49,962 matches
-
cinetic sau momentul de inerție. În multe aplicații, ca cele din astrodinamică, corpurile pot fi înlocuite, în scopul analizării mișcării lor, prin masa lor aplicată în centrul maselor. Termenul centrul maselor este adesea interschimbabil cu centrul de greutate, dar sunt concepte fizice diferite. Cele două centre se suprapun într-un câmp gravitațional uniform, de exemplu pentru corpurile aflate la suprafața Pământului, deoarece Pământul este mult mai mare în raport cu corpurile, iar forțele gravitaționale pot fi considerate paralele. Într-un câmp gravitațional neuniform
Centru de masă () [Corola-website/Science/322646_a_323975]
-
masa totală formula 4, suma se transformă în integrală: Proiecțiile vectorului de poziție pe cele trei axe furnizează coordonatele carteziene ale centrului de masă: Dacă un corp este omogen, el are aceeași densitate, iar centrul maselor corespunde cu centrul lui geometric. Conceptul centrului de masă a fost introdus pentru prima dată de fizicianul și matematicianul grec Arhimede. El a arătat că momentul exercitat pe o pârghie de mai multe greutăți aflate la diferite distanțe de-a lungul ei, este același cu momentul
Centru de masă () [Corola-website/Science/322646_a_323975]
-
ci în jurul unui punct care leagă cele două centre de masă aflat la aproximativ 1710 km sub scoarța Pământului, punct în care cele două mase se echilibrează. Baricentrul este unul din focarele orbitei eliptice a fiecărui corp. Acesta este un concept important în domeniul astronomiei, astrofizicii, ca și în problema celor două corpuri. În problema celor două corpuri, "r" distanța de la centrul maselor la primul corp este dată de formula: în care: "r" este în esență semiaxa mare a orbitei primului
Centru de masă () [Corola-website/Science/322646_a_323975]
-
negativă la adresa compoziției, adăugând și că „Run the World” îi amintește de Rihanna din perioada 2004 concluzionând că „aparent Beyoncé vrea să devină un artist dancehall”. Mai mult, acesta a finalizat prin aduce în atenție frecvența cu care Knowles folosește conceptele feministe în muzica sa, iar cei ce nu au înțeles că „femeile se simt puternice printr-un cântec Beyoncé, nu vor înțelege niciodată”. Nick Minichind de la "VH1" a felicitat compoziția pentru anumite aspecte amintite în versuri acestea nepărând deplasate. Acesta
Run the World (Girls) () [Corola-website/Science/322660_a_323989]
-
cruce, care seamănă cu semnul plus modern. Hindușii ar fi adăugat o linie orizontală în partea de sus a figurii, Pallava și Kshatrapa au îmbunătățit simbolul până la punctul în care viteza de scriere era corectă. La arabi, 4 are încă conceptul principal al crucii, dar pentru a menține viteza de scriere, liniile se unesc într-o buclă de conectare la capătul din stânga în partea de sus. Europenii au îndepărtat curba finală și, treptat, au făcut o figură mai puțin cursivă, care
4 (cifră) () [Corola-website/Science/322665_a_323994]
-
urmă a ajutat la creionarea poveștii din spatele perioadei, locurilor, planetelor, raselor, istoriei și tehnologiei existente în întregul univers al Războiului Stelelor. Foster a mai scris și "Ochiul minții", o continuare publicată înainte de lansarea filmului "". Povestea lui Foster se baza pe conceptele abandonate de Lucas la realizarea primului film. Scriitorul a fost uluit când, în "", Luke și Leia s-au dovedit a fi frate și soră; în "Ochiul minții", personajele degajă o energie romantică și sexuală debordantă. Deși "Ochiul minții" a intrat
Alan Dean Foster () [Corola-website/Science/322708_a_324037]
-
vede pe sine însăși atât ca individ, cât și ca ființă socială. În psihologia cognitivă, termenul "identitate" se referă la capacitatea de introspecție a individului și la conștiința de sine. În sociologie, termenul de "identitate" este pus în corelație cu conceptele de comportament și de rol social. "Negocierea identității" apare în urma procesului de învățare a rolurilor sociale prin intermediul experiențelor personale - în urma interacțiunii cu ceilalți membri ai societății, individul stabilește sensul identității sale, sens recunoscut și acceptat de ceilalți. Psihologii folosesc cel
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
În schimb, sociologii adesea folosesc termenul de "identitate" în sensul de "identitate socială", ceea ce implică trăsăturile de grup care îl definesc pe individ. Cu toate acestea, în momentul analizei identității unei persoane, fiecare dintre discipline poate folosi oricare dintre sensurile conceptului în funcție de necesități. Erik Erikson a fost unul dintre primii psihologi care s-au interesat în mod explicit de problema identității. Schema eriksoniană se bazează pe o distincție între "identitatea Eului" (sensul psihologic al continuității), "identitatea personală" (idiosincrasiile personale care deosebesc
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
psihologiei sinelui poate oferi o imagine a felului în care identitatea este menținută. Din punctul de vedere al psihologiei sinelui există două zone de interes: procesul prin care un sine este format ("Eul") și conținutul propriu-zis al schemei care formează conceptul de sine ("Eu însumi / însămi"). În cel din urmă domeniu, teoreticienii s-au arătat interesați de relaționarea conceptului de sine cu stima de sine, de diferențele dintre modalitățile complexe și simple de organizare a cunoașterii de sine, și de legăturile
