49,948 matches
-
dragoste fără a-și cunoaște adevărata identitate. Schema din Pe răspunderea mea dreasă cu atmosferă estivală, peripeții, coincidențe, automobil retro și încurcarea valizelor, vechi cai de bătaie ai comediografilor noștri, momente pretins satirice și sprintenul șlagăr „Ce bine e la mare/ când ești în deplasare!”. De reținut, din această comedie, poate cel mai frumos duet muzical din istoria filmului românesc alcătuit, din afonul, dar atât de melodiosul Piersic, alături de Violeta Andrei, apariție suavă, voce proaspătă și emoție pătrunzătoare întrebându-se unul
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
Arhiducesei Sofia. Fratele ei mai mic, Otto de Bavaria, a fost ales rege al elenilor în 1832, împotriva voinței sale și a trebuit să meargă în Grecia. La 26 decembrie 1833 la Munchen, Mathilde s-a căsătorit cu vărul ei, Marele Duce Ereditar de Hesse și de Rin (1806-1877), fiul cel mare al lui Ludovic al II-lea, Mare Duce de Hesse și Wilhelmine de Baden. Ludovic i-a succedat tatălui său ca Marele Duce Ludovic al III-lea în 1848
Prințesa Mathilde a Bavariei () [Corola-website/Science/327363_a_328692]
-
Mathilde s-a căsătorit cu vărul ei, Marele Duce Ereditar de Hesse și de Rin (1806-1877), fiul cel mare al lui Ludovic al II-lea, Mare Duce de Hesse și Wilhelmine de Baden. Ludovic i-a succedat tatălui său ca Marele Duce Ludovic al III-lea în 1848. Din căsătorie nu au rezultat copii. În 1841, cumnata ei, Maria de Hesse-Darmstadt, s-a căsătorit cu țareviciul Alexandru (viitorul țar Alexandru al II-lea al Rusiei). Un an mai târziu, sora ei
Prințesa Mathilde a Bavariei () [Corola-website/Science/327363_a_328692]
-
este al patrulea lac, ca mărime, din Grecia. Reprezentând un biotop acvatic de mare raritate, lacul Vistonida este declarat rezervație naturală și protejat prin Convenția internațională de la Samsar (1971) cu privire la zonele umide. Limita naturală meridională a „municipalității” o constituie litoralul Mării Traciei. În acest sector (cu o lungime de peste 30 de km), apele puțin adânci ale mării, aluviunile de pe fundul ei și plajele largi de nisip nu favorizează dezvoltarea de activități portuare. O excepție notabilă o reprezintă micul port din satul
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
Vistonida este declarat rezervație naturală și protejat prin Convenția internațională de la Samsar (1971) cu privire la zonele umide. Limita naturală meridională a „municipalității” o constituie litoralul Mării Traciei. În acest sector (cu o lungime de peste 30 de km), apele puțin adânci ale mării, aluviunile de pe fundul ei și plajele largi de nisip nu favorizează dezvoltarea de activități portuare. O excepție notabilă o reprezintă micul port din satul Skala Avdiron, protejat de două moluri lungi (diguri spargeval). Următorul port important este situat în extremitatea
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
al litoralului este presărat cu numeroase saline de suprafață ("alykes"), în care sarea era extrasă, tradițional, din apa de mare, prin evaporare (una din aceste saline este exploatată până în prezent în apropierea comunei Nea Kessani). Cele mai apropiate insule din Marea Traciei sunt insulele Thasos (30 km distanță, înspre sud-vest) și Samotrace (Samothraki) (75 km distanță, înspre sud-est), care aparțin aceleiași regiuni administrative (Macedonia de Est și Tracia). Calea de comunicație rutieră cea mai importantă pentru comuna Avdira este drumul regional
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
