49,464 matches
-
faraon cu acest scop. El va fi primit în deșert de un șeic pe care îl întâlnise mai înainte în Egipt. 2. Lipsa documentației și motivele sale Aceste detalii ne permit să dăm elemente de bază mai concrete povestirii trecerii mării, noaptea (Ex 14,20.21.24.27). Cu mare probabilitate, „marea” despre care vorbește textul ar fi mai degrabă unul dintre lacurile istmului Suez decât Marea Roșie. Însă orice încercare de a preciza mai exact data exodului rămâne fără rod. Au
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
exact data exodului rămâne fără rod. Au existat prea multe exoduri ale sclavilor semiți fugiți din Egipt ca să putem spune care dintre ele este chiar cel despre care vorbește Biblia. În plus, arhivele egiptene nu au înregistrat nicio dispariție în mare a unei armate egiptene în timp ce urmărea un grup de israeliți ieșiți sub călăuzirea unui anume Moise. Nu amintesc nici de moartea faraonului înecat în mare. În realitate, cronicile timpului nu înregistrau prea ușor înfrângerile. Și, foarte probabil, pentru curtea faraonului
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
le povestește Biblia erau doar anecdote lipsite de importanță. Exodul este un eveniment fundamental pentru credința lui Israel; este foarte puțin probabil ca să fi lăsat urme în istoria Egiptului. 3. Itinerarul ieșirii din Egipt Mai rămâne o întrebare cu privire la trecerea mării: chestiunea itinerarului. Există cel puțin trei posibilități: evreii au traversat Marea Roșie sau așa-numitele „Lacuri Amare” sau laguna vecină cu Mediterana numită Lacul Menzaleh (sau, în antichitate, Lacul Serbon). De obicei se vorbește de „trecerea Mării Roșii”. Totuși e puțin
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
o întrebare cu privire la trecerea mării: chestiunea itinerarului. Există cel puțin trei posibilități: evreii au traversat Marea Roșie sau așa-numitele „Lacuri Amare” sau laguna vecină cu Mediterana numită Lacul Menzaleh (sau, în antichitate, Lacul Serbon). De obicei se vorbește de „trecerea Mării Roșii”. Totuși e puțin probabil ca israeliții să fi ales acest itinerar, pentru că Marea Roșie este prea adâncă. De altfel, traducerea „Marea Roșie” nu corespunde cu expresia ebraică ce desemnează această mare. Cu mai multă precizie se traduce astăzi prin „Marea de
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
face numai cu o posibilitate. Povestirea biblică nu ne furnizează date suficient de exacte pentru a data și situa geografic evenimentul. În povestire, experiența de credință (cf. Ex 14,31) contează mai mult decât precizia geografică și cronologică. 4. Miracolul mării „Miracolul mării” descrie un eveniment ce se poate reconstrui plauzibil fără prea multe dificultăți. Grupul de sclavi fugari a fost urmărit de un departament de care militare egiptene (Ex 14,5-10). Au sosit în regiunea care separă Egiptul de deșert
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
cu o posibilitate. Povestirea biblică nu ne furnizează date suficient de exacte pentru a data și situa geografic evenimentul. În povestire, experiența de credință (cf. Ex 14,31) contează mai mult decât precizia geografică și cronologică. 4. Miracolul mării „Miracolul mării” descrie un eveniment ce se poate reconstrui plauzibil fără prea multe dificultăți. Grupul de sclavi fugari a fost urmărit de un departament de care militare egiptene (Ex 14,5-10). Au sosit în regiunea care separă Egiptul de deșert (14,2
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
să-i vadă și să-i prindă pe israeliți (14,9 și o parte a versetului 21). Spre dimineață - aici este nevoie din nou să introducem un element pe care povestirea nu ni-l furnizează explicit - vântul a încetat și marea s-a întors la locul său obișnuit (14,24). Carele egiptene au eșuat în noroi (14,25), valurile s-au mișcat cu mare viteză și nu a fost cale de scăpare pentru egipteni care au murit înecați pentru că au fugit
