51,306 matches
-
primară mixtă. Locuitorii erau moșneni și doar 8 au avut nevoie să fie împroprietăriți în timpul reformelor agrare din acea perioadă. Comuna Ștefănești avea în satele Ștefănești și Odaia, 1478 de locuitori, o școală și două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu numele de "Ileana" în plasa ilfoveană Sărulești, și cu trei sate: Bordeiele, Ghermani și Papadopol, având 875 de locuitori. Cele două comune ialomițene fuseseră transferate plășii Lehliu: comuna Arțari avea 1638 de locuitori și aceeași alcătuire, iar comuna
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
Lehliu: comuna Arțari avea 1638 de locuitori și aceeași alcătuire, iar comuna Ștefănești avea doar satul de reședință și 1555 de locuitori. În 1931, reapare un nou sat în comuna Ștefănești, denumit "Odaia Protopopului"; tot atunci, structura comunei Ileana este consemnată ca fiind: satele Bordeiele, Florica, Ileana Ghermani, Odăile Podari, Papadopol și Răzoare. În 1950, comuna Ileana a fost transferată raionului Brănești din regiunea București, iar comunele Arțari și Ștefănești raionului Lehliu din regiunea Ialomița. După 1952, ele s-au regăsit
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
în 260 de case și 12 bordeie. În comună funcționau două biserici la Mitreni și Clătești, o școală mixtă și o mașină de treierat cu aburi, iar principalul proprietar de terenuri agricole era Eforia Spitalelor Civile. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna cu numele actual și în componența actuală, plus cătunul Jăianu, după ce satul Luica-Mihai Vodă a primit numele de "Valea Roșie"; ea făcea parte din aceeași plasă și avea 1850 de locuitori. În 1931, cătunul Jăianu nu mai este consemnat
Comuna Mitreni, Călărași () [Corola-website/Science/301120_a_302449]
-
consemnează comuna cu numele actual și în componența actuală, plus cătunul Jăianu, după ce satul Luica-Mihai Vodă a primit numele de "Valea Roșie"; ea făcea parte din aceeași plasă și avea 1850 de locuitori. În 1931, cătunul Jăianu nu mai este consemnat. În 1950, comuna a fost transferată raionului Oltenița din regiunea București, iar în 1968 a revenit la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Până în 1989, Mitreni a fost comună
Comuna Mitreni, Călărași () [Corola-website/Science/301120_a_302449]
-
25 de bordeie. În comună existau trei biserici (la Pârlita, Sărulești și Solacolu) și trei școli, iar principalii proprietari de pământuri erau C. Mănciulescu, P. Râureanu, A. Solacolu, Eforia Spitalelor Civile, Eufr. Gherman și Eliza Filipescu. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna drept reședința a plășii Sărulești a aceluiași județ, având în satele Manciu, Pârlita, Sărulești și Solacolu, și în cătunele Chircuța și Conacu Moșiei Iăndulița, o populație de 2820 de locuitori. În 1931, comuna a luat numele de "Sărulești" și
Comuna Sărulești, Călărași () [Corola-website/Science/301125_a_302454]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul actual al comunei făcea parte din comuna Călărașii Vechi, iar satul tocmai apăruse în jurul stației de cale ferată „Siliștea”, având numele de „Gara-Siliștea”. Anuarul Socec din 1925 consemnează însă deja comuna ca fiind înființată, cu numele de "Ștefan Vodă", având 1808 locuitori și aparținând plășii Ciocănești din județul Ialomița. În 1950, comuna a fost arondată raionului Călărași din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În
Comuna Ștefan Vodă, Călărași () [Corola-website/Science/301127_a_302456]
-
plasa Negoești a județului Ilfov și avea în unicul ei sat 656 de locuitori ce trăiau în 103 case și 23 de bordeie. În comună funcționa o școală cu 37 de elevi (dintre care 7 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Budești a aceluiași județ, având 1916 locuitori în satul Nana și în cătunele Lacu Cocorului, Tejgheaua și Silvestru. În 1950, comuna a fost transferată raionului Oltenița din regiunea București, iar în 1968 a revenit la județul Ilfov
Comuna Nana, Călărași () [Corola-website/Science/301121_a_302450]
-
comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Preasna Nouă, având 1133 de locuitori, 233 de case și 18 bordeie în satele Preasna Nouă și Codreni; în această comună erau două biserici și o școală mixtă. Anuarul Socec din 1925 consemnează că cele două comune au fost unite sub numele de "Gurbănești-Preasna" în plasa Sărulești a aceluiași județ, având 4258 de locuitori în satele Codreni, Coțofanca, Fântâna Doamnei, Gurbănești, Paicu, Preasna Nouă, Ciofliceni și Valea Presnei. În 1931, comuna a luat
Comuna Gurbănești, Călărași () [Corola-website/Science/301115_a_302444]
-
plasa Oltenița a județului Ilfov și era formată din satele Clinciu, Spanțov, Tatina și Valea lui Soare, cu 1595 de locuitori. În comună existau o școală și două biserici (la Spanțov și la Valea lui Soare). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având 2560 de locuitori în satele Clinciu, Grădiștea Nouă, Spanțov, Stancea și Tatina (după ce satul Valea lui Soare a fost transferat comunei vecine Ulmeni). În 1950, comuna a fost transferată raionului Oltenița din regiunea București, iar