Maior și Gheorghe Șincai au fost de origini mureșeni. Chiar dacă amândoi reprezențanți a mișcării culturale române, care s-a înscris în contextul iluminismului european, au urmat numai câțiva ani cursurile Colegiului Reformat din Târgu Mureș, după care au plecat în marele centre universitare, precum Buda, Roma sau Viena, au avut legături strânse cu orașul. Petru Maior odată reîntors în țară a ocupat postul de profesor de logică, metafizică și drept natural la gimnaziul din Blaj. În această perioadă (1780-1785) făcuse două
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
fascinată de lumea acestora. Îndrăgostindu-se mai târziu de un om, aceasta își oferă vocea pentru a deveni pământeana pentru trei zile, timp în care trebuia să-l facă să se îndrăgostească de ea său avea să devină proprietatea vrăjitoarei mării, Ursula (Pat Carroll).Scris,regizat și produs de Ron Clements și John Musker, pe muzica lui Alan Menken și Howard Ashman (care este de asemenea și co-producător), filmul are o distribuție impresionantă din care fac parte Jodi Benson, Christopher Daniel
Mica sirenă (film din 1989) () [Corola-website/Science/327384_a_328713]
-
să îi îndeplinească dorința și o transformă în om. Nuntă fastuoasa, la care participă atât oamenii, cât și tritonii sau sirenele, este un final fericit, Eric și Ariel, rămânând veșnic împreună, spre bucuria tuturor, ea, legată cu sufletul de vocea mării, iar el, veșnic legat de pământul pe care calcă. Studio dublaj: Ager Film Regia: Valeriu Drăgușanu Regie și adaptare cântece: Mihai Bisericanu, Răzvan Georgescu Mixing Studio: Shepperton Internațional Coordonator artistic: Maciej Eyman Versiunea în limba română produsă de: DISNEY CHARACTER
Mica sirenă (film din 1989) () [Corola-website/Science/327384_a_328713]
-
stated that Benson's voice had a unique "sweetness" and "youthfulness". Când a înregistrat partea vocală pentru "Part of Your World", Benson a rugat ca luminile din studio să fie scăzute, pentru a crea sentimentul că se află în adâncimea mării. "Part of Your World", inițial numit de compozitorul Howard Ashman "I Want", era să fie tăiat din varianta finală a filmului, după ce Jeffrey Katzenberg s-a gândit că încetinea povestea, dar Ashman și Keane au insistat să-l păstreze. Design
Ariel (personaj Disney) () [Corola-website/Science/327382_a_328711]
-
mai bun prieten al ei și Sebastian, un rac, sfetnicul tatălui ei, care primește adeseori comanda s-o supravegheze. În seria televizată și primul film, Ariel este fascinată de lumea umană și adesea pleacă în căutarea artefactelor omenești de pe fundul mării, pe care le adună într-o peșteră secretă. Ariel are un comportament rebel, plecând pe cont propriu pentru a explora împrejurimile, adesea nesupunându-se ordinelor tatălui ei sau ale lui Sebastian, provocând conflicte între personaje. În "Mica sirenă" este prezentată
Ariel (personaj Disney) () [Corola-website/Science/327382_a_328711]
-
lumi este interzisă. Ea și Flounder pleacă în căutarea artefactelor omenești pe care le duc unui pescăruș, Scuttle, pentru explicații. Ariel se îndrăgostește de un prinț om, prințul Eric, după ce-l salvează în urma unui naufragiu, și se duce la vrăjitoarea mării, Ursula, care e de acord să o transforme într-un om în schimbul vocii. Sirena trebuie să-l facă pe prinț să se îndrăgostească de ea și să-i ofere "sărutul dragostei adevărate" în trei zile, altfel va aparține Ursulei pentru
Ariel (personaj Disney) () [Corola-website/Science/327382_a_328711]
-
