49,464 matches
-
1975a, pp. 140 sq.). Atât pentru pământ, cât și pentru celelalte creații există multe trăsături și elemente mitologice fie În Avesta, fie, mai ales, În textele de limbă pahlavi: muntele Us-hendava, „dincolo de hotare” (Thieme 1970, p. 449), aflat În centrul mării Vourukașa (Yașt 8, 32), alcătuit din aceeași substanță ca și cerul, adică din cristal (Marele Bundahișn, IX, 8); Khvarenahxe "Khvarenah" al lui Ahuraxe "Ahura" Mazd³xe "Ahura Mazda>", Ameașa Spenta, Yazata, Paradh³taxe "Paradha>ta", Yimaxe "Yima", obiect al luptei dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și elemente mitologice fie În Avesta, fie, mai ales, În textele de limbă pahlavi: muntele Us-hendava, „dincolo de hotare” (Thieme 1970, p. 449), aflat În centrul mării Vourukașa (Yașt 8, 32), alcătuit din aceeași substanță ca și cerul, adică din cristal (Marele Bundahișn, IX, 8); Khvarenahxe "Khvarenah" al lui Ahuraxe "Ahura" Mazd³xe "Ahura Mazda>", Ameașa Spenta, Yazata, Paradh³taxe "Paradha>ta", Yimaxe "Yima", obiect al luptei dintre cele două Spirite și al lăcomiei eroului turanic Franrasyanxe "Franrasyan" (În epica persană, Afr³siy³bxe "Afra>siya
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1989a, pp. 40 sq.), pe care se sprijină una dintre extremitățile podului Åinvant; Taurul unul-creat (În avestică, Gav a¶v½-d³taxe "Gav ae>vo>-da>ta"; În limba pahlavi Gaw ș ¶w-d³d), primul animal viu ucis de Ahrimanxe "Ahriman" (Yașt 7; Marele Bundahișn Ia, 12; VI, 1 sqq.); Gay½-maretanxe "Gayo>-maretan", „viață muritoare” (În limba pahlavi, Gay½martxe "Gayo>mart"), primul om (cf. supra și Hartman, 1953), ucis și el de Ahriman (Yașt 7; Marele Bundahișn Ia, 12; VIe, 1 sqq.); Nairy½-sanhaxe "Nairyo
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
animal viu ucis de Ahrimanxe "Ahriman" (Yașt 7; Marele Bundahișn Ia, 12; VI, 1 sqq.); Gay½-maretanxe "Gayo>-maretan", „viață muritoare” (În limba pahlavi, Gay½martxe "Gayo>mart"), primul om (cf. supra și Hartman, 1953), ucis și el de Ahriman (Yașt 7; Marele Bundahișn Ia, 12; VIe, 1 sqq.); Nairy½-sanhaxe "Nairyo>-sanha", „vorbirea energică” (cf. În vedică, nar³fqamÌa; Îm limba pahlavi, N¶ry½sang), geniu al rugăciunii asociat cu focul (cf. Boyce, 1975a, pp. 60 sq.), care păstrează o parte din sămânța lui Gay½-maretan
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
populară. Acestora li se adaugă creaturi fabuloase, care aparțin mediului animal și uneori semiuman, ca, de exemplu: pasărea Sa¶naxe "Sae>na" (Yașt 12, 17; 14, 41; În limba pahlavi, S¶n murw; În persană, Sșmurgh) care Își hrănește puiul (Marele Bundahișn XIII, 23) și care a avut un loc important În arta figurativă sasanidă (Ghirshman, 1962, pp. 219, 226, 228 și figg. 260, 271, 272, 275, 276) și În epica persană (cf. Boyce, 1975a, pp. 88 sq.); peștele Karaxe "Kara
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
226, 228 și figg. 260, 271, 272, 275, 276) și În epica persană (cf. Boyce, 1975a, pp. 88 sq.); peștele Karaxe "Kara" (Yașt 14,19; Wid¶wd³d 19,42; În limba pahlavi Karxe "Kar"), care ține la distanță ființele dăunătoare (Marele Bundahișn, XXIVa); taurul Hadhayansxe "Hadhayans", care va fi victima ultimei jertfe oferite de Saoșyantxe "Saoșyant" (cf. infra, subcapitolul 2.4); pasărea Karșiptarxe "Karșiptar", care va duce cuvântul profetului În regatul subteran al Yimaxe "Yima" (Wid¶wd³d 2,42); ființa jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fii lui Zoroastru, născuți În mod miraculos, conform tradiției, din sămânța sa pusă În apele lacului Kansaoya (În geografia istorică H³m¿n-i Hilmand din Sistan și supravegheată de 99.999 de fravași ale unor oameni drepți (Yașt 13, 62; Marele Bundahișn XXXV, 60). Legenda, foarte elaborată, apare și În textele din limbă pahlavi (Boyce, 1975a, p. 285 și nota 34): sămânța lui Zoroastru strălucește pe fundul lacului, În care, la distanță de un mileniu una de alta, se vor scălda
