48,792 matches
-
șoarici mănâncă, publicat în „Revista română” a lui A. I. Odobescu în 1862-1863 și în volum în 1863, se instituie ca un moment de referință în evoluția romanului românesc. Semna de obicei N. Philemon, N. M. Philemon sau N. M. Philimon. Pseudonimul Nikita Felinărescu, întâlnit în foile umoristice „Pepelea” (1860) și „Nichipercea” (1862), poate fi al lui F., ca și Undrea, din „Cicala” (1860). Scriitorul moare de tuberculoză. Figură pitorească, la tinerețe aflat în compania unor boemi bucureșteni de felul lui Anton
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
, Mihail (pseudonim al lui Eugen Enăchescu Pasad; 1.I.1923, Cetatea Albă - 16.IV.1994, București), poet și prozator. Este fiul medicului militar Mihail Enăchescu și al Mariei (n. Pasad), soră medicală. Probabil din dorința tatălui, a fost înscris mai întâi la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
D. Gusti. De sub tipar îi ies plachetele Al Sfintei Cuvioase Paraschiva cea Nouă acatist (1931), Pregătiri pentru călătoria din urmă (1932) și Poeme arabe. Versuri din O mie de nopți și una (1933), precum și romanul Prințesa Dactilo (1933), iscălit cu pseudonimul Allan Lee. Alt roman, Fata Morgana, din care apar fragmente în „Cuvântul”, era anunțat de o editură pentru sfârșitul anului 1933. Ulterior energia lui S. se canalizează preponderent în domeniul economiei. Scoate revista „Index”, scrie pe teme economice la ziarul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
comunal în județul Timiș. Debutează cu încercări literare în „Familia” (1872), apoi publică în „Amicul familiei”, „Foaia literară”, „Noua bibliotecă română” ș.a. Stabilindu-se la Timișoara, P. devine ziarist profesionist și scrie mult timp la ziarele „Luminătoriul” și „Dreptatea” (sub pseudonimele Brutus și Luca Drugă). În 1885 fondează săptămânalul „Timișana” (unde semnează și T. Odor; revista va fi continuată de „Gazeta poporului”). Ca redactor-șef al „Tribunei” de la Sibiu, publică aici articole semnate Delacerna. Între 1900 și 1917 este directorul „Telegrafului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
VLĂSTARU-WEXLER, Boris (pseudonim al lui Baruh Wexler; 20.X.1922, Rezina, j. Orhei - 11.II.1993, Tel Aviv), prozator. S-a născut în familia unui cultivator de tutun. Primele clase le face în localitatea de baștină, după care urmează Liceul „Vasile Lupu” din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290611_a_291940]
-
identitatea C. Viroagă (Un poet tânăr: Al. Sihleanu, Ion Păun-Pincio). De menționat comentariul lui Stelian I. Constantinescu (directorul revistei „Farul” din Dorohoi) la ideile despre artă ale lui Marie-Jean Guyau, ca și debutul cu versuri al tinerei Olimpia Teodoru, sub pseudonimul Olteo. Se mai publică versuri inedite de B. P. Hasdeu (Renaștere), epigrame de Const. C. Braiesku, parabole de C. Costăchescu și câteva traduceri din Lamartine (realizate de Traian Antohi), Carmen Sylva (de G. Coșbuc) și Mounet-Sully (aparținând lui Octavian Moșescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290505_a_291834]
-
, Virgil (pseudonim al lui Virgil Untaru; 16.VIII.1920, Lădești, j. Vâlcea - 28.IX.2006, Paris), critic literar, poet, eseist, jurnalist și editor. Este fiul Mariei (n. Neagoie) și al lui Dumitru Untaru, țărani. Învață la Liceul „Alexandru Lahovari” din Râmnicu Vâlcea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
al lui Dumitru Untaru, țărani. Învață la Liceul „Alexandru Lahovari” din Râmnicu Vâlcea și își ia bacalaureatul, în 1939, la Liceul „Spiru Haret” din București. Este licențiat al Facultății de Litere și Filosofie a Universității bucureștene (1943). Debutul literar, sub pseudonimul Virgiliu Angelli, se produce în cursul superior al liceului, în 1939, la „Jurnalul literar” al lui G. Călinescu. Paralel cu studiile universitare, a făcut parte din redacția ziarelor „Timpul” (condus de Mircea Grigorescu) și „Ecoul”, iar în 1941, alături de Geo
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
