51,074 matches
-
Cu toate că, prin statut, această poziție este numită direct de către președintele român, care este președinte de onoare al ICR, unii adversarii politici au criticat metoda de numire, argumentând că procesul se desfășoară fără concurență sau o dezbatere . Patapievici a început o reformă în interiorul Institutului, cu o nouă viziune în care Institutul se va concentra pe facilitarea schimburilor culturale și de mediere culturală, și nu pe producerea de cultura . Ca parte din eforturile sale de reformă, Institutul a decis să suspende șapte din
Horia-Roman Patapievici () [Corola-website/Science/297613_a_298942]
-
sau o dezbatere . Patapievici a început o reformă în interiorul Institutului, cu o nouă viziune în care Institutul se va concentra pe facilitarea schimburilor culturale și de mediere culturală, și nu pe producerea de cultura . Ca parte din eforturile sale de reformă, Institutul a decis să suspende șapte din nouă reviste publicate anterior, pe motiv că revistele finanțate din bani de la buget au fost nesustenabile financiar în fața creșterii pierderilor lunare, a scăderii circulației și a creșterii costurilor de publicare, provocând un protest
Horia-Roman Patapievici () [Corola-website/Science/297613_a_298942]
-
bisericii și apariția democrației și naționalismului. Resentimentul popular față de privilegiile de care se bucurau clerul și aristocrația a crescut în timpul unei crize financiare în urma a trei războaie anglo-franceze costisitoare și a câtorva ani cu recolte proaste. Cereri de schimbare și reforme au fost formulate după idealuri iluministe, ceea ce a provocat convocarea Stărilor Generale în mai 1789. Primul an al Revoluției a văzut membrii celei de-a treia stări preluând controlul, asaltul asupra Bastiliei în iulie, aprobarea Declarației Drepturilor Omului și ale
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
Versailles care a forțat curtea regală să plece la Paris, în octombrie. Un eveniment central al primei etape a fost desființarea feudalismului, taxelor, instanțelor și privilegiilor feudale la 4 august 1789. Următoarea etapă a fost dominată de lupte pentru aplicarea reformelor majore, între diverse grupări liberale și sprijinitori de dreapta ai monarhiei. Insurecția de la 10 august 1792 a fost decisivă pentru abolirea monarhiei, republica fiind proclamată în septembrie 1792. Regele Ludovic al XVI-lea al Franței a fost executat la 21
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
cuprinde întreaga țară. Regele Ludovic al XVI-lea era bine intenționat, evlavios și își lua în serios datoria, crezând că face ceea ce era mai bine pentru Franța. Dar îi lipseau încrederea în sine și energia. Doar de el depindea aplicarea reformelor. Având doar 20 de ani, l-a luat pe Maurepas că principal sfetnic ce avea 73 de ani. L-a convins pe Ludovic să se debaraseze de orice ministru care încerca să propună reforme sau să ridice obiecții. După moartea
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
energia. Doar de el depindea aplicarea reformelor. Având doar 20 de ani, l-a luat pe Maurepas că principal sfetnic ce avea 73 de ani. L-a convins pe Ludovic să se debaraseze de orice ministru care încerca să propună reforme sau să ridice obiecții. După moartea lui Maurepas, Ludovic nu a mai avut nici un consilier principal, dar a rămas indecis. Își cunoștea prea puțin țară și poporul. A părăsit zona Paris-Versailles o singură dată înainte de revoluție pentru a inspecta noul
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
era fermă era considerată frivolă și arogantă, acumulând datorii de o jumătate de milion de livre la jocuri de noroc într-un an, iar cumnatul ei, contele de Provence, chiar a poreclit-o "Madame Deficit", fiind detestată de toată lumea. Astfel, reformele erau mai degrabă împiedicate de pasivitatea regelui decât de opoziție. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, o mișcare a făcut că reformele să fie dezirabile și necesare: Iluminismul. "Les philosophes", ca Voltaire, Montesquieu și Rousseau au scris despre problemele Franței
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
an, iar cumnatul ei, contele de Provence, chiar a poreclit-o "Madame Deficit", fiind detestată de toată lumea. Astfel, reformele erau mai degrabă împiedicate de pasivitatea regelui decât de opoziție. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, o mișcare a făcut că reformele să fie dezirabile și necesare: Iluminismul. "Les philosophes", ca Voltaire, Montesquieu și Rousseau au scris despre problemele Franței și au atacat prejudecățile și superstițiile din mediul lor. Au contribuit la cea mai mare opera iluministă: Enciclopedia, al cărui prim volum
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