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de mântuire; Între figurile care domină această perioadă trebuie amintite, cu numele lor În limba pahlavi, următoarele: Kay Wișt³spxe "Kay Wișta>sp", Vișt³spaxe "Vișta>spa", protectorul lui Zoroastru și propovăduitor al credinței, Preș½tan (Zand ș Wahman Yasn VII, 19-20, 28; Marele Bundahișn XXXIII, 28; Riv³yat În limba pahlavi care Însoțește D³dest³n ș denșg XLIX, 12-18), Karș³p (În avestică Keres³pa; În persană Gersș³sp), Kay Khosrawxe "Kay Khosraw" (În avestică Kavi Haosravahxe "Kavi Haosravah"), una dintre cele mai importante figuri ale dinastiei Kayanizilor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sarcină nu este prea grea pentru puterea lui Ohrmazdxe "Ohrmazd", care, prin creație, poate aduce la viață ceea ce Înainte nu exista, În timp ce, de această dată, aduce la viață ceea ce deja exista. Așadar, Învierea este mai ușor de Îndeplinit decât creația (Marele Bundahișn XXXIV, 5-6); această idee se Întâlnește de altfel și În creștinism, și În Islam (Bausani, 1957; Gnoli, 1963, pp. 170-176). Capitolul citat din Marele Bundahișn, XXXIV (30) (cf. MacKenzie, 1989a, 550), dedicat acestei probleme (Abar rist³kh¶z ud tan
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aduce la viață ceea ce deja exista. Așadar, Învierea este mai ușor de Îndeplinit decât creația (Marele Bundahișn XXXIV, 5-6); această idee se Întâlnește de altfel și În creștinism, și În Islam (Bausani, 1957; Gnoli, 1963, pp. 170-176). Capitolul citat din Marele Bundahișn, XXXIV (30) (cf. MacKenzie, 1989a, 550), dedicat acestei probleme (Abar rist³kh¶z ud tan ș pas¶n, „Despre Învierea morților și despre Trupul Final”), explică faptul că Ohrmazd va putea rechema de la Spiritul Pământuluixe "Spiritul Pământului" (m¶n½g ș
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nu țină cont de dezvoltarea istorică, marcată de evoluția rapidă a religiei după perioada profetică și contactul culturii și civilizației Iranului cu alte tradiții culturale și religioase. În realitate, politica imperiului persan, de la granițele indiene și central asiatice până la Mareaxe "Marea" Egee și Egipt, a ajuns, din nevoia unei politici religioase flexibile și diferențiate, la o concepție despre regalitate care moștenește, În mare parte, obiceiurile și ideile proprii monarhiilor milenare din Orientul Apropiat. În urma evoluției societății persane În perioada ahemenidă, s-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sunt priviți, nici mai mult nici mai puțin, ca rod al lucrării profanatoare și distructive a lui Alexandru, care a Împărțit pământul persanilor mai multor regi locali (Scrisoarea lui Tansarxe "Tansar", p. 4: cf. Boyce, 1968b, p. 29), nouăzeci după Marele Bundahișn (XXXIII, 4), dintre care doar suveranul arsacid era mai puternic. Deși nu trebuie desconsiderate elementele de continuitate Între perioada partă, mai ales cea târzie, și perioada sasanidă, interpretarea tradițională a trecerii de la Arsacizi la Sasanizi ca semn indubitabil al
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