Nell Minow de la Common Sense Media i-a oferit o recenzie mixtă, apreciind faptul că era "dornică de aventuri, rebelă și curajoasă", dar a criticat faptul că "a renunțat la tot - familia, casa, vocea - pentru iubire, chiar dacă încrederea în vrăjitoarea mării pune în pericol pe toți cei pe care-i iubește". În recenzia pentru "Mica sirena", jurnaliștii de la "TV Guide" au considerat că Ariel seamănă cu o "păpușă Barbie cu părul mare, în ciuda taliei subțiri și sutienului de scoici neîndestulător". Tamara
Ariel (personaj Disney) () [Corola-website/Science/327382_a_328711]
-
Bonaparte traversând Marele Saint-Bernard (în ) este un portret ecvestru al Primului Consul Napoleon Bonaparte pictat de Jacques-Louis David între 1800 și 1803. Napoleon este reprezentat traversând trecătoarea montană Marele Saint-Bernard împreună cu armata de rezervă, episod care marchează începutul celei de-a doua campanii
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
Bonaparte traversând Marele Saint-Bernard (în ) este un portret ecvestru al Primului Consul Napoleon Bonaparte pictat de Jacques-Louis David între 1800 și 1803. Napoleon este reprezentat traversând trecătoarea montană Marele Saint-Bernard împreună cu armata de rezervă, episod care marchează începutul celei de-a doua campanii din Italia. David a pictat cinci versiuni ale acestui portret, dintre care prima a fost comandată de regele Carol al IV-lea al Spaniei ca mărturie
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
VIII) [denumit în diferitele sale versiuni și "Le Premier Consul franchissant les Alpes au col du Grand-Saint-Bernard" (Primul Consul traversând Alpii prin pasul Saint-Bernard), "Napoléon passant le mont Saint-Bernard" (Napoleon trecând pe muntele Saint-Bernard), "Bonaparte au Grand Saint-Bernard" (Bonaparte la Marele Saint-Bernard), "Le passage du Saint-Bernard" (Trecerea prin Saint-Bernard) sau "Bonaparte gravissant le Saint-Bernard" (Bonaparte urcând muntele Saint-Bernard)], opera de artă este la origine o comandă a regelui Spaniei Carol al IV-lea. Acesta din urmă, prin intermediul ambasadorului Franței în Spania
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
de rezervă, el traversează pasul Grand Saint-Bernard, în timp ce corpul de armată al generalului Moncey trece prin pasul Saint-Gothard, iar corpul generalului Turreau se îndreaptă spre pasul Montgenèvre. La 18 mai, Bonaparte pleacă din Martigny și pornește la drum către pasul Marele Saint-Bernard. La 20 mai, îmbrăcat într-o uniformă albastră care acoperă o redingotă albă, și purtând un bicorn acoperit cu pânză cerată, călare pe un catâr și însoțit de ghidul Dorsaz, traversează cărările abrupte ale vârfului montan. Între 15 și
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
i-a cerut să aleagă modul în care i-ar plăcea să fie reprezentat de David: el a dorit mai întâi să fie reprezentat trecând călare în revistă trupele, dar în cele din urmă a fost reținut episodul traversării trecătorii Marele Saint-Bernard. Există foarte puține schițe și studii pregătitoare, ceea ce contrastează cu obiceiurile celebrului pictor foarte scrupulos în pregătirea picturilor sale. Antoine-Jean Gros, elevul său, avea o schiță în ulei a unui cal ridicat, probabil un studiu pentru poziția calului. Carnetele
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
pe lângă Fecioară pentru bolnavii de ciumă" și până la "Marte dezarmat de Venus". Mâinile întinse din "Jurământul Horațiilor", din "Jurământul din sala de pelotă" sau din "Distribuira acvilelor", sunt exemple recurente de utilizare a gestului ca element retoric. În "Bonaparte traversând Marele Saint-Bernard", poziția mâinii drepte este interpretată mai întâi ca un gest de comandă; pictorul prevăzuse inițial în schițele sale să-i pună în mână lui Napoleon un baston de comandant în stilul celor din portretele regale. Alexandre Lenoir, în amintirile