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
a întors la locul său obișnuit (14,24). Carele egiptene au eșuat în noroi (14,25), valurile s-au mișcat cu mare viteză și nu a fost cale de scăpare pentru egipteni care au murit înecați pentru că au fugit spre marea ce de fapt le venea împotrivă (o parte din 14,27-28). La răsărit, israeliții au descoperit cadavrele pe malul mării (14,30). Versiunea aceasta este verosimilă având în vedere existența unui eveniment asemănător cu privire la bătălia de la pârâul Chișon (Jud 4
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
cu mare viteză și nu a fost cale de scăpare pentru egipteni care au murit înecați pentru că au fugit spre marea ce de fapt le venea împotrivă (o parte din 14,27-28). La răsărit, israeliții au descoperit cadavrele pe malul mării (14,30). Versiunea aceasta este verosimilă având în vedere existența unui eveniment asemănător cu privire la bătălia de la pârâul Chișon (Jud 4). Acolo cananeenii au pierdut bătălia pentru că li s-au înnămolit carele în câmpia mlăștinoasă din jurul pârâului. Astfel, Debora și Barac
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
în câmpia mlăștinoasă din jurul pârâului. Astfel, Debora și Barac l-au înfrânt pe Sisera, generalul lui Iabin, regele Hazorului. Istoria cunoaște și alte victorii asemănătoare ale infanteriei împotriva carelor și a cavaleriei. Viziunea cea mai cunoscută, pusă în scenă de marele filme de la Hollywood despre exod, adică trecerea mării între două ziduri de apă, unul la dreapta și altul la stânga, provine de la o povestire mai recentă care a înfrumusețat și amplificat tradiția mai veche (vezi Ex 14,21b-22.29). Această povestire
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Barac l-au înfrânt pe Sisera, generalul lui Iabin, regele Hazorului. Istoria cunoaște și alte victorii asemănătoare ale infanteriei împotriva carelor și a cavaleriei. Viziunea cea mai cunoscută, pusă în scenă de marele filme de la Hollywood despre exod, adică trecerea mării între două ziduri de apă, unul la dreapta și altul la stânga, provine de la o povestire mai recentă care a înfrumusețat și amplificat tradiția mai veche (vezi Ex 14,21b-22.29). Această povestire aparține așa-numitei tradiții sacerdotale, o scriere care
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
reduși în mizerie și constrânși la o viață în afara legii. Pentru a supraviețui atacă sate sau cetăți. Trebuie să fim prudenți, așadar, înainte de a-i echivala pe evreii Bibliei cu hapiru din scrisorile de la Tell el-Amarna. 7. Filistenii și popoarele mării Un ultim aspect poate fi cu siguranță de interes pentru cine vrea să înțeleagă mai bine istoria biblică. Spre anul 1200 î.C., Orientul Mijlociu antic a cunoscut o invazie pe mare a popoarelor cunoscute sub numele de „popoarele mării”. Faraonul
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
din scrisorile de la Tell el-Amarna. 7. Filistenii și popoarele mării Un ultim aspect poate fi cu siguranță de interes pentru cine vrea să înțeleagă mai bine istoria biblică. Spre anul 1200 î.C., Orientul Mijlociu antic a cunoscut o invazie pe mare a popoarelor cunoscute sub numele de „popoarele mării”. Faraonul Ramses al III-lea (1184-1153 î.C.) amintește o victorie asupra acestor popoare care intenționau să invadeze Egiptul. Ele au origine indo-europeană, deci asociate într-o oarecare măsură cu instalarea populațiilor
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
