13,635 matches
-
naționale sfârtecarea României în anul 1940 punând la grea încercare întregul popor român, și i-a adus imense suferințe și incalculabile daune. Trecerea totală a acestor teritorii în componența URSS a generat pentru decenii consecințe dramatice pentru întreg poporul român, îndeosebi pentru populația din teritoriile respective. Astfel, în perioada 28 iunie 4 iulie 1940, în județele Cernăuți, Chișinău, Cetatea Albă și Bălți au fost arestate 1122 persoane, dintre care marea majoritate o constituiau intelectualii. În noaptea de 13 iunie 1941, au
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dispoziții contrare dreptului comunitar, menținerea unei dispoziții incompatibile cu obligația ce-i revine sau faptul de a nu adopta o reglementare când acest lucru decurge din obligațiile comunitare, constituie o neîndeplinire a obligației de stat membru. Practica în materie privește îndeosebi netranspunerea directivelor în ordinea juridică internă, dar ea poate include și lipsa unor măsuri, inclusiv administrative, pe care statul nu le-a luat, deși acestea decurgeau din respectivul instrument. Mai mult, acțiunea în constatarea neîndeplinirii obligațiilor comunitare poate privi și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pentru existența sa fiind necesare cele patru elemente ale statalității : teritoriu, populație, guvern și capacitatea de a intra în relații cu alte state. Sigur, însă, că în lipsa unei recunoașteri de facto (care nu este definitivă și are efecte limitate) și îndeosebi a celei de jure (care este deplină și irevocabilă), statul ar rămâne izolat; ca atare, este important ca un stat nou apărut să participe ca stat suveran și independent, în mod efectiv și plenar la viața internațională, respectiv la tratate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pași. Procesul decizional în U.E. a evoluat de-a lungul anilor, marcat de două preocupări: modificarea procedurilor de vot în cadrul Consiliului și dezvoltarea unei dimensiuni parlamentare, prin extinderea competențelor acordate Parlamentului European și prin implicarea parlamentelor naționale. Dezvoltarea dimensiunii parlamentare, îndeosebi implicarea parlamentelor naționale în activitățile U.E. în general și în procesul decizional în special, a avut ca rațiune întărirea naturii democratice a instituțiilor U.E. Legat de această din urmă preocupare, un prim pas s-a făcut prin Declarația privind parlamentele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
drept, acestea au putut fi, mai mult sau mai puțin influențate de concepția europeană, promovată în principal de Uniunea Europeană și Consiliul Europei, privind extinderea drepturilor fundamentale ale omului astfel încât acestea să includă și majoritatea drepturilor sociale, recunoscute pe plan european îndeosebi prin Carta socială europeană din 1981 și prin cea revizuită în 1997. Totodată, legislația comunitară antidiscriminare a pilotat fie introducerea, fie mai buna definire, în legislațiile naționale a unui asemenea drept fundamental cum este cel de a nu fi discriminat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
domenii caracterizate prin insecuritate (de exemplu, munca dependentă economic). În sfârșit, în privința impactului legislației comunitare se anticipa, în continuare, deschiderea pentru prima dată a unor sisteme de drept național spre inovare și implementarea, în continuare, a unor idei constituționale importante, îndeosebi în domeniul legislației antidiscriminare. Cea de a doua etapă în care Comisia a acționat în anii 2006-2007 este cea care va constitui substanța analizei noastre și care privește atât modernizarea dreptului muncii, caz în care Comisia a lansat o Carte
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
distrugere în masă pe fundul mărilor și oceanelor și în subsolul acestora. Intra în scenă Mișcarea de Nealiniere, se încheia decolonizarea și se constituia Grupul celor 77, iar Națiunile Unite, beneficiind de aportul unui mare număr de noi state membre, îndeosebi din Lumea a 3-a, devenea un forum mai activ în abordarea unor probleme majore ale păcii și securității internaționale. În climatul destinderii, devenea posibilă prima Conferință dedicată securității și cooperării pe continentul european CSCE; la rândul său, pregătirea și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
La începutul lunii ianuarie 1986, am primit dispoziție, din partea Centralei MAE, să fac o vizită la Consiliul Europei, situat la Strasbourg, la vreo 500 de km Est de Paris. Deplasarea viza organizarea unor întrevederi, într-un "cadru strict de lucru", îndeosebi cu Președintele Adunării Parlamentare, Secretarul general, șefii unor delegații naționale, precum și conducătorii unor departamente din Secretariatul Consiliului Europei. În discuții, urma să prezint situația din țară în diverse sectoare, dar și contactele și inițiativele internaționale ale României. În același timp