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
de inscripții pentru a le întări semnificația. "Belizarie cerșind", "Durerea Andromacăi", "Moartea lui Marat" care-l prezintă pe revoluționar în agonie ținând o foaie de hârtie semnată de mâna Charlottei Corday, "Ultimele momente ale lui Michel Lepeletier" (pierdut), "Bonaparte traversând Marele Saint-Bernard", "Sapho, Phaon și Dragostea", "Napoleon în cabinetul său de lucru" și "Leonidas la Termopile". În portretul ecvestru sunt gravate pe stânci numele lui Hannibal și al lui Carol cel Mare legați de Bonaparte prin același eveniment: trecerea Alpilor, pictorul
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
toba a fost mult mai mare. Ca și pasiunea pentru unul dintre cele mai vechi instrumente muzicale. Pentru a-i face hatârul, bunicul i-a construit din ciurul bunicii o tobă la care a descoperit primele ritmuri. Așa a început marea pasiunea care avea să-i devină munca, hobby-ul, plăcerea, durerea, viața: toba. În anii adolescenței, în zilele și nopțile lungi de repetiții, se construiește o echipă de tineri nebuni, cu sângele clocotind a trash, a metal, a gotic. Interitus
Ionuț Micu () [Corola-website/Science/330575_a_331904]
-
Gingirica (Clupeonella cultriventris) este un pește teleostean marin eurihalin (dulcicol sau salmastricol) pelagic , asemănător cu scrumbia de Dunăre din familia clupeidelor ("Clupeidae"), răspândit în Marea Neagră, Marea Caspică și Marea Azov, de unde migrează periodic în fluvii (Dunăre, Nistru etc) și lacurile litorale. Este un relict ponto-caspic. Lungimea corpului este de 8-13 cm, rar 20 cm; greutatea de 6 g, rar 15 g. Are corpul scurt, puternic comprimat
Gingirică () [Corola-website/Science/330622_a_331951]
-
Gingirica (Clupeonella cultriventris) este un pește teleostean marin eurihalin (dulcicol sau salmastricol) pelagic , asemănător cu scrumbia de Dunăre din familia clupeidelor ("Clupeidae"), răspândit în Marea Neagră, Marea Caspică și Marea Azov, de unde migrează periodic în fluvii (Dunăre, Nistru etc) și lacurile litorale. Este un relict ponto-caspic. Lungimea corpului este de 8-13 cm, rar 20 cm; greutatea de 6 g, rar 15 g. Are corpul scurt, puternic comprimat lateral, spinarea dreaptă
Gingirică () [Corola-website/Science/330622_a_331951]
-
albe-argintii sau galbene-aurii; irisul este auriu. Se hrănește în apele dulci cu zooplancton, iar în mare cu mici crustacei (copepode și cladocere). Este un pește de cârd, care trăiește în ape salmastre și marine. Se reproduce la începutul verii în Marea Azov, iar în aprilie-iunie în cursul inferior al râurilor (Dunărea, Nipru, Nistru, Bugul de Sud, Don, Kuban), lacurile litorale și zonele salmastre. Depune icre pelagice. Pe litoralul românesc migrează pe distanțe scurte din mare în apele salmastre și dulci, mai
Gingirică () [Corola-website/Science/330622_a_331951]
-
împotriva Marelui Duce. Această atitudine, în mod clar nu corespundea cu conceptul de autocrație a lui Vladislav, iar după acest episod s-a gândit să-i elimine pe frații săi de pe proprietățile lor. În 1145, părea posibilă o reconciliere între Marele Duce și Włostowic, după cum reiese din participarea la invazie a voievodului Włostowic, cu ocazia nunții fiului său. La începutul aceluiași an, Marele Duce, a decis să parieze totul pentru un joc de noroc: să-l elimine pe Włostowic din viața
Vladislav al II-lea Exilatul () [Corola-website/Science/330617_a_331946]