, aceea de a exprima certitudinea vorbitorului despre ceea ce afirmă. În unele gramatici ale altor limbi, de exemplu ale limbilor standard din diasistemul slav de centru-sud (sârbă, croată
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
multitactile comerciale folosesc tehnologii care detectează nu numai gesturile degetelor unui singur utilizator. Ele pot fi controlate cu tot corpul de către mai multe persoane, sau chiar de către diferite obiecte. Se întind pe orice suprafață de la vitrine transparente pe clădiri, pereți interiori, pe podea și barul din club. La ora actuală (2012) aceste sisteme sunt cele mai avansate în interacțiunea cu informații complexe, sofisticate. Sunt conectabile la rețele de distribuire automată a informațiilor pentru aprovizonarea simultană a mai multor locații și puncte
Multitactil () [Corola-website/Science/316444_a_317773]