4,929 matches
-
Ba nu mă invidiezi deloc. Și pentru că nu mai vreau să mă atragi într-o vorbărie în care să-ți exersezi tu unghiul de tragere, prefer să tac. (pleacă, face cîțiva pași și se oprește) Ascultă, dragule, știu că ești încurcat... chinuit... derutat... dar să știi că din asta nu se iese decît cu calm, cu înțelegere... și mai ales cu iubire... (pleacă) Octav: Exact ce mi-ai spus și tu, Ovidiu... Înseamnă că amîndoi mă iubiți..." (întorcîndu-se către Costache) Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
blugi, teniși, gumă... Femeia: A, hă, hă!, dar care-s pentru vii și care-s pentru morți? Octav: Păi toate-s pentru vii... și toate-s pentru morți... pentru viii morților sau pentru morții viilor... Nu? Femeia: Le-ai cam încurcat, mamă... Păi ce, Doamne iartă-mă, morții mănîncă gumă?! Octav: Da colivă mănîncă, scumpă doamnă? Femeia: (încercată de un oarecare realism) Păi... Octav: Ce bine-ar fi! (o clipă trist) Cu ce vă mai servim? Avem pînză de pus pe
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
descurc bine?! Așa e. Sînt dat naibii! Da, Ovidiu, sînt în așteptare... Sînt tolerant... sînt o casă de toleranță... Nu! Te rog, să nu-mi trimiți înapoi jumătatea... N-am ce să fac cu ea. Nu, pleacă cu ea! Mă-ncurcă..., încurcă pe toată lumea...! Pa, Ovidiu! Good by!" He, groparule, chiar dacă dormi ai putea să mă aplauzi! Groparul: ...Să mă trezești la final... după aia aplauzele... Octav: Bravo, bătrîne, ochitor de elită... Ha!, numai în frunte țintești... Numai în frunte... Ucigașule
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
bine?! Așa e. Sînt dat naibii! Da, Ovidiu, sînt în așteptare... Sînt tolerant... sînt o casă de toleranță... Nu! Te rog, să nu-mi trimiți înapoi jumătatea... N-am ce să fac cu ea. Nu, pleacă cu ea! Mă-ncurcă..., încurcă pe toată lumea...! Pa, Ovidiu! Good by!" He, groparule, chiar dacă dormi ai putea să mă aplauzi! Groparul: ...Să mă trezești la final... după aia aplauzele... Octav: Bravo, bătrîne, ochitor de elită... Ha!, numai în frunte țintești... Numai în frunte... Ucigașule...! Te-
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
un golan. Octav: Cred că da... Da stați să-l întreb pe Socrate... el mă cunoaște cel mai bine... Socrate, ce spui, eu sînt un golan? Groparul: Ești. Octav: Sînt, părinte... Preotul: Măi golane! Dascălul: (vrînd să acopere vocea părintelui..., încurcat, cădelnițează) Aleluia... aleluia... aleluia! Preotul: Măi derbedeilor...! Dascălul: Doamne miluiește, Doamne miluiește... Preotul: (groparului) Nu mai pupi tu nici o groapă de-acuma... nici un... Groparul: Bine, părinte, pupați-le dumneavoastră pe toate... Preotul: Ei lasă că stîrpesc eu cuibul ăsta de
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
se îmbunătăți, a se împrospăta, a se împuți, a se înăcri, a se înălbi, a se înăspri, a se încălzi, a se închega, a se închista, a se încinge, a se încorda, a se încovoia, a se încreți, a se încurca, a se îndesi, a se îndoi, a se îndulci, a se înfrumuseța, a se îngrășa, a se îngreuna, a se îngroșa, a se înjumătăți, a se înmuia, a se înnegri, a se înroși, a se însănătoși, a se însenina, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ÎNCOVOIA Copacii se încovoiază de la vânt tranz.: Vântul încovoiază copacii part. încovoiat, -ă nom. încovoierea, încovoiatul A SE ÎNCREȚI Lui Ion i se încrețește părul de la ceață tranz.: Ion își încrețește părul part. încrețit, -ă nom. încrețirea, încrețitul A SE ÎNCURCA Firele se încurcă tranz.: Ion încurcă firele ca s-o enerveze pe Ioana part. încurcat, -ă nom. încurcarea, încurcatul A SE ÎNDESI Pădurea se îndesește pe măsură ce urci tranz.: Ion îndesește pădurea de la marginea orașului part. îndesit, -ă nom. îndesirea, îndesitul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
încovoiază de la vânt tranz.: Vântul încovoiază copacii part. încovoiat, -ă nom. încovoierea, încovoiatul A SE ÎNCREȚI Lui Ion i se încrețește părul de la ceață tranz.: Ion își încrețește părul part. încrețit, -ă nom. încrețirea, încrețitul A SE ÎNCURCA Firele se încurcă tranz.: Ion încurcă firele ca s-o enerveze pe Ioana part. încurcat, -ă nom. încurcarea, încurcatul A SE ÎNDESI Pădurea se îndesește pe măsură ce urci tranz.: Ion îndesește pădurea de la marginea orașului part. îndesit, -ă nom. îndesirea, îndesitul A SE ÎNDOI
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tranz.: Vântul încovoiază copacii part. încovoiat, -ă nom. încovoierea, încovoiatul A SE ÎNCREȚI Lui Ion i se încrețește părul de la ceață tranz.: Ion își încrețește părul part. încrețit, -ă nom. încrețirea, încrețitul A SE ÎNCURCA Firele se încurcă tranz.: Ion încurcă firele ca s-o enerveze pe Ioana part. încurcat, -ă nom. încurcarea, încurcatul A SE ÎNDESI Pădurea se îndesește pe măsură ce urci tranz.: Ion îndesește pădurea de la marginea orașului part. îndesit, -ă nom. îndesirea, îndesitul A SE ÎNDOI Scândura se îndoaie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