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
psihologiei sinelui există două zone de interes: procesul prin care un sine este format ("Eul") și conținutul propriu-zis al schemei care formează conceptul de sine ("Eu însumi / însămi"). În cel din urmă domeniu, teoreticienii s-au arătat interesați de relaționarea conceptului de sine cu stima de sine, de diferențele dintre modalitățile complexe și simple de organizare a cunoașterii de sine, și de legăturile dintre aceste principii organizatorice și procesarea informației. Paradigma "Neo-Eriksoniană" a "status-ului identitar" a apărut la sfârșitul secolului
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
de organizare a cunoașterii de sine, și de legăturile dintre aceste principii organizatorice și procesarea informației. Paradigma "Neo-Eriksoniană" a "status-ului identitar" a apărut la sfârșitul secolului XX, în special în urma eforturilor lui James Marcia. Această paradigmă se focusează pe conceptele gemene de "explorare" și de "asumare". Ideea centrală este că sensul identității oricărui individ este determinat într-o mare măsură de explorările și de asumările pe care individul le face în privința unor anumite trăsături personale și sociale. Pe cale de consecință
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
în general și cu un anumit grup de oameni în particular, a se face referiri la calități de profundă asemănare și de uniformitate a persoanelor. Metoda ambiguă și derutantă a studiului identității a dus la interpretări mai degrabă restrictive ale conceptului, în funcție de două tendințe mai mult sau mai puțin opuse. Prima tendință favorizează o accepție primordialistă potrivit căreia sinele și apartenența la un grup sunt lucruri imuabile, definite de criterii obiective precum caracteristici biologice comune și predecesori comuni. A doua tendință
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
de dezbateri pe probleme de clasă, rasă și etnicitate. Deși ambele au fost supuse criticilor, aceste accepții continuă să exercite influență asupra conceptualizărilor identității. Aceste diferite explorări ale ‘identității’ demonstrează cât este de dificil să delimitezi și să clarifici un concept. Cum identitatea este un lucru virtual, este imposibil să fie definită în mod empiric. Studiile asupra identității folosesc termenul cu diferite înțelesuri, de la asemănare fundamentală, fermă și constantă, la fluiditate, contingență, negociere și așa mai departe. Brubaker și Cooper observă
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
Cooper observă la mulți cercetători o tendință de a confunda termenul 'identitate' folosit pentru a desemna o 'categorie de practici' cu termenul 'identitate' folosit pentru a desemna o 'categorie de analize'. Într-adevăr, în loc să țină cont de mecanismele prin care conceptul de "identitate" se cristalizează ca realitate, mulți cercetători dovedesc o tendință de a-și urma propriile preconcepții în privința identității, într-un cadru mai mult sau mai puțin strict al accepțiilor discutate mai sus. În acest context, anumiți cercetători, precum Brubaker
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
tendință de a-și urma propriile preconcepții în privința identității, într-un cadru mai mult sau mai puțin strict al accepțiilor discutate mai sus. În acest context, anumiți cercetători, precum Brubaker și Cooper, au sugerat să se renunțe complet la utilizarea conceptului. Pe de altă parte, alții au căutat să introducă niște concepte alternative în încercarea de a captura dinamica și fluiditatea calităților expresiei sinelui ființei sociale numită om. Stuart Hall, de exemplu, sugerează că ar fi oportună tratarea identității ca un
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
cadru mai mult sau mai puțin strict al accepțiilor discutate mai sus. În acest context, anumiți cercetători, precum Brubaker și Cooper, au sugerat să se renunțe complet la utilizarea conceptului. Pe de altă parte, alții au căutat să introducă niște concepte alternative în încercarea de a captura dinamica și fluiditatea calităților expresiei sinelui ființei sociale numită om. Stuart Hall, de exemplu, sugerează că ar fi oportună tratarea identității ca un proces, astfel încât să poată surprinde realitatea experiențelor sociale diverse și mereu
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
individului în interacțiunea socială și în construcția identității. Antropologii au contribuit la dezbatere deplasând centrul de interes al cercetării: una dintre primele provocări pentru cercetătorul dornic de a întreprinde o cercetare empirică în acest domeniu este identificarea metodelor analitice potrivite. Conceptul de "limită" este folositor în acest context pentru a demonstra felul în care funcționează identitatea. Așa cum Barth, în cercetările sale asupra etnicității, susținea că centrul de interes al investigației este reprezentat de „limita etnică de definește grupul mai degrabă decât
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