și ea avea datorii masive, Franța nu avea un corp reprezentativ care să inspire cu încredere celor care acordau împrumuturi. O parte din banii percepuți ca impozite nu ajungeau la rege. Astfel, fără o restabilire a controlului asupra finanțelor, nici o reforma fundamentală nu putea fi realizată. Chiar și dacă clerul și nobilimea ce beneficiau de privilegii și scutiri ar fi plătit impozite, deficitul nu putea fi redus. Jacques Necker, un bancher protestant din Geneva, a fost numit director general al finanțelor
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
nobilii financiari venali în vechile lor funcții. Joly de Fleury și Calonne au făcut împrumuturi mai mari. Calonne a oferit 12-16% dobânda, pentru a atrage împrumuturi. În 1786, sursele de împrumuturi s-au epuizat. Calonne a trebuit să înceapă o reforma a sistemului fiscal. Calonne a propus înlocuirea capitație și vingtieme cu un impozit funciar unic, plătibil de toată lumea, chiar și de nobili, cler, și stările periferice. Susținea că va aduce 80 milioane de livre, mai puțin însă decât deficitul prevăzut
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
și de nobili, cler, și stările periferice. Susținea că va aduce 80 milioane de livre, mai puțin însă decât deficitul prevăzut pentru 1786. Știind că parlamentele se vor opune planurilor sale, l-a convins pe rege să convoace pentru aprobarea reformei o Adunare a notabililor în februarie 1787, dar cu membri aleși de rege, Calonne neprevăzând o opoziție serioasă. Dar au fost aleși membri de frunte ai parlamentelor, prinți, nobili mari și episcopi, aceștia atacând propunerile lui Calonne. Clerul avea cel
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
Paris, a devenit ministrul justiției. Adunarea notabililor nu a fost mai cooperantă cu Brienne, astfel, sesiunea s-a închis la 25 mai. Brienne a fost aspru criticat că fiind slab, dar a menținut impozitul funciar, începând un amplu program de reforme prin care aveau să dispară funcțiile financiare cumpărabile, să se înființeze o nouă vistierie centrale, să se codifice legi, să fie reformat sistemul educațional, să fie instituită toleranță religioasă și armata să fie mai eficientă și mai puțin costisitoare. Brienne
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
dispară funcțiile financiare cumpărabile, să se înființeze o nouă vistierie centrale, să se codifice legi, să fie reformat sistemul educațional, să fie instituită toleranță religioasă și armata să fie mai eficientă și mai puțin costisitoare. Brienne a trebuit să supună reformelor sale Parlamentului din Paris pentru a fi înregistrate. Acesta a refuzat și a declarat că numai Stările Generale puteau aprobă noile impozite. Popularitatea monarhiei a scăzut rapid. Pe 15 august, regele a exilat Parlamentul la Troyes. Opoziția parlamentelor din Paris
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
întruneau parlamentele, că Rennes în Bretania și Grenoble în Dauphine. Nobilii se întruneau în zone neautorizate, pentru a stabili sprijinirea parlamentelor. S-au alăturat și o Adunare a clerului de partea parlamentelor, rupând îndelungată tradiție de loialitate față de coroana, condamnând reformele. Au votat un don gratuit de mai puțin de un sfert din cât ceruse coroana. Financiarii nu mai voiau să împrumute bani guvernului, datorită crizei economice și edictelor lui Lamoignon. În august 1788, vistieria regală era goală. Brienne a fost
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
Stările Generale să se întrunească la 1 mai 1789 și a suspendat plățile din vistieria regală. Coroana era în faliment. L-a convins pe rege să-l recheme pe Necker și apoi a demisionat. Necker a reluat funcția. A abandonat reformele lui Lamoignon și a rechemat parlamentul. Regele a fost silit de criză financiară și de opoziția parlamentelor să abandoneze reformele miniștrilor săi și a acceptat convocarea Stărilor Generale, fiind sigur că acest organism îi va diminua puterea. Parlamentul din Paris
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
L-a convins pe rege să-l recheme pe Necker și apoi a demisionat. Necker a reluat funcția. A abandonat reformele lui Lamoignon și a rechemat parlamentul. Regele a fost silit de criză financiară și de opoziția parlamentelor să abandoneze reformele miniștrilor săi și a acceptat convocarea Stărilor Generale, fiind sigur că acest organism îi va diminua puterea. Parlamentul din Paris a revenit în septembrie și a declarat că Stările Generale trebuiau să se întrunească. Dar și-a pierdut popularitatea. Burghezia
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
indirecte. Bărbații de peste 25 de ani au votat în adunarea de la nivelul parohiei sau breslei lor dacă au plătit impozitele. Alegeau reprezentanți care alegeau deputați la rândul lor. Electorii celor trei stări au redactat caietele de doleanțe și sugestii de reforma. Starea Întâi cerea că episcopii să nu aibă mai mult de o singură dioceza și să poată deveni episcopi și cei care nu aveau o origine nobilă, fiind gata să renunțe la privilegiile fiscale, dar nu erau dispuși să renunțe