însă către jurnalismul cultural. Se ocupă, ca secretar de redacție, de apariția uneia dintre primele reviste literare din exil, „Luceafărul” (1948-1949), finanțată de generalul Nicolae Rădescu și avându-l ca director pe Mircea Eliade, în care semnează articole cu un pseudonim de rezonanță eliadescă - Alexandru Andronic. Mai folosește pseudonimul Stepan Lighton împreună cu soția sa, Monica Lovinescu, pe coperta cărții L’Amérique n’a pas encore parlé (1949). „Caete de dor” (1951-1960) este o revistă de „metafizică și poezie”, pe care o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
de redacție, de apariția uneia dintre primele reviste literare din exil, „Luceafărul” (1948-1949), finanțată de generalul Nicolae Rădescu și avându-l ca director pe Mircea Eliade, în care semnează articole cu un pseudonim de rezonanță eliadescă - Alexandru Andronic. Mai folosește pseudonimul Stepan Lighton împreună cu soția sa, Monica Lovinescu, pe coperta cărții L’Amérique n’a pas encore parlé (1949). „Caete de dor” (1951-1960) este o revistă de „metafizică și poezie”, pe care o redactează împreună cu Constantin Amăriuței. La rubricile „Povestea vorbei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
, Dan (pseudonim al lui Laurențiu Ciobanu; 10.VIII.1937, Podu Iloaiei, j. Iași - 22.XII.1998, București), poet și eseist. Este fiul Anicăi și al lui Ion Ciobanu, țărani. A făcut școala primară și gimnaziul la Podu Iloaiei (1944-1950), continuându-și învățătura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
NEGRIȘ, Alexandru (pseudonim al lui Alexandru Cibotaru; 22.VI.1938, Cucuieții Vechi, j. Bălți), poet. A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău (1961). Debutează editorial cu placheta de versuri Din leagănul holdelor (1963), conținând pasteluri idilice, festiviste. Și publicistica lui N. e poetizantă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288411_a_289740]
-
, Maura (pseudonim al Coraliei Simionescu-Costescu; 15.VIII.1900, Slatina - ?), prozatoare. Soție de colonel, P. era fiica bacteriologului Sava Simionescu, care a profesat și în Dobrogea. Nostalgia acelor ținuturi, unde a copilărit, se răsfrânge în prozele ei de mai tîrziu. A învățat la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
, Aspazia (pseudonim al Aspaziei Munteanu; 11.V.1903, Tereblecea-Cernăuți - 1944, Focșani), poetă. Este fiica Victoriei și a lui Costan Scripcari, țărani. A absolvit Școala Normală la Cernăuți în 1922. Se căsătorește și pleacă la Viena, ca funcționară de bancă. Rămasă curând văduvă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]
-
lui Archie Gibson, corespondent al ziarului londonez "Times" (personificat de mai multe ori în cartea Oliviei Manning), au confirmat multe dintre evenimentele relatate în Trilogia balcanică 35. Oricine cunoaște scena bucureșteană poate recunoaște personalitățile (pe care autoarea le menționază sub pseudonime): industriașul evreu Max Aușnit, sub numele fictiv de Drucker, și alții. Familia Drucker (Aușnit) îi invită pe intelectualii de stînga englezi, Guy și Harriet Pringle (domnul și doamna Manning) în apartamentul lor din București. Guy este fiul profesorului lor de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aparenta lui toleranță. Se temeau de posibile greșeli. În câteva luni de la preluarea puterii, noua conducere de la Kremlin a Început să facă presiuni asupra intelighenției. În septembrie 1965 au fost arestați doi tineri scriitori, Andrei Siniavski și Iuli Daniel. Sub pseudonimele Avram Tertz și Nikolai Arjak, ei scoseseră clandestin din țară diferite lucrări de ficțiune, cu intenția de a le publica În Occident. Lui Tertz-Siniavski Îi apăruse În străinătate un scurt eseu critic despre literatura sovietică modernă, intitulat Despre realismul socialist
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
liniștit!...și Alba Iulie, de praznic îmbracă-te!...) sau a lui Al.T. Stamatiad (reproducerea poemelor Peisagiu sentimental și Sfârșitul poemei). În afara poeziei lirice, se remarcă, la rubrica permanentă „Cronica rimată”, spiritualele satire ale unui autor ce se ascunde sub pseudonimul Pan. La fel de abundentă, dar mai puțin interesantă, este proza scurtă. Pot fi citite, între altele, narațiunile de atmosferă ale lui Marcel Olinescu (Gripă, O noapte unică, Tăcerea, Călătorul etc.), povestirea fantastică Cercetașul a lui Horia Petra-Petrescu, frumoasele „legende originale” cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