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
programul va cuprinde întrevederi la cele mai înalte niveluri, respectiv ministrul afacerilor externe, președintele Parlamentului, precum și șeful statului. Această vizită avea să se încheie cu rezultate pozitive. Pentru mine, era nu numai un punct de program realizat ca diplomat, ci îndeosebi un certificat de bună credință, fiindcă președintele a vizitat țara și a confruntat realitățile cu ceea ce îi relatasem. La întoarcere, îmi a mulțumit, fiind satisfăcut că imaginea pe care îi o prezentasem, fără înflorituri, a putut fi regăsită în România
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
întrebările și comentariile care au urmat, conform procedurii. Acestea nu au întârziat. Primul a fost un deputat austriac, care s-a interesat de problema naționalităților, exodul nemților, relațiile cu Ungaria și, bineînțeles, sistematizarea localităților. El era preocupat de "buldozerarea" României, îndeosebi în Transilvania, cu trimitere directă la distrugerea satelor cu minoritate ungară. Aria chestiunilor era vastă, dar am abordat-o cu dispoziția pozitivă de a oferi detalii cât mai concludente, nu atât pentru a idealiza situația, cât mai ales pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în această inițiativă ungară a fost deturnată de cineva care nu era interesat ca Ungaria să urmeze exemplu României. 8. Cu unele aspecte mai puțin plăcute m-am confruntat și la Belgrad. În urma semnalelor primite de la minoritatea română din Iugoslavia, îndeosebi de pe valea Timocului cu privire la faptul că populația românească nu avea școli în limba română și nu dispunea de lăcașuri de cult, am căutat să aduc asemenea semnale în atenția organelor centrale iugoslave pentru a întreprinde măsuri de remediere a situației
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și nu numai, ca fiind foarte apropiat de China. Relațiile frecvente și apropiate ale ambasadorului URSS cu premierul pakistanez duseseră la convingerea lui Z.A. Bhutto de a instala un regim cu un partid unic; partidele de opoziție din Pakistan, îndeosebi cele islamiste, fiind informate despre discuțiile sovietico-pakistaneze, își intensificasera activitățile politice, iar negocierile acestora cu premierul Z.A. Bhutto nu ajunseseră la nici un rezultat. În acele conditii, în cercurile diplomatice din Islamabad se discuta, tot mai frecvent, despre posibilitatea efectuării
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la bord încărcătură nucleară. VI. Unele aprecieri și concluzii privind zona În final, prezentăm câteva aprecieri cu privire la situația politică din Asia în ultimele decenii ale secolului XX și începutul secolului XXI, așa cum aceasta rezultă din evenimentele ce au avut loc, îndeosebi, în ultimul an (2007). Asia reprezintă o zonă deosebit de interesantă, dar și foarte frământată, datorită existenței numeroaselor probleme dintre statele din regiune (Rusia-Japonia, India-China, India-Pakistan, Iran-Irak etc.), între grupe de state, la care se adaugă interferența SUA, Rusiei (în revenire
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și Pakistan. Din cele două conflicte indo-pakistaneze din 1965 și 1971, Pakistanul a avut de pierdut, așa cum s-a văzut din prezentarea evenimentelor din paginile anterioare, Pakistanul de Est devenind statul Bangladesh, iar URSS a câștigat influență în Asia și îndeosebi în Asia de Sud-Est. Pentru a-și întări pozițiile, în situația nou creată, politica externă a Pakistanului a fost reorientată spre SUA, pe lângă orientarea pro-chineza, iar SUA și-au elaborat o nouă poziție față de zonă, devenind protector și furnizor de asistență financiară
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
relevat că, în perioada care a urmat, toate guvernele și parlamentele au pus această problemă printre prioritățile înfăptuirii reformelor postrevoluționare. În perioada de început, preocuparea factorilor politici și a celor de decizie s-a axat mai mult pe pregătirea condițiilor, îndeosebi a celor de natură organizatorică și a celor care nu necesitau cheltuieli cărora bugetele de austeritate ale statului nu le puteau face față. Măsurile care au fost luate s-au axat mai mult pe creșterea numărului localităților urbane, prin declararea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
din propria umbră", fie a fost calificată prin sintagma "un elefant a născut un șoricel". 42 Fapt relevat de substanțialul aviz al Parlamentului European (Document PE (2007) 0339) și al Comitetului Economic și Social European, de pozițiile partenerilor sociali europeni, îndeosebi de Confederația Sindicatelor Europene (CES). 43 A se vedea, pe larg, A. Popescu Dreptul internațional al muncii, op. cit., p. 234 1 A se vedea post hunc, pct 2. 2 A se vedea studiile cuprinse în continuare pe aceste subiecte (p.
