49,017 matches
-
nuvelei psihologice din literatura română. Autorul se dovedește un fin psiholog, un creator de tipologii, un adept al principiilor morale clasice: sinceritatea, demnitatea, buna-credință, franchețea, cinstea, iubirea de adevar. Întreaga creație a lui Ioann Slavici este o pledoarie pentru echilibrul moral, pentru chibzuință și Întelepciune, pentru fericire, prin iubirea de oameni și păstrarea măsurii În toate, iar orice abatere de la aceste principii este sancționată de autor. Nuvela „Moara cu noroc” de Ioan Slavici a apărut in volumul de debut „Novele din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
află Într-o ordine cronologică a desfășurării acțiunii și sunt strâns legate de cuvintele rostite de mama Anei, la Începutul și la sfârșitul nuvelei, asigurând-i astfel o anumită sfericitate. Conflictul social și psihologic este pus Între aceste două norme morale și evidențiază un destin tragic, previzibil, descoperit În profunzimile sufletului omenesc. Momentele subiectului; Expozițiunea. Nuvela Începe cu un sfat, devenit un reper de natură morală, rostit de bătrâna soacră a lui Ghița: „Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-i astfel o anumită sfericitate. Conflictul social și psihologic este pus Între aceste două norme morale și evidențiază un destin tragic, previzibil, descoperit În profunzimile sufletului omenesc. Momentele subiectului; Expozițiunea. Nuvela Începe cu un sfat, devenit un reper de natură morală, rostit de bătrâna soacră a lui Ghița: „Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogația, ci liniștea colibei tale te face fericit”, atunci când ea află că Ghiță, ginerele ei, vrea să ia În arendă hanul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Acestea ar fi: - Încălcarea proprietății lui Simion Lungu;Înșelarea Anei și a lui Vasile Baciu:determinarea sinuciderii Anei; - adulterul (față de George Bulbuc); - Înșelăciunea În dauna lui Herdelea care Îi făcuse bine În mai multe rânduri. Ion se află dincolo de normele morale ale satului. Faptele narate de liviu Rebreanu reflectă lumea satului ardelean unde forța educativă a intelectualului rămâne neputincioasă În fața forței atavice a personajului Ion. Opinia publică este anihilată de individualismul specific societății rurale unde relațiile feudale coexistă alături de cele capitaliste
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
al eului tău, care cunoaște astfel ceea ce cunoștea Într-un anumit fel.” Dorind să ajungă la un maximum de veridicitate si autenticitate, Camil Petrescu sondează straturile profunde ale conștiinței umane. Exprimarea adevărului, chiar când acesta este crud, devine o normă morală fundamentală pentru autor. Romanul este alcătuit din doua cărti, aparent distincte. Prima carte se constituie Într-o monografie realizată În urma unei profunde analize a sentimentului de gelozie, element psihic dominant În viața sufletească a personajului principal, Ștefan Gheorghidiu, având În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
unui subiect complex, alăturate cronologic. Legătura dintre ele nu este o simplă juxtapunere, ci o unitate organică realizată prin prezența aceluiaș persomnaj; problema conținutului primei părți se rezolvă prin experiența căpătată În cea de a doua carte, ca un triumf moral al personajului principal. Și titlul romanului sugerează unitatea compozitionala a narațiunii; acesta subliniaza că „ultima noapte de dragoste” este În același timp „Întâia noapte de război”. Această unitate este realizată de C. Petrescu În primul capitol. Cele două „cărți” fundamentale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
condiției sociale și Ela e atrasă de lumea marii burghezii, ea se adaptează la morala acesteia, spre deosebire de Ștefan Gheorguidiu care Își păstrează individualitatea. Noua sa condiție socială o conduce pe Ela la surprizele oferite de o mondenitate lipsită de norme morale. Cochetăria ei erotică o duce la anularea demnității. Dragostea pentru soțul ei cade În conformism conjugal, folosit cu iscusința, ca să se apere. In psihologia lui Ștefan Gheorghidiu gelozia devine sentimentul dominant care Îl torturează. De la nevoia de dragoste absolută, la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
al geloziei, i-a nimicit dimensiunile „enorme”; a pus Întrun raport just frământările din conștiință cu cele obiective ale vieții sociale, cele din urmă cântărind mai greu În balanța conștiinței. Învingând trecutul, și-a salvat personalitatea. Ela nu Înțelege valoarea morală. Este o instinctivă, dragostea este un joc de societate, În condițiile bogăției materiale. Nu dragostea soțului o interesează, ci averea lui, ca bază pentru cochetăria ei erotică. Luxul În care trăiește trebuie să aibă pentru ea un atribut nou, infidelitatea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să aibă pentru ea un atribut nou, infidelitatea. Ștefan Gheorghidiu Îi dezvăluie lăcomia si vulgaritatea și i le stimulează, lăsându-i cu mărinimie și dispreț, o bună parte din avere. În gestul lui e o răzbunare, dar și o eliberare morală. Prin Tanase-Vasilescu-Lumânăraru și Nae Gheorghidiu, Camil Petrescu părăsește problemele de conștiință, și rămâne În plan social. Observația subtilă relevă tablouri demne de o largă frescă socială. Lumânăraru Îl concurează pe Nae Gheorghidiu la cumpărarea unei fabrici, iar Nae Gheorghidiu, printr-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