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
în privința impozitării. La 19 iunie, clerul a votat să se alăture stării a treia. Pe 23 iunie, regele a convocat o ședința regală la care au participat toate cele trei stări și la care el să propună o serie de reforme. La 20 iunie însă, deputații stării a treia au constatat că sala în care aveau să se întrunească a fost închisă pentru pregătirea ședinței regale, nefiind informați, și s-au înfuriat. S-au întrunit într-o sala din apropiere și
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
inclusiv șerbia și la corvee. Drepturile champart și lods et ventes, forme de proprietate, trebuiau să fie răscumpărate, iar țăranii să plătească pentru ele. Dar obligațiile i-au afectat foarte tare pe țărani, încât nu s-au bucurat de aceste reforme limitate. S-au emis decrete pe 5-11 august, prin care Adunarea Națională desființa sistemul feudal pe deplin, drepturile feudale și obligațiile, precum și servituțiile personale, sunt abolite fără despăgubire, celelalte fiind declarate răscumpărabile, al cărui preț va fi stabilit de această
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
mai putea confirma noii episcopi. Toți clericii erau obligați să locuiască în dioceza sau parohia lor. Cei mai mulți clerici s-au opus principiului electiv, dar majoritatea episcopilor au fost în favoarea găsirii unei căi de acceptare a Constituției civile. Au cerut ca reformele să fie supuse unui sinod național al bisericii franceze. Ar fi fost un compromis posibil, dar Adunarea Constituantă nu l-a acceptat, considerând că el ar fi făcut din nou din biserică o corporație privilegiată în stat și un ordin
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
și-a folosit dreptul de veto împotriva acestor legi, părea că subminează revoluția. În aprilie 1792, a izbucnit războiul cu Austria. Inițial, marile puteri nu erau interesate sa intervină, mai ales împăratul Leopold al II-lea de Habsburg care aproba reformele liberale și nu dorea întoarcerea absolutismului în Franța, fiind mulțumit de prăbușirea și slăbirea Franței ca potențial rival. Rusia, Austria și Prusia erau preocupate, primele două fiind în război cu Imperiul Otoman. Leopold a abandonat lupta pentru a se concentra
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
care verifică constituționalitatea legilor și modificarea constituției). Consultarea electorală s-a realizat printr-un sistem cenzitar. Cetățenii care se bucurau de mai multe drepturi civice alegeau trei tipuri de liste-la nivel comunal, la departament și la nivel național. Napoleon, prin reformele sale, a pus bazele Franței de azi. Statul Francez avea nevoie însă de resurse financiare pentru a duce războaie, Franța rămânând cel mai populat stat după Rusia și cel mai bogat. A fost necesară o reforma fiscală pentru asigurarea colectării
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
nivel național. Napoleon, prin reformele sale, a pus bazele Franței de azi. Statul Francez avea nevoie însă de resurse financiare pentru a duce războaie, Franța rămânând cel mai populat stat după Rusia și cel mai bogat. A fost necesară o reforma fiscală pentru asigurarea colectării impozitelor, fiind lansat cadastrul. Apare figura perceptorului. În 1800 este înființată Banca Franței care va avea monopolul asupra emiterii monedei, francul. Napoleon impune perfecți în fruntea departamentelor, continuând politica de centralizare. Justiția a fost reformată, fiind
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
80 % dintre comune dispunea de o școală primară. Statul se interesa de învățământul secundar și de cel superior. Modelul acesta a proliferat în multe alte țări din Europa. Bacalaureatul era un examen a cărui diplomă avea nivel universitar. Multe din reformele lui Napoleon se plasează în perioada 1800-1804, în Perioada Consulară. În 1802, Senatul a modificat Constituția, impunând Constituția Anului X, consulii devenind demnitari pe viață. De aceea are loc un complot regalist împotriva lui Napoleon, regaliștii fiind nemulțumiți că Napoleon
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
-se 631 de ani de stăpânire otomană. În 1923, Tratatul de la Lausanne a recunoscut suveranitatea noii Republici Turce, iar Kemal a primit supranumele de Atatürk (însemnând Părintele Turciei) și a devenit primul președinte al țării. El a instituit mai multe reforme economice, politice, juridice și religioase care au modernizat Turcia, desprinzând-o de trecutul ei otoman. O perioadă de transformări, între 1923 și 1938, a definitivat organizarea statului turc de astăzi. Fondarea sistemului de învățământ public (gratuit și obligatoriu), acordarea dreptului
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]