concentrat asupra felului în care ideea de apartenență la o comunitate este construită în mod diferit de către membrii individuali ai comunității, precum și asupra felului în care indivizii care formează un grup concep limitele etnice. În calitate de metodă analitică nerestrictivă și flexibilă, conceptul de 'limită' ajută atât la cartografierea, cât și la definirea schimbării și a mutabilității caracteristice felului în care oamenii își percep și își trăiesc experiența sinelui în societate. În vreme ce identitatea este un 'lucru' volatil, flexibil și abstract, manifestările ei și
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
conștient de toate acestea, în funcție de diverși factori: noul venit cunoaște sau nu alte limbi, este sau nu conștient de faptul că în încăpere sunt poligloți, manifestă sau nu respect față de cei prezenți etc. Filozofii au reflectat la rândul lor asupra conceptului de identitate și, în multe feluri, reflecția filozofică asupra identității a precedat reflecția psihologică. Discursul filozofic asupra identității începe cu Descartes. Principiul lui faimos „[eu] mă îndoiesc, deci [eu] cuget, deci [eu] exist” i-a determinat pe mulți să se
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
măsură într-o încercare de a scăpa de moarte prin ambiguitate. Paul Ricoeur a introdus distincția dintre identitatea 'ipse' (sine însuși / însăși, ‘cine sunt eu?’) și identitatea 'idem' (același / aceeași, o perspectivă a unui terț care obiectivează identitatea). Implicațiile definirii conceptului sunt multiple deoarece lentila "identității" este folosită masiv în analiza fenomenelor în diverse câmpuri și domenii de cercetare cu tradiție. Pe lângă problema definirii conceptului, problema identității și a construcției identității este o componentă esențială a existenței sociale din timpul istoric
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
eu?’) și identitatea 'idem' (același / aceeași, o perspectivă a unui terț care obiectivează identitatea). Implicațiile definirii conceptului sunt multiple deoarece lentila "identității" este folosită masiv în analiza fenomenelor în diverse câmpuri și domenii de cercetare cu tradiție. Pe lângă problema definirii conceptului, problema identității și a construcției identității este o componentă esențială a existenței sociale din timpul istoric care ne este propriu. În ce privește apariția acestor probleme, este de menționat faptul că ideea potrivit căreia un individ are o unică identitate s-a
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
pentru managementul tuturor datelor referitoare la proiectarea produsului, producția, suportul (service) și retragerea finală a produselor fabricate de pe piață. PLM este asociat cu fabricarea produselor, însă structura managementului poate fi utilizată și pentru dezvoltarea de software și furnizarea de servicii. Conceptele PLM au fost introduse inițial acolo unde siguranța și controlul erau extrem de importante, și anume în industria aerospațială, a dispozitivelor medicale, industrii militare și nucleare În ultimii ani, fabricanții de instrumentații, mașini industriale, electronică de consum, bunuri ambalate și alte
Managementul ciclului de viață al produsului () [Corola-website/Science/322695_a_324024]
-
produse.. PLM este considerat ca fiind parte integrantă a modelului "producției suple" (). În prezent, nu există o definiție descriptivă standard, unanim acceptată a managementului ciclului de viață al produsului. În afară de definițiile prezentate în „Introducere”, există și alte formulări ale acestui concept. Astfel, Antti Saaksvuori și Anselmi Immonen (2004) consideră că: „Managementul ciclului de viață al produsului este un concept sistematic, controlat pentru managerierea și dezvoltarea produselor și a informațiilor referitoare la produse. PLM oferă managementul și ținerea sub control a proceselor
Managementul ciclului de viață al produsului () [Corola-website/Science/322695_a_324024]
-
descriptivă standard, unanim acceptată a managementului ciclului de viață al produsului. În afară de definițiile prezentate în „Introducere”, există și alte formulări ale acestui concept. Astfel, Antti Saaksvuori și Anselmi Immonen (2004) consideră că: „Managementul ciclului de viață al produsului este un concept sistematic, controlat pentru managerierea și dezvoltarea produselor și a informațiilor referitoare la produse. PLM oferă managementul și ținerea sub control a proceselor produsului: dezvoltarea produsului, realizarea producției și marketingul produsului, procesul de fabricație și livrare la comanda clientului, controlul informației
Managementul ciclului de viață al produsului () [Corola-website/Science/322695_a_324024]
-
esențială pe întreprindere care adresează producția produsului. Suportul operațional se concentrează pe managementul resurselor esențiale ale întreprinderii : resurse umane, financiare etc. PC Magazine Encyclopedia formulează următoarea definiție: „PLM este un sistem cuprinzător de informații care coordonează toate aspectele produsului, de la conceptul inițial până la eventuala sa retragere. Uneori denumit „coloana vertebrală digitală” a produsului, acesta include faza cerințelor pentru produs, fazele de analiză și proiectare, de fabricație, de lansare a produsului, de distribuție, asigurarea calității, mentenanța în service, și aprovizionarea cu piese
Managementul ciclului de viață al produsului () [Corola-website/Science/322695_a_324024]