popoarele mării Un ultim aspect poate fi cu siguranță de interes pentru cine vrea să înțeleagă mai bine istoria biblică. Spre anul 1200 î.C., Orientul Mijlociu antic a cunoscut o invazie pe mare a popoarelor cunoscute sub numele de „popoarele mării”. Faraonul Ramses al III-lea (1184-1153 î.C.) amintește o victorie asupra acestor popoare care intenționau să invadeze Egiptul. Ele au origine indo-europeană, deci asociate într-o oarecare măsură cu instalarea populațiilor grecești, și înrudite în partea orientală a Mediteranei
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
cu Egiptul, furniza produse rare precum metalele prețioase și fildeșul, și probabil și arme. Arheologia arată că Ahab a fortificat cetățile care ocupau poziții strategice. În afară de Samaria, unde continuă lucrările întreprinse de tatăl său, întărește cetatea Hazor, la nord de Marea Tiberiadei, cetate care închidea accesul la Valea Iordanului, și cetatea Meghido care domina trecerea strategică în lanțul muntos al Carmelului, între Câmpia Izreel, la nord, și Câmpia Șaron, la sud. Nu ne surprinde deci să găsim numele lui Ahab printre
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
1922). Ca poet, B. este sensibil influențat de simbolism, de care neputându-se desprinde, vădește o carență de originalitate. Fii fericirea mea! (1923), Zoologice (1941) și Thalassa (1941) (ultimele două premiate de Academia Română), Acropole (1945) - toate uzează de aceleași motive: marea, momentul despărțirii, țipătul dezolant al pescărușului, ploaia, corabia care se îndepărtează. O oarecare distanțare de poetica simbolistă se simte în volumul Zăpada mieilor (1944), dar timbrul redevine puternic bacovian în Lacrimile pământului (1944). În acest volum, B. părăsește universul marin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
trădând preferința pentru un anumit tip de acțiune și anumite caractere. B. scrie și literatură pentru copii, chiar una reușită. Scriitorul mai publică și câteva plachete, unele omagiale, arătându-se același îndrăgostit de mare dintotdeauna: I. Gr. Periețeanu, poet al mării (1942), Marea și muzica (1944), Camo˜es, cavalerul mării (1945), Cristofor Columb, conchistadorul lumii noi (1946). SCRIERI: Sub lumina lunei (în colaborare cu V. Cotan), București, 1921; Morții, București, 1922; Fii fericirea mea!, București, 1923; Stafiile dragostei (în colaborare cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
pentru un anumit tip de acțiune și anumite caractere. B. scrie și literatură pentru copii, chiar una reușită. Scriitorul mai publică și câteva plachete, unele omagiale, arătându-se același îndrăgostit de mare dintotdeauna: I. Gr. Periețeanu, poet al mării (1942), Marea și muzica (1944), Camo˜es, cavalerul mării (1945), Cristofor Columb, conchistadorul lumii noi (1946). SCRIERI: Sub lumina lunei (în colaborare cu V. Cotan), București, 1921; Morții, București, 1922; Fii fericirea mea!, București, 1923; Stafiile dragostei (în colaborare cu Dr. Ygrec
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
anumite caractere. B. scrie și literatură pentru copii, chiar una reușită. Scriitorul mai publică și câteva plachete, unele omagiale, arătându-se același îndrăgostit de mare dintotdeauna: I. Gr. Periețeanu, poet al mării (1942), Marea și muzica (1944), Camo˜es, cavalerul mării (1945), Cristofor Columb, conchistadorul lumii noi (1946). SCRIERI: Sub lumina lunei (în colaborare cu V. Cotan), București, 1921; Morții, București, 1922; Fii fericirea mea!, București, 1923; Stafiile dragostei (în colaborare cu Dr. Ygrec, Sărmanul Klopstock și Alexis Nour), București, 1929
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
