49,864 matches
-
ambele mâini la nivelul pieptului, cu palmele spre dumneavoastră. Rețineți faptul că punctele reflexe din palma dreaptă corespund părții drepte a corpului, iar cele din palma stângă - părții stângi. Linia mediană din fiecare palmă reprezintă linia taliei. Voi face deseori referire la această hartă, deoarece palmele sunt zonele folosite cu precădere în reflexologia mâinii. Harta punctelor reflexe ale dosului palmei Harta C: Ținând mâinile în fața dumneavoastră, cu degetele mari atingându-se, veți privi ceea ce se numește „dosul palmei”. Acționând asupra acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
proveniența, însă nu corespundeau nicidecum cu Franța, Picardia, Normandia și Germania geografice. "Națiunea" universitară franceză, spre exemplu, era circumscrisă cu ajutorul unui decupator lingvistic, cuprinzându-i pe toți vorbitorii de limbi romanice francezi, desigur, alături de italieni și spanioli. "Națiunea picardă" făcea referire la olandezi, în timp ce sub cupola "națiunii normande" erau asimilați studenții veniți din nord-estul Europei. Semantica națiunii bazată pe acești referențiali lingvistico-geografici imprecis făcea posibil ca "națiunea germană" să îi pună alături de germani și pe englezi. În decursul timpului, aceste "națiuni
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
constă în gradul de focalizare a investigației pe texte individuale vs. centrarea mai pregnantă pe contextul societal înăuntrul căreia textele studiate capătă semnificație. Analizele textuale (orientate mai degrabă înspre texte singulare) țin și ele cont de contextul social, însă fac referire la "contextul proximal", din imediata apropiere a respectivului text. În schimb, analizele contextuale investighează corpuri de texte luate ca blocuri de cunoaștere produse într-un "context distal", mult mai amplu, care cuprinde configurația societală, structura și clasele sociale, chiar și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
creștină (care formează principalul cadrul de referință temporal în funcție de care este structurată cronicăresc întreaga secvență de evenimente narate de Șincai) este pe alocuri dublată de specificarea anului de la fundarea Romei. Spre exemplu, din când în când, Șincai face astfel de referiri: "Anul 306. Care este de la zidirea Romei 1059" (Șincai, 1886, p. 58) [1811]. Laurian a preluat de la Micu înrădăcinarea originii istoriei române în preistoria romană, iar de la Șincai sistem cronologic roman, pe care l-a transformat în principalul cadru de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din acesta, încorporând doar formule precaute și lăsând pe dinafară enunțurile naționaliste din materialul programatic rostit de Kogălniceanu. În Ardeal, chiar și în 1866, la ceva timp după unirea principatelor danubiene, manualul de istoria al lui Moldovan nu conține nicio referire la ideea unității politice a românității. Discursul vehiculat în aceste manuale pendulează continuu între etatism politic și românism etnic, sugerând, uneori aluziv, alteori mai deschis, dar de cele mai multe ori cu precauție, punți de legătură între, sau chiar necesitatea de suprapunere
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pendulează continuu între etatism politic și românism etnic, sugerând, uneori aluziv, alteori mai deschis, dar de cele mai multe ori cu precauție, punți de legătură între, sau chiar necesitatea de suprapunere a, celor două principii (etnic și politic). Prin etatism politic facem referire la organizarea discursului istoric în cadrul restrâns al statului care a sponsorizat publicarea manualului respectiv. Manualul de istoria Principatului Moldavei al lui Albineț, de exemplu, ilustrează din plin ideea de istorie scrisă prin prisma etatismului politic, întrucât discursul desfășurat în manual
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Bărnuțiu trebuie semnalată o importantă mutație semantică suferită de conceptul de patrie. După cum vom vedea, în epoca naționalismului romantic descătușat de pașoptism, s-a produs convertirea noțiunii de patrie de la sensul său original teritorial (în care prin "patrie" se făcea referire la Moldova, să zicem) la sensul etno-național (în care patria stă pentru statul națiune, acoperind neamul românesc și întregul pământ pe care este răsfirat acesta). La Aaron, în pre-pașoptism, "iubirea de patrie sau patriotismul [...] este un sentiment nobil, care stă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoriei este creșterea și descreșterea Curții Otomane, trecutul românesc fiind înțeles ca orbitând în jurul destinului Porții. Istoria românilor este reprezentată ca funcție a corso e ricorsi a Imperiului Otoman. Totodată, niciunul dintre momentele cheie ale istoriei românilor nu face vreo referire la istoria Transilvaniei. Ancorarea acesteia în sfera Regatului Ungariei și a Imperiului Habsburgic, îngreunând integrarea într-o schemă unitară a istoriei românilor, a favorizat minimalizarea teritoriului transilvan în istoria generală a românilor. Excluderea Ardealului a devenit norma istoriografiei naționale românești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