încovoiatul A SE ÎNCREȚI Lui Ion i se încrețește părul de la ceață tranz.: Ion își încrețește părul part. încrețit, -ă nom. încrețirea, încrețitul A SE ÎNCURCA Firele se încurcă tranz.: Ion încurcă firele ca s-o enerveze pe Ioana part. încurcat, -ă nom. încurcarea, încurcatul A SE ÎNDESI Pădurea se îndesește pe măsură ce urci tranz.: Ion îndesește pădurea de la marginea orașului part. îndesit, -ă nom. îndesirea, îndesitul A SE ÎNDOI Scândura se îndoaie din cauza greutății tranz.: Ion îndoaie scânduri cu dinții part
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Dumnezeu”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. 29, în PSB, vol. 12, p. 87) „...vorbele Fiul nu poate să facă nimic de la Sine (In. 5, 29) dușmanii Domnului le iau ca să încurce mințile celor care îi ascultă. După părerea mea și acest text ne dă să înțelegem tocmai faptul că Fiul este de aceeași Ființă cu Tatăl. Și de fapt, dacă fiecare făptură cugetătoare poate face ceva prin ea însăși pentru că are
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Divorțul. Am o prietenă, în plus, care nu contribuie la rezolvarea problemelor. (Atenția pacientului este focalizată asupra celor trăite). Terapeutului îi este teamă, uneori, să repete cuvânt cu cuvânt ceea ce spune pacientul. El folosește adesea sinonime, formulări diferite, sau se încurcă în cuvinte și expresii inutile („dacă am înțeles bine”, „Ați spus mai înainte...”). Ii este teamă ca pacientul să nu fie iritat de aceste repetiții, lucru care nu se întâmplă aproape niciodată! A nu repeta exact ceea ce spune pacientul diminuează
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
util atunci când nu știi ce să spui sau cum să continui ședința, și este mai bine să se procedeze în acest mod decât să se pună întrebări suplimentare adesea inutile. De exemplu: MȘlanie - Nu mai înțeleg nimic, totul s-a încurcat. Nu mai știu din ce capăt să atac problema. Terapeutul - Nu mai înțeleg nimic. (Reformulare-repetiție). Să facem un rezumat: sunt trei probleme, cea în legătură cu copiii dumneavoastră, pe care nu-i puteți păstra la dumneavoastră în acest moment, cea privind căutarea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
29 martie 1944: "Ca rasă și prin drept feudal sînt guelf, scria el, în timp ce concepția mea de Stat este prusacă. Totodată, fac parte din națiunea germană și, prin cultură, sînt european, adică cetățean al lumii."230 Această artă de-a încurca lucrurile nu este, din nefericire, la îndemîna tuturor și în concluzie, influența concepției național-culturale trebuie raportată nu atît la intenția autorilor ei cît la obișnuințele de limbaj și la reprezentările de sine pe care le poate confirma. În esență, este
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
lor spre unitate. În ambele cazuri aceasta s-a putut realiza numai sub guvernarea exclusiv imperioasă a statelor de mult timp consolidate: Regatele Piemontului și al Prusiei. Acestea și-au afișat încă de la început legitimitatea politică fondatoare, fără a se încurca în considerente etnoculturale. Altfel spus, Cavour și Bismarck au acționat din înaltul puterii lor disprețuind baza populară; ei au postulat ideea că Statul prevalează asupra societății, ca motor al națiunii, uitîndu-i astfel pe Herder și Fichte în favoarea unui voluntarism autoritar
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
încă în anii 1970 cînd scrie: "Distrugerea culturii ruse a început atunci cînd cea mai slabă manifestare de independență națională a celorlalte popoare a fost încurajată în mod activ".344 De fapt, frontierele mentale se arată a fi atît de încurcate în ultimele momente ale URSS încît, în 1990, Mihail Gorba-ciov a avut grijă să și-l asocieze pe Valentin Rasputin consiliului său de șaptesprezece membri, alături de adversari hotărîți ai slavofililor ca Alexandru Jakovlev. Acest imbrolio nu este fortuit întrucît traduce
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de voință individuală. În momentul În care a Înțeles că românii americani erau cetățeni ai Statelor Unite, el conceda, recunoscînd că „am spus tuturor românilor, de la Început și pînă la sfîrșit: «cei care voiți să vă faceți americani, rămîneți; nu ne Încurcați, n-avem mijloace trebuitoare pentru a mai ține În viață pe cineva care va muri pentru noi și va trăi pentru alții; acela care e pentru noi, să vie acasă!»”. Deși sinceră, surprinde și deranjează, chiar, o asemenea opinie, avansată
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