București, 1938; Vampirul (în colaborare cu G. M. Amza), București, 1938; Femeia din noroi, București, 1939; Dorel pleacă în lume, București, 1939; Vagabondul sentimental, București, 1939; Vitriol, București, 1939; Zoologice, București, 1941; Thalassa, București, 1941; I. Gr. Periețeanu, poet al mării, București, 1942; Pentru o femeie, București, 1943; Zăpada mieilor, București, 1944; Lacrimile pământului, București, 1944; Marea și muzica, București, 1944; Acropole, București, 1945; Camoe˜s, cavalerul mării, București, 1945; Cristofor Columb, conchistadorul lumii noi, București, 1946; Mercenarele dragostei, I-II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
Dorel pleacă în lume, București, 1939; Vagabondul sentimental, București, 1939; Vitriol, București, 1939; Zoologice, București, 1941; Thalassa, București, 1941; I. Gr. Periețeanu, poet al mării, București, 1942; Pentru o femeie, București, 1943; Zăpada mieilor, București, 1944; Lacrimile pământului, București, 1944; Marea și muzica, București, 1944; Acropole, București, 1945; Camoe˜s, cavalerul mării, București, 1945; Cristofor Columb, conchistadorul lumii noi, București, 1946; Mercenarele dragostei, I-II, București, 1947. Traduceri: Bernard Gavoty, Amintirile lui George Enescu, București, 1982 (în colaborare cu Romeo Drăghici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
București, 1939; Zoologice, București, 1941; Thalassa, București, 1941; I. Gr. Periețeanu, poet al mării, București, 1942; Pentru o femeie, București, 1943; Zăpada mieilor, București, 1944; Lacrimile pământului, București, 1944; Marea și muzica, București, 1944; Acropole, București, 1945; Camoe˜s, cavalerul mării, București, 1945; Cristofor Columb, conchistadorul lumii noi, București, 1946; Mercenarele dragostei, I-II, București, 1947. Traduceri: Bernard Gavoty, Amintirile lui George Enescu, București, 1982 (în colaborare cu Romeo Drăghici). Repere bibliografice: Claudia Millian, „Morții”, versuri de Al. Bilciurescu, ALA, 1922
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
Toneghin, „Doamna Casanova”, RP, 1932, 4481; Petre Dinu, „Doamna Casanova”, „Azi”, 1933, 1; Romulus Demetrescu, Al. Bilciurescu, „Tichia de mărgăritar”, PLI, 1935, 8-9; G. Călinescu, M. Toneghin - Al. Bilciurescu, „Paraziții tacâmului”, ALA, 1938, 914; Bailli Jean Ursescu, Trei rapsozi ai mării, București, 1944, 19-31; Ștefan Baciu, Praful de pe tobă, București, 1995, 597; Dicț. scriit. rom., I, 280-281. N.Bc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
această nouă structură literară se bizuie în construirea unui univers coerent, competitiv cu cel al lumii reale. Tot literaturii sud-americane îi este dedicat și studiul Literatura hispano-americană. Tablou sinoptic, tipărit la Atena în 1999 (în limba greacă), menit să familiarizeze „marele public” cu evoluția literaturii acestui continent, de la perioada colonială și până în prezent. Repere în zig-zag (2000), cuprinzând o selecție din publicistica autorului din perioada exilului, reprezintă, în plan simbolic, o „revenire” în literatura română. Cele trei domenii de interes prezente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
e ilustrată de Semnele lui Hermes (1993; Premiul „Vasile Pogor”, Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), prima sinteză amplă asupra memorialisticii noastre de călătorie de până la 1900. Cartea propune o tipologie guvernată de criterii diverse (impuse de diversitatea materiei): geografice (muntele, marea), topoi culturali (castelul, hanul, ruina), natura călătoriei („sacră” sau „profană”, formativă, științifică, de plăcere, alegorică, parodică etc.), perspectiva („naivă”, mirată, lucid-critică ș.a.). Notele comune ale genului sunt, după F., echilibrul real-imaginar, gândire-simțire, realism-romantism, atonie-elan, dominanta demitizării (asupra mitizării), persistența „modelului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]