independența națională" echivalând cu eliberarea de exploatarea financiară a capitaliștilor occidentali. În acest registru, retragerea aureliană este recodată în memoria oficială ca un moment liberator. Schimbarea de optică semantică se reflectă univoc și în etichetele lingvistice elaborate pentru a face referire la acest eveniment: dacă în lungul secol al naționalismului românesc a prevalat expresia "părăsirea Daciei Traiane", acum se glisează către formula "eliberarea Daciei" de "stăpânirea romană" (Roller, 1952, pp. 47, 41). În timp ce stăpânitorii dădeau bir cu fugiții din calea năvălirilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sau încarnările lor umane nu sunt tratate, nici măcar fugitiv, în nicio secțiune a lucrării de Istoria RPR. Mențiuni disparate la Casa regală, la Carol I ori la Carol II apar cu totul răzleț, împrăștiate în cuprinderea lucrării. Fără excepție, toate referirile la Carol I sunt negative, acesta fiind de la bun început adus de coaliția burghezo-moșierească "pentru a înnăbuși lupta poporului, pentru a împiedica desăvârșirea revoluției burghezo-democratice și a subordona România intereselor capitalului străin cu ajutorul dinastiei prusace" (Roller, 1952, p. 403). Din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pot fi catalogate drept: i) perioada inerției discursive (1991-1997), în care este menținut principiul manualului unic, fapt care perpetuează monofonia discursului istoriografic pe același schelet analitico-interpretativ articulat în faza național-comunismului, din care sunt înlăturate vertebrele explicit comuniste (cum ar fi referirile la PCR, limbajul specific materialismului dialectic etc.); ii) perioada pluralizării (post 1998), în timpul căreia se conturează o "piață a memoriei colective" (Zub și Antohi, 2002, p. 122), fapt care conferă discursului istoric școlar note de polifonie. Democratizarea societății românești a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de eliberare socială sunt eliminate cu desăvârșire, printr-o operație de extirpare discursivă de precizie chirurgicală, orice referință la Partidul Comunis Român. Singurele elemente reziduale ale istoriei proletare centrate pe lupta muncitorească în numele idealului libertării sociale sunt de găsit în referirile făcute la crearea Partidului Social- Democrat al Muncitorilor din România în 1893, care "a condus lupta pentru ziua de lucru de 8 ore, pentru dreptul muncitorilor de a participa la conducerea țării, pentru libertate" (Almaș, 1994, pp. 106-107). Panteonul proletar-partinic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
114, 115, 117). Simbolul martirologiei comuniste a fost închisoarea Doftana, rămasă în memoria comunistă drept un "lieu de terreur" în care au fost torturați și exterminați opozanții regimului burghezo-moșieresc. În deplin acord cu legea actualizării politice a memoriei colective, orice referire la închisorile Doftana, Galata, Tg. Ocna sau Caransebeș (nodurile din sistemul concentraționar în care au fost închiși comuniștii) dispare cu desăvârșire din discursul postcomunist. Doftana, ipostaziată analogic drept "Bastilia românească" (Roller, 1952, p. 660), este substituită cu Pitești, locul macabrului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din Proclamația de la Tmișoara; epurarea guvernului de nomenclaturiști; amânarea alegerilor; judecarea celor vinovați de crimele din decembrie 1989; Sute de personalități s-au exprimat de la blocul Universității, numit „tribună a democrației”; Manifestațiile au fost denumite și „Golaniada”, titlu ce face referire la apelativul „golan”, folosit de Ion Iliescu. 6. Studiu de caz: Teme și dezbateri politice în Parlamentul României la 1900 a) Parlamentul României la începutul secolului XX Potrivit Constituției din 1866, Parlamentul (Reprezentanța Națională) era bicameral, fiind format din Camera
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
specialiști în domeniul educației fizice și sportului. Conținutul acesteia este fundamentat pe prevederile programelor școlare pentru aria curriculară educație fizică și sport, ediția 1999, expresie a reformei declanșată în învățământul preuniversitar. În contextul reformei programelor școlare, în lucrare se fac referiri la elementele concepționale ce au stat la baza curriculumului școlar de educație fizică și sport, la obiectivele planului cadru și obiectivele de referință, standardele curriculare de performanță, la conținuturile programelor școlare cu privire la exercițiile de atletism sau specifice atletismului. Lucrarea se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pasului alergător dublu este unitatea funcțională a alergării, întrucât cele două picioare efectuează mișcări simetrice, identice,dar alternate la timpi opuși. În analiza pasului alergător dublu, mișcările fiind identice pe fiecare picior, dar la timpi opuși, nu se mai fac referiri la faza de zbor (aceasta fiind presupusă). Ciclul pasului alergător dublu este constituit dintr o perioadă de sprijin și o perioadă de pendulare. Perioada de sprijin a pasului alergător cuprinde momentele când corpul alergătorului este în contact cu solul, alternativ