discurs public. Concepția lui Foucault despre cunoaștere Istoria este prima și, am putea spune, mama tuturor științelor despre om, cu toate că ea este, poate, tot atât de bătrână ca memoria omului. Michel Foucault, 1966 Percepția unor intelectuali care își imaginează că Foucault "a încurcat" treburile atât pentru istorici, cât și pentru filosofi este oarecum confuză. Nu știu în ce măsură Foucault "a încurcat" treburile pentru istorici sau filosofi. Poate că le-a încurcat pentru acei filosofi influențați de Linguistic Turn, pentru acei istorici mult prea angrenați
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
despre om, cu toate că ea este, poate, tot atât de bătrână ca memoria omului. Michel Foucault, 1966 Percepția unor intelectuali care își imaginează că Foucault "a încurcat" treburile atât pentru istorici, cât și pentru filosofi este oarecum confuză. Nu știu în ce măsură Foucault "a încurcat" treburile pentru istorici sau filosofi. Poate că le-a încurcat pentru acei filosofi influențați de Linguistic Turn, pentru acei istorici mult prea angrenați în concret și în hiperfacticitate, astfel încât le vine greu să-l înțeleagă pe gânditorul francez. Foucault i-
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
omului. Michel Foucault, 1966 Percepția unor intelectuali care își imaginează că Foucault "a încurcat" treburile atât pentru istorici, cât și pentru filosofi este oarecum confuză. Nu știu în ce măsură Foucault "a încurcat" treburile pentru istorici sau filosofi. Poate că le-a încurcat pentru acei filosofi influențați de Linguistic Turn, pentru acei istorici mult prea angrenați în concret și în hiperfacticitate, astfel încât le vine greu să-l înțeleagă pe gânditorul francez. Foucault i-a încurcat pe politicienii discursului și ai cunoașterii. Concepția lui
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pentru istorici sau filosofi. Poate că le-a încurcat pentru acei filosofi influențați de Linguistic Turn, pentru acei istorici mult prea angrenați în concret și în hiperfacticitate, astfel încât le vine greu să-l înțeleagă pe gânditorul francez. Foucault i-a încurcat pe politicienii discursului și ai cunoașterii. Concepția lui Foucault despre cunoaștere se întemeiază pe unele idei nietzscheene, pe unele precepte din semiologie, din semiotică, din psihanaliză, pe experiența sa "literară" și intelectuală, dar cel mai mult pe munca dură, istovitoare
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sensuri, nici semnificații, devenite simple elemente de figurare, printre atâtea altele. Istoria nu poate fi tratată cu sensuri și semnificații, decât pentru a alcătui o țesătură, o imagine. Aici vom da credit deconstrucției lui H. White, istoric care i-a încurcat pe realiști, pozitiviști, hermeneuți, semiologi. Ceea ce White desemna drept emplotment (stilistică și mod particular, intrigant de a exprima ceva) se află în miezul tuturor hermeneuticilor și al semiologiilor care se pot altoi pe istorie. Acest concept nu poate fi confundat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
se pare o monstruozitate, ci, dimpotrivă, o frumusețe. Așadar, în sînul noii omeniri, ideea estetică a devenit tulbure (s.n. - E.I.). Temelia morală a societății (luată din pozitivism) nu numai că nu dă rezultate, dar nici nu se poate defini, se încurcă în dorințe și idealuri“2. De aici rezultă că, dacă a fost pervertită, frumusețea, din instrument al salvării, devenit obiect al salvării, pentru că, la origine, această idee trebuie să fi fost cristalină. Șatov, în Demonii, rezumă „ideea principală“ a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
aceea îndepărtată? Căci îi simt atmosfera atât de intens!” Nu, nu-mi puneam problema să-l reabilitez pe Nicolae al II-lea. Mă încredeam în manualul și în profesorul meu. Dar ziua aceea îndepărtată, vântul acela, văzduhul acela însorit? Mă încurcam în reflecții fără șir - pe jumătate gânduri, pe jumătate imagini. Tot împingându-i pe colegii mei care râdeau, mă înhățau și mă asurzeau cu zeflemelele lor, am simțit deodată o invidie grozavă față de ei: „Ce bine e să nu porți
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
era presărat cu câteva frunze galbene. Cele dintâi. Strigătul locomotivei a răsunat din nou. Deja departe, atenuat. Atunci, reîntorcându-mă la amintirea celor trei cochete, mi-a venit o idee simplă, un ultim ecou al reflecțiilor triste în care mă încurcasem adineauri: „Dar în viața lor exista dimineața aceea de toamnă răcoroasă și limpede, aleea cu pământul acoperit cu frunze moarte, unde se opriseră o clipă, stând nemișcate în fața obiectivului. Fixând clipa aceea... Da, exista în viața lor o dimineață luminoasă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]