războinică și de clerul din Fars - o regiune și o economie aproape exclusiv agrară -, maniheismul, apărut În Mesopotamia, provincie puternic urbanizată a imperiului, compozită etnic și evoluată din punct de vedere cultural, s-a răspândit mai ales În orașe, În marele centre ale comerțului internațional și de-a lungul căilor de comunicație terestre și maritime. Pe cât de deschiși contactului intercultural trebuie să fi fost maniheii, dintre care foarte mulți erau comercianți sau făceau parte din burgheziile urbane, pe atât de Închiși
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
abolite unele uzanțe tradiționale ce țineau de riturile purificatoare și unele prescripții - astăzi anulate - care interziceau credincioșilor (dar câți laici comercianți le ignoraseră!) călătoriile pe mare sau cu trenul, considerate nelegiuite din cauza contaminării pe care În mod inevitabil o produceau mării și focului (Duchesne-Guillemin, 1962a, p. 378; Boyce, 1979, p. 199). Dintre multele figuri de reformatori se remarcă cea a unui tânăr preot Bhagaria (cf. supra), Maneckji Nusservanji Dhalla (1914; 1922; 1930; 1938; 1943), care a fost trimis de un grup
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Întâlnește și În cazul altor culturi indo-europene: În lumea germanică, de exemplu, totul se naște din jertfirea gigantului Ymirxe "Ymir": În Grímnismál (strofele 40-41) putem citi: 40 Pământul a fost făcut din carnea lui Ymirxe "Ymir", iar din sângele lui, marea, munții, cu oasele sale, cu părul său, arborii, iar din craniul său, cerul. 41 Zeii cei buni au zidit din sprâncenele lui lumea de mijloc pentru fii oamenilor, iar din creierul său au făcut norii schimbători. Să mai adăugăm și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ș...ț rege mărit, temător de zei, care Bună dreptate aduce-ntre multe-oțelite popoare, Bun fiind stăpânitor, iar glia cea neagră-i aduce Grâu ca și orz, și de soi, iar pomii de roade se-ndoaie, Turmele pasc ne-ncetat, iar marea dă pești, o mulțime, Cu lucrul bun, și noroadele-s mândre sub dânsul 1. Trebuie observat că Homer Încearcă să raționalizeze vechea credință vorbind despre dreptate și bună guvernare, dar faptul că de rege depinde chiar și abundența peștelui În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
613 Manu(s) 612 mașkim 150 Mașya 502 Mașya>nag 502 Maponos 589 Marduk 122,126,129,130,134,135,136,138,139,140,141,143,146,147,148,150,151,152,153,155,156,179,187,193,238,306 Marea 48,54,55,69,70,114,119,125,138,144,146,158,177,193,211,229,236,242,245,258,260,279,311,345,405,406,504,517 Marea Mamă 405,406 Marea Zeiță 48 Maris 325,327,329,331
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de mirajul morții. Apologet al morții - era celebră în epocă o poezie a sa intitulată Cu moartea la un pahar de vin -, mordant, grav, febril, tenebrosul scriitor bucovinean, instituind cultul jertfei și aflat în căutarea experienței originare, poate fi asemuit marilor damnați ai lumii și, cum spune Constantin Ciopraga, marilor nefericiți. Dacă nu și-ar fi umbrit prestigiul cu simpatizarea legionară, destinul tragic al lui Mircea Streinul, frânt prea repede, autorul unei opere impresionante până la numai 35 de ani câți i-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
epocă o poezie a sa intitulată Cu moartea la un pahar de vin -, mordant, grav, febril, tenebrosul scriitor bucovinean, instituind cultul jertfei și aflat în căutarea experienței originare, poate fi asemuit marilor damnați ai lumii și, cum spune Constantin Ciopraga, marilor nefericiți. Dacă nu și-ar fi umbrit prestigiul cu simpatizarea legionară, destinul tragic al lui Mircea Streinul, frânt prea repede, autorul unei opere impresionante până la numai 35 de ani câți i-a hărăzit soarta, o mare speranță a literaturii interbelice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