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ușă) părând - formal cel puțin - un fel de complement avantajat (prin acordul verbului cu el). Inconvenientul teoriei subordonării subiectului față de predicat, în termenii în care apare, este acela că susținătorii ei cred că pot dovedi subordonarea subiectului față de predicat prin referire la propozițiile fără subiect, dar în aceste propoziții nu putem vorbi de relația subiect-predicat, de vreme ce ea nu se realizează ( neexistând unul dintre termenii relației). Subordonarea subiectului față de predicat s-ar putea susține numai dacă ea ar fi dovedită pe baza
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
circumstanțial este „partea de propoziție secundară care determină simultan un regent de tip nominal și un regent de tip verbal, adică ceea ce la alți autori este cunoscut sub numele de element predicativ suplimentar”. Elementul predicativ se aseamănă cu atributul prin referirea la nume, deosebirea de atribut rezultând din gruparea cu verbul a elementului predicativ suplimentar și prin posibilitatea absenței nuanței circumstanțiale. Atributiva circumstanțială este subordonata echivalentă cu un atribut circumstanțial, dar legătura dintre subordonată și regentul verbal este și mai slabă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
pe aceea de nume predicativ, atribut, circumstanțial de loc, sociativ sau de excepție și chiar pe aceea de element predicativ suplimentar. Constatând că elementul predicativ suplimentar „poate determina orice nume cu orice funcție sintactică în propoziție”, V. Hodiș conchide că referirea elementului predicativ suplimentar „la anumite funcții sintactice se autodizolvă ca problemă. Această categorie sintactică poate fi descrisă ca parte de propoziție ... care determină un nume și un verb...” (art. cit., I, p. 487). În felul acesta, comparând elementul predicativ suplimentar
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
posibilitatea echivalenței elementului predicativ suplimentar, în unele situații, cu adverbe sau cu alte construcții circumstanțiale: mâncau grăbiți poate echivala cu mâncau grăbit, mâncau în grabă etc. elementul predicativ suplimentar se deosebește de complement din punctul de vedere al conținutului prin referirea sa la nume, iar în mod special de complementele circumstanțiale prin posibilitatea absenței oricăror nuanțe circumstanțiale. Din punct de vedere formal un element deosebitor poate fi acordul. În construcțiile cu mijloace de exprimare identice, cum sunt verbele la gerunziu, delimitarea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
gerunzii ale unor verbe care pot caracteriza acțiunea verbului însoțit, ele sunt complemente circumstanțiale de mod: vine alergând, dacă gerunziul nu poate caracteriza verbul însoțit, ci arată doar o acțiune săvârșită simultan, el este element predicativ suplimentar: vine plângând. * Prin referirea la un nume, elementul predicativ suplimentar pare apropiat de atribut; asemănarea cu atributul se explică însă de fapt prin asemănarea cu predicatul. Referirea simultană la un nume și la un verb constituie un punct de asemănare particulară cu categoria atributului
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
verbul însoțit, ci arată doar o acțiune săvârșită simultan, el este element predicativ suplimentar: vine plângând. * Prin referirea la un nume, elementul predicativ suplimentar pare apropiat de atribut; asemănarea cu atributul se explică însă de fapt prin asemănarea cu predicatul. Referirea simultană la un nume și la un verb constituie un punct de asemănare particulară cu categoria atributului circumstanțial. Elementul predicativ suplimentar se deosebește însă de atributul circumstanțial (din cadrul atributului). Elementul predicativ suplimentar se deosebește însă de atributul circumstanțial prin gruparea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
simți neliber, mic, să vezi marile aspirați că-s reduse la nimic). Altfel spus, propoziția dublu subordonată simultan exprimă o acțiune simultană cu acțiunea regentei, referitoare în același timp la subiectul, complementul direct sau complementul indirect al regentei: a) cu referire la subiectul regentei: Am luat un soldat care știa drumul peste culme și am pornit-o așa cum mă găseam. Se văd parcă pâlcurile de oameni cum trec de pe un munte pe altul, cum ocolesc prăpăstiile, cum coboară pe potecile înguste
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
un soldat care știa drumul peste culme și am pornit-o așa cum mă găseam. Se văd parcă pâlcurile de oameni cum trec de pe un munte pe altul, cum ocolesc prăpăstiile, cum coboară pe potecile înguste spre gura minei. b) cu referire la complementul direct din regentă: Astfel o păstrează el cum a fost. Aș simți-o că-i aproape și aș ști c-o înțeleg. c) cu referire la complementul indirect din regentă: Mă uitam la ei, cum erau absorbiți de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cum ocolesc prăpăstiile, cum coboară pe potecile înguste spre gura minei. b) cu referire la complementul direct din regentă: Astfel o păstrează el cum a fost. Aș simți-o că-i aproape și aș ști c-o înțeleg. c) cu referire la complementul indirect din regentă: Mă uitam la ei, cum erau absorbiți de învățătură; admiram fericita lor receptivitate. Ion se trezește într-o zi cu socru său că vine și-l cheamă la nunta unui frate al femeii sale. Propoziția
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]