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
De asemenea la baza stabilirii strategiei și a obiectivelor programului a stat o atentă analiză a situației economice și sociale a celor opt regiuni de dezvoltare, analiză din care s-au desprins următoarele: • puncte tari: − nivel relativ ridicat de educație, îndeosebi în regiunile cu vechi centre universitare de tradiție (Vest, București-Ilfov, Nord-Vest, Centru); − rețea urbană densă, în special în Regiunile Centru (51 de orașe) și Sud (43 de orașe); − concentrarea investițiilor străine directe în jurul orașului București (Regiunile București Ilfov, Sud-Est), cu
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
restricțiilor tot mai numeroase în finanțarea publică la nivel național sau local; • țări precum Lituania și Ungaria invocă necesitatea contractării de împrumuturi de la Banca Europeană pentru Investiții în vederea asigurării cofinanțării naționale; • din punctul de vedere al pregătirii portofoliului de proiecte, îndeosebi noile state membre reclamă o capacitate relativ limitată a autorităților publice (atât centrale, cât și locale) în ceea ce privește identificarea, prioritizarea și pregătirea proiectelor de investiții; • Cehia, Marea Britanie, și nu numai, menționează evoluția cursurilor de schimb, fenomen cu care de altfel s-
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
prin prisma World Economic Forum, cât și prin prisma International Institute for Management Development și, nu în ultimul rând, este realizată o cercetare privind impactul factorilor determinanți ai competitivității economice asupra firmelor din Regiunea Vest. Prin urmare, cartea se adresează, îndeosebi, studenților care sunt preocupați de înțelegerea problematicii complexe a competitivității economice, dar și cadrelor didactice din domeniul științelor economice, și nu numai. Autoarea Capitolul 1 Conceptul de competitivitate în teoria economică „Primul motor al economiei este concurența. Într-o economie
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
a modului cum sunt percepute acestea de consumatori. Un nivel ridicat al performanțelor produselor și serviciilor oferite poate determina o creștere a eficienței activității de comerț, deci și a competitivității firmei pe diferitele piețe. În acest context, întreprinderile românești și, îndeosebi, cele cu activitatea de comerț exterior, trebuie să formuleze strategii de imagine care să urmărească crearea unei imagini pozitive atât în țară, cât și în străinătate. Desigur, imaginea României și, de aici, a firmelor românești, nu este favorabilă, lipsa competitivității
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
unei piese de teatru, o vizită la muzeu etc. Dacă în domeniul material, notează Ion Pohoață<footnote Ion Pohoață, op. cit., p. 63. footnote>, „pragul de sațietate are într-adevăr aproape același ecart, indiferent de timp sau spațiu, sfera imaterialului și îndeosebi nevoia de servicii este nelimitată.” În concluzie, comportamentul de cumpărare și consum poate fi înțeles, cu mai multă exactitate, dacă se cunosc nevoile și desigur motivația pentru care consumatorii cumpără sau resping un anumit bun economic. Dar de la motivația care
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
-se, în continuare, deosebit de ridicată, în special în gospodăriile situate în mediul rural<footnote Mariana Stanciu, „Caracteristici definitorii ale modelului de consum mediu românesc actual”, Calitatea Vieții, XV, nr. 1-2, 2004, p. 3. footnote>. Deci, procesul de autoconsum „este caracteristic îndeosebi mediului sătesc, unde producția obținută în gospodăria personală și destinată consumului nemijlocit are încă un rol important”,<footnote Dumitru Patriche, op. cit., p. 52. footnote> dar la proporții ridicate, ceea ce se cheamă „consum din resurse proprii” sau „autoconsum” este semn de
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
unei piese de teatru, o vizită la muzeu etc. Dacă în domeniul material, notează Ion Pohoață<footnote Ion Pohoață, op. cit., p. 63. footnote>, „pragul de sațietate are într-adevăr aproape același ecart, indiferent de timp sau spațiu, sfera imaterialului și îndeosebi nevoia de servicii este nelimitată.” În concluzie, comportamentul de cumpărare și consum poate fi înțeles, cu mai multă exactitate, dacă se cunosc nevoile și desigur motivația pentru care consumatorii cumpără sau resping un anumit bun economic. Dar de la motivația care
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
-se, în continuare, deosebit de ridicată, în special în gospodăriile situate în mediul rural<footnote Mariana Stanciu, „Caracteristici definitorii ale modelului de consum mediu românesc actual”, Calitatea Vieții, XV, nr. 1-2, 2004, p. 3. footnote>. Deci, procesul de autoconsum „este caracteristic îndeosebi mediului sătesc, unde producția obținută în gospodăria personală și destinată consumului nemijlocit are încă un rol important”,<footnote Dumitru Patriche, op. cit., p. 52. footnote> dar la proporții ridicate, ceea ce se cheamă „consum din resurse proprii” sau „autoconsum” este semn de
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
restructurării economiei naționale. Indiferent de natura investiției (de stat, de grup sau particulară), fiecare agent economic investitor, în general, urmărește cu prioritate: accentuarea procesului de modernizare a bazei tehnice în condițiile restructurării întregii producții materiale; reducerea costurilor de producție și îndeosebi a cheltuielilor materiale. Problema apare cu atât mai importantă cu cât reducerea costurilor de producție se