Comuna Spanțov, Călărași () [Corola-website/Science/301126_a_302455]
-
purta numele de "Roseți-Volnași", făcea parte din plasa Borcea a județului Ialomița și avea în compunere doar satul Roseți-Volnași, cu 3368 de locuitori. În comună funcționau trei biserici și o școală mixtă cu 206 elevi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează cu numele de "Roseți" în plasa Ciocănești a aceluiași județ, având o populație de 3619 locuitori în unicul sat Roseți. În 1950, a fost transferată raionului Călărași din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București, după care a
Comuna Roseți, Călărași () [Corola-website/Science/301124_a_302453]
-
secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Borcea a județului Ialomița și era formată din satele Ulmu, Boșneagu, Nenciulești și Făurei, cu 2542 locuitori. În comună existau două școli mixte și cinci biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Ciocănești a aceluiași județ, având 3915 locuitori în satele Boșneagu, Chirnogi, Făurei și Ulmu. În 1931, satul Făurei s-a separat, formând o comună separată împreună cu satul Zimbru. În 1950, comunele Făurei și Ulmu au fost transferate raionului
Comuna Ulmu, Călărași () [Corola-website/Science/301130_a_302459]
-
Podu Pitarului, Progresu și Renașterea, având în total 2610 locuitori, ce trăiau în 590 de case. În comună funcționau 3 biserici (la Cucuieți-Sudiți, Plătărești și Podu Pitarului), două mori cu aburi și patru școli mixte. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Pantelimon a aceluiași județ, având 2033 de locuitori în satele Cucuieți-Moara, Cucuieți-Sudiți, Dorobanțu, Plătărești, Podu Pitarului și Renașterea. În 1950, comuna a fost transferată raionului Brănești și apoi (după 1956) raionului Oltenița din regiunea București. În 1968, comuna
Comuna Plătărești, Călărași () [Corola-website/Science/301122_a_302451]
-
de locuitori ce trăiau în 148 de case și 13 bordeie. Comuna avea două biserici (la Brătășani și Călăreți) și o școală mixtă, iar principalii proprietari funciari erau C. Atanasiu, G. Piteșteanu, frații Manolescu și statul. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Sărulești a aceluiași județ. Comuna Călăreți-Șeinoiu avea 1200 de locuitori în satele Brătășani, Călăreți, Odăile-Podari, Polcești, Șeinoiu și Suliman, în vreme ce comuna Tămădău era formată din satele Dârvari, Plumbuita, Tămădău Mic, Tămădău Mare și din cătunul Slatina, cu
Comuna Tămădău Mare, Călărași () [Corola-website/Science/301128_a_302457]
-
ortodocși (96,14%). Pentru 3,38% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, ci doar satul Crucea-Giurca în cadrul comunei Mihai Viteazu din plasa Borcea a județului Ialomița. Anuarul Socec din 1925 consemnează însă înființarea comunei Crucea, cu satele Crucea-Giurcă și Ciocănești-Mihai Vodă, având în total 2366 de locuitori; comuna făcea parte din plasa Lehliu a aceluiași județ. În 1931, numele satului Crucea-Giurcă a fost schimbat în "Crucea" și cel al satului Ciocănești-Mihai
Comuna Vâlcelele, Călărași () [Corola-website/Science/301132_a_302461]
-
N. Bibescu. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa și comuna Obileștii Vechi (Siliștea), având doar satul de reședință cu 941 de locuitori, o biserică și o școală mixtă cu 25 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Sărulești a aceluiași județ. Obileștii Noi avea în compunere satele Obileștii Noi, Valea Căpitanului și Vlădiceasca, plus cătunele Orășani, Buzoieni și Pârlițeni, cu 3153 de locuitori. Comuna Obileștii Vechi era formată tot dintr-un singur
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
Doctor în Științe medicale, Institutul Matei Balș Cultul eroilor Având o populație numeroasă, satul Plevna a contribuit la cele două Mari Războaie cu un număr apreciabil de ostași, căzând eroic în luptă un număr de 77 de consăteni, așa cum sunt consemnați în Pomelnicul parohiei: <br> Primul Război Mondial 1916-1918 Lt. Farm. Fiera Nicolae Serg. Constantin Ion Sold. Dumitru Nicolae Driceanu Gheorghe Serbulea Gheorghe Gheorghe Tudorache Tarhon Ion Bujoianu Gheorghe Radu Tiberea Vasile Ion Ionita Marin Bunda David Bunda Ion Condeanu Arghir
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
în "Monografia religioasă a parohiei din comuna Plevna, jud. Ialomița, "alcătuită în anul 1906 de Pr Ilarion Fiera, sau în fotografiile construirii pridvorului, când pe frontonul bisericii pot fi văzute icoanele Sf Arhangheli și a Cuv Parascheva . 2. Pisanii Pisania consemnează în mod laconic date, lucrări și oameni: ACEASTĂ SFÂNTĂ BISERICĂ CU HRAMUL SFINȚII VOEVOZI MIHAIL ȘI GAVRIL ZIDITĂ DE ENORIAȘI ÎN ANUL 1893, ÎN ANUL 1927 S-A RENOVAT PICTURA SUB PREOT ILARION FIERA; SUB CONDUCEREA PREOTULUI MIHAI CONSTANTIN, CÂNTĂREȚ