satirică „Furnica” (1904-1916, 1918-1930), pe care o va scrie mulți ani aproape în întregime, cu un remarcabil succes de public. A colaborat și la alte publicații: „Epoca”, „Lupta”, „Povestea vorbei”, „Pagini literare”, „Viața românească”, „România” (Iași). A semnat cu numeroase pseudonime, printre care Kiriak Napadarjan, Romeo, Prințul Ghytza, Contele de Techirghiol, Gheorghe Delacoperativă, Dom Paladu, Don Paludu, Farmazon, Menelic, Coco, Ghiță Delagambrinus, Tarascon, Cyrano, Gheorghe Biciușcă, Jorj Delamizil ș.a. „Crescut în umbra marelui Caragiale” (Perpessicius), R. se face repede cunoscut și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
MUȘAT, Virginia (pseudonim al Victoriei Ghinju; 17.III.1948, Craiova), poetă și istoric literar. Urmează Liceul „Nicolae Bălcescu” din Craiova, apoi Facultatea de Filologie, secția română-franceză, și Facultatea de Drept la Universitatea din București, devenind profesoară la Liceul nr. 36 de aici. Semnează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288323_a_289652]
-
de Filologie, secția română-franceză, și Facultatea de Drept la Universitatea din București, devenind profesoară la Liceul nr. 36 de aici. Semnează cu numele adevărat la debutul său din 1971, produs în revista „Ramuri”, apoi din 1977 publică, tot acolo, sub pseudonim. Mai colaborează la „România literară”, „Luceafărul” și „Contemporanul”. Este laureată a concursului de debut al Editurii Eminescu, pentru volumul de poezie Orion, constelația mea, apărut în 1976. Într-un ciclu din Orion, constelația mea, M. împrumută un întreg vocabular religios
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288323_a_289652]
-
, Șerban (pseudonim al lui Șerban Ioan Denk; 10.V.1945, București), poet, dramaturg și prozator. Este fiul Serenei și al lui Adolf Gheorghe Denk, inginer silvic, descendent al unei familii austriece din Bucovina. După clasele primare urmate în comuna Ceahlău (județul Neamț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286318_a_287647]
-
DRAGU, Victoria (pseudonim al Victoriei Davidovici; 27.I.1944, București), poetă, prozatoare și eseistă. Este fiica lui Etti (n. Benchas), educatoare, și a lui Paul Davidovici, avocat; este soră cu scriitorul Doru Davidovici și soția lui Ștefan Dimitriu. A absolvit Liceul „Petru Groza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
și republicat după „Opinia” din 24 mai 1991). Există aici o interesantă informație despre debutul publicistic al poetului Ion Caraion într-o revistă școlară condusă de Alexandru Mocanu, „Flori de primăvară”, unde semna cu numele real, dar și despre „premiera pseudonimului”, consumată în „Acțiunea Buzăului” din 1940 (Scrisoare). Tot din paginile acestei reviste școlare este de reținut informația referitoare la existența, în 1933 și 1934, a unui alt „Albatros”, revistă a Asociației studenților buzoieni «Alexandru Marghiloman», avându-l ca prim-redactor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285217_a_286546]
-
, Grigore (pseudonim al lui Grigore Popescu; 11.VI.1943, Pietroșița, j. Dâmbovița), poet și traducător. Este fiul Mariei (n. Cârstoiu) și al lui Grigore Popescu, țărani. A urmat liceul la Târgoviște și a absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București, secția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
toți” (1879), revistă scoasă la Iași de Emanoil Arghiropol. Diverse articole și încercări critice i-au apărut în „Convorbiri literare”, „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, „Ateneul român”, „Vieața nouă”, „Viața socială”. Cronicile și recenziile le-a semnat și cu pseudonimele D. Carpat, A. Costin, O. Leandru, O. Lian, Lucenzio, Nap, I. Nestor, Don Paez, D. Riveanu, El. Rovin, Sanzio, E. Serea, Silver sau Sirius. Către sfârșitul vieții și-a reluat activitatea de critic literar, întreruptă aproape două decenii, alcătuind câteva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]