acela al unui fapt de „cronică” așa cum găsim în fiecare zi în ziare. Pentru a găsi acest „adevăr” al povestirii evanghelice trebuie să căutăm în altă parte și să ne întrebăm asupra felului de a scrie specific evangheliștilor. 6. Trecerea mării Ultimul exemplu: relatarea trecerii Mării Roșii (Ex 14). Când egiptenii fug pentru că apele li se întorc împotrivă, conform textului biblic, ei spun: „Să fugim din fața lui Israel pentru că Domnul luptă pentru ei împotriva Egiptului” (Ex 14,25). Cel care își
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
cronică” așa cum găsim în fiecare zi în ziare. Pentru a găsi acest „adevăr” al povestirii evanghelice trebuie să căutăm în altă parte și să ne întrebăm asupra felului de a scrie specific evangheliștilor. 6. Trecerea mării Ultimul exemplu: relatarea trecerii Mării Roșii (Ex 14). Când egiptenii fug pentru că apele li se întorc împotrivă, conform textului biblic, ei spun: „Să fugim din fața lui Israel pentru că Domnul luptă pentru ei împotriva Egiptului” (Ex 14,25). Cel care își pune problema „istoricității” povestirii își
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
putut să povestească nimic (Ex 14,28). Pe de altă parte, un nor îi separa pe egipteni de israeliți, sufla un vânt puternic de la Est (14,21) și era noapte (14,19-20). Dimineața, israeliții au descoperit trupurile egiptenilor pe malul mării (14,30b). Dar ce au putut să vadă și să audă în timpul nopții? Povestitorul însă îl face pe cititor să asiste la scenă ca și cum ar fi un spectator direct. Dacă acest lucru nu este imposibil, e destul de clar că, în ceea ce privește
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
sa în lumea egipteană. După cum am afirmat, toate plăgile sunt fenomene cunoscute în Egipt și tipice acestei țări. Iar când un fenomen este rar, ca în cazul grindinei, autorul îl subliniază în mod expres. V. Ieșirea din Egipt și trecerea mării (Ex 13-15) 1. Papirusul Anastasi V și alte documente Nici în cazul ieșirii din Egipt și al trecerii mării situația istoricului nu se schimbă mult. Cu privire la trecerea Mării Roșii există totuși o povestire asemănătoare într-un document egiptean, papirusul Anastasi
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
când un fenomen este rar, ca în cazul grindinei, autorul îl subliniază în mod expres. V. Ieșirea din Egipt și trecerea mării (Ex 13-15) 1. Papirusul Anastasi V și alte documente Nici în cazul ieșirii din Egipt și al trecerii mării situația istoricului nu se schimbă mult. Cu privire la trecerea Mării Roșii există totuși o povestire asemănătoare într-un document egiptean, papirusul Anastasi V. El conține un raport al unui oficial de la frontiera dintre Egipt și pustiul Sinai despre un eveniment întâmplat
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
autorul îl subliniază în mod expres. V. Ieșirea din Egipt și trecerea mării (Ex 13-15) 1. Papirusul Anastasi V și alte documente Nici în cazul ieșirii din Egipt și al trecerii mării situația istoricului nu se schimbă mult. Cu privire la trecerea Mării Roșii există totuși o povestire asemănătoare într-un document egiptean, papirusul Anastasi V. El conține un raport al unui oficial de la frontiera dintre Egipt și pustiul Sinai despre un eveniment întâmplat în timpul serviciului său. Egiptul instalase puncte de observație la
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]