socială prezentă În „Enigma Otiliei” e una prezentă, cunoscută de autor la vremea copilăriei sale, În țara de origine. Realismul presupune obiectivitate; aceasta se relevă prin tema romanului, ea impune o raportare la o anumită societate aflată sub semnul degradării morale, sub influența bolnavă a banului, el fiind valoarea supremă a existenței individului. Se afirmă că structura romanului „ Enigma Otiliei este sferică și se remarcă prin tehnica detaliului și prin crearea de personaje tipice. Nu e o noutate nici acest aspect
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
scundă a clădirilor....” În plus, o altă metodă balzaciană este aceea a prezentării Însușirilor personajelor prin deducerea acestora din mediul În care trăiesc. Se pătrunde astfel, prin descrierea interioarelor, În psihologia personajelor. Balzac spunea că o casă e un document moral și sociologic, iar exemplul În acest sens este casa lui Costache Giurgiuveanu. Prin contrastul dintre pretenția de bogăție și bun gust a locatarilor și realitatea mizeră, sunt sugerate trăsăturile lor: incultura (ce reiese din amestecul de stiluri arhitectonice), snobismul (din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
salvării ei, aflată În pragul prăbușirii și nu pesimismul autorului e vinovat, ci individul care urmează calea oferită parcă de o forță universală imuabilă. Personajele clasice nu sunt Înzestrate cu capacitate de autotransformare, ele sunt tipuri umane Încremenite În starea morală pe care o ilustrează, posedă parcă ceva În plus decât există În realitate, răul devine și mai rău, urâtul devine mai urât și traiectoria continuă fără opreliște. Ele au menirea de a trezi reacția antia cititorului, de a condamna manifestarea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de Flaubert care a afirmat că „Madame Bovary c’moi”. Otilia este o proiecție a lui G. Călinescu. În cazul unui mare prozator, personajele nu sunt mai puțin decât este abisul emoțional al autorului, chiar dacă deseori se autoflagelează. Atributele lor morale sunt Îndelung gândite iar situațiile care le pun În evidență sunt riguros proiectate, chiar și atunci când scriitorul devine romantic sau realist și nu rămâne Înțepenit În rigorile clasicismului. Luat În parte, fiecare personaj are o biografie a lui, stând sub
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din fericire, o ediție definitivă, spre lauda eminentului critic literar Eugen Simion. Acțiunea a putut fi dusă până la final cu sprijinul Academiei Române. Chipul acestui scriitor a intrat În memoria colectivă, iar o mare parte din personajele prozei sale sunt modele morale și deseori se face apel la ele, pentru a ilustra o stare existențială, cum ar fi de pildă moromrțianismul, o stare definitorie a țăranului român dintr-o anumită epocă și nu numai. Unele dintre ele au devenit nume comune, ca
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
decât o simplă parte organică a autorului. Vorbind despre această stare, când se referă la autorul „Moromeților”, Eugen Simion spune: „Psihologia unui mare scriitor trăiește În operă și nu are, În afara ei, nici o justificare. Acolo aflăm, În fapt, adevăratul portret moral al autorului care, În viața de toate zilele, trece prin Împrejurări vesele... Opera Îl asumă și-l exprimă integral.” De aceea Marin Preda se comportă la Paris ca Ilie Moromete: „- Mai dăi În mă-sa cu catedrala lor cu tot
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aibă nici cai, nici căruță, nici oi, nici vacă, nimic... „Și ce o să mâncați, măi Bâznaie... ?”(5) Chipul unui om desenează În mare și comportamentul acestuia, natura lucrează Într-un soi de paralelism. Oricâte speculații se pot face Între starea morală a individului și lumea care l-a creat, nu se poate face abstracție de zestrea aceea unică, să-i spunem genetică, venită nu se știe de unde, dar aflată și pe chip. Portretul fizic al lui Moromete nu poate fi rupt
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
l-a creat, nu se poate face abstracție de zestrea aceea unică, să-i spunem genetică, venită nu se știe de unde, dar aflată și pe chip. Portretul fizic al lui Moromete nu poate fi rupt nici măcar parțial de comportamentul lui moral. Gesturile sunt unice, irepetabile, nimeni nu Încearcă măcar să-l copie, pentru că el stârnește un soi de invidie În jur, cu urmările cunoscute. Autorul are o grijă aparte față de el, pentru că reprezintă o stare proprie, Îl iubește și-l admiră, Îl
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
seninătații, chiar dacă În cazul acestui personaj se găsesc suficiente elemente În măsură să tulbure apele, sau culorile cu care este desenat. Dacă scriitorul se folosește de o gamă variată de mijloace stilistice, pentru a surprinde trăsăturile lui fizice, În ceea ce privește portretul moral, acestea se diversifică, se amplifică, ori se ordonează după o altă paradigmă. Romanul oferă, prin structura și amplitudinea lui, o asemenea perspectivă. Se crează impresia că totul se subordonează acestei finalități și nu se exprimă prin asta o idee gratuită
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
discute politică. Un dialog aparent banal Între el și Tudor Bălosu, chiar din paginile de Început ale primului volum, pe tema unui salcâm pe care voia să-l cumpere setosul de avere de la indiferentul față de aceasta, dezvăluie una din trăsăturile morale ale personajului, disimularea. Poate nici nu ar trebui s-o considerăm ca trăsătură individuală, ci una absolut tipică, disimularea este armă de apărare În foarte multe situații, ea se constituie ca trăsătură comună a tuturor indivizilor, mai ales a acelor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mai multor familii de țărani. Un plan urmărește devenirea și existența lui Ilie Moromete, reprezentantul tragismului soartei țăranului mijlocaș care nu urmează În societatea capitalistă calea Îmbogățirii. Personajul este zugrăvit Într-o lumină aparte, cu o artă originală a investigației morale. Ilie Moromete se impune chiar din primele episoade ca un personaj cu trăsături clasice. Precaut, rezervat, șiret, afișându-și intențiile sub masca unei aparente ignoranțe și naivități, Ilie Moromete e un fel de Moș Ion Roată, „face pe prostul, trăgând
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
grație, 1883...”. Motivul fundamental al acțiunii Îl reprezintă o camapanie electorală pentru alegerea unui deputat În parlametul vremii. În actul Întâi, scena Întâi, o discuție dintre Tipătescu și Pristanda, dezvăluie intriga. Discuția dintre cei doi pune În lumină și viața morală a lumii prezente În comedie. Din prima scenă, aflăm că există o luptă politică dintre două grupări, aparținând aceluiași partid. Pe de o parte, grupul aflat la putere, reprezentat de Ștefan Tipătescu și Zaharia Trahanache, iar pe de altă parte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dă anonimă, că „e prea tare”. Din dispoziția verbală a lui Tipătescu, Pristanda Îl arestează pe Cațavencu. Acesta protestează „În numele constituțiunii”, dar Pristanda zice: „curată violare de domiciliu, dar umflați-l!” Trimis la „hârdăul lui Petrache”, Cațavencu capătă un ascendent moral asupra lui Tipătescu. Eliberat de Zoe, Cațavencu obține În final, de la Tipătescu și Zoe, sprijinul de care are nevoie, pentru a fi desemnat candidat și apoi ales deputat și este Încredințat că nimic nu-i mai poate sta În cale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
comică a operei marelui dramaturg. Trăsătura fundamentală a Întregii opere caragialiene este perenitatea. Este de-a dreptul surprinzătoare sarea existențială a unui popor parcă blestemat să repete toate tarele, mai ales politice, În momentele când nu te aștepți. Năravul, comportarea morală se repetă În integralitate, fără ca cineva să-și pună vreodată problema că așa nu e bine, și nu e bine, pentru că, genetic vorbind, aceasta este boala de care suferă acest popor. Cine poate fi socotit vinovat? Interesant este că acest
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Caragiale a exprimat aceasta conceptie, fiind convins ca „nimic nu arde pe ticaloși mai mult ca râsul”. Principalele surse ale comicului În comedia „O scrisoare pierduta” de I. L. Caragiale sunt: Comicul de caracter conturează personaje ridicole prin trăsături negative, tare morale, stârnind râsul cu scop moralizator, exprimând ideea că râsul Îndreaptă. I. L. Caragiale creează o tipologie dominată de trăsături morale negative. Pornind de la aceste considerente, Garabet Ibrăileanu afirma că autorul face concurență „stării civile”. Personajele confirmă situația: Zaharia Trahanache, tipul Încornoratului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ale comicului În comedia „O scrisoare pierduta” de I. L. Caragiale sunt: Comicul de caracter conturează personaje ridicole prin trăsături negative, tare morale, stârnind râsul cu scop moralizator, exprimând ideea că râsul Îndreaptă. I. L. Caragiale creează o tipologie dominată de trăsături morale negative. Pornind de la aceste considerente, Garabet Ibrăileanu afirma că autorul face concurență „stării civile”. Personajele confirmă situația: Zaharia Trahanache, tipul Încornoratului, Nae Cațavencu, tipul parvenitului si al demagogului, Farfuridi și Brânzovenescu, tipul prostului, Ghiță Pristanda, tipul servilului incult, iar Agamemnon
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]