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
de 300 familii închegate, dar ireversibil supuse procesului îmbătrânirii, s-a reușit, cu anevoie dar în bune condițiuni, continuarea lucrărilor gospodărești la biserici (parohială, filie) și la casa parohială, așa încât aproape în fiecare an rubrica „investiții” din bugetul de cheltuieli consemnează șantiere la acoperiș, ziduri, interior, exterior. 7. Cântăreți Primul cântăreț, chiar de la înființarea parohiei Plevna, a fost Ion Nichifor. Conform unei însemnări din Psaltire, era originar din Tilișca, localitate istorică transilvăneană depinzând administrativ de Săliștea Sibiului, venit în regat anterior
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
și în care învățau 30-50 de elevi. În acea perioadă, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa și comuna Bălteni, aflată în aceeași plasă și formată din satele Bălteni, Călugăreni și Stănești, cu 844 de locuitori. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna ca fiind alcătuită din satele Călugăreni, Conțeștii de Jos și Conțeștii de Sus, cu 1653 de locuitori în plasa Ghergani a aceluiași județ. Comuna Bălteni era în aceeași plasă și cuprindea satele Bălteni, Călugăreni-Mereni, Stănești și Heleșteu (transferat de la
Comuna Conțești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301162_a_302491]
-
Un sat cu numele Butimanu se afla și în apropiere, în județul vecin Dâmbovița, în comuna Cătunu. În 1925, comuna Butimanu-Lucianca era în plasa Buftea-Bucoveni a aceluiași județ Ilfov, având aceeași compoziție și 1964 de locuitori. Legea administrației din 1931 consemnează unirea satelor Sterianu de Sus, Sterianu de Mijloc și Sterianu de Jos într-o singură localitate, denumită "Sterian", precum și schimbarea numelui satului Linia-Lucianca în "Linia". În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Răcari din regiunea București. În 1968, comuna
Comuna Butimanu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301158_a_302487]
-
componență administrativ-teritorială. Numele localității Brănești este menționat în scris pentru prima dată la 28 martie 1451 cu ocazia donării întregii averi de către Radu către mănăstirea din Deal. Printre cei 17 martori care au luat parte la această donație a fost consemnat și Dragomir din Brănești. În perioada evului mediu, comuna era locuită de moșneni (oameni liberi) care se ocupau în special cu agricultura, vărăria, zidăria, dulgheria, fierăria, țesutul, comerțul cu fructe, cereale, animale etc. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
satelor Rășinari, Ștefănoaioa, Ciorinești și Ghira; comuna era alcătuită din satele Ghirdoveni și Cricoveni, cu 1531 de locuitori. Aici funcționau o biserică zidită la 1870 și o școală cu 72 de elevi (dintre care 8 fete). În 1925, comuna este consemnată tot în plasa Filipești, doar cu satul de reședință, având o populație de 1896 de locuitori, În 1950, comuna Ghirdoveni a trecut în administrarea raionului Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, la desființarea
Ghirdoveni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301171_a_302500]
-
Ștefănoaioa, Ciorinești și Ghira; comună era alcătuită din satele Ghirdoveni și Cricoveni, cu 1531 de locuitori. Aici funcționau o biserică zidita la 1870 și o școală cu 72 de elevi (dintre care 8 fete). În 1925, cele două comune sunt consemnate tot în plasă Filipești. Comună Ghirdoveni avea doar satul de reședință cu 1896 de locuitori, în vreme ce comună Haimanalele avea în satele Braniștea și Haimanalele 1096 de locuitori. În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Târgoviște din regiunea Prahova și
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
elevi și o biserică. În 1910, satul Runceasa s-a separat de comuna Lăicăi-Runceasa și a format o comună de sine stătătoare, iar comuna Micloșani a fost desființată și inclusă în aceasta. Astfel, în 1925, comuna Malu cu Florile este consemnată în aceeași plasă, cu 1750 de locuitori. În 1950, comuna Malu cu Florile a fost transferată raionului Curtea de Argeș, și apoi (după 1952) raionului Muscel, ambele din regiunea Argeș. În 1968, odată cu revenirea la organizarea administrativă pe județe, județul Muscel nu
Comuna Malu cu Flori, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301177_a_302506]
-
o comună de sine stătătoare. În comuna Cazaci funcționau două școli mixte (una la Nucet și una la Cazaci), trei mori de apă, o piuă, patru biserici întreținute de enoriași și mănăstirea Nucet, întreținută de stat. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în plasa Titu a aceluiași județ, cu satele Brăteștii de Jos, Brăteștii de Sus, Cazaci, Movila și Nucet, cu o populație de 3318 locuitori. În 1950, comuna a fost transferată la raionul Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după
Comuna Nucet, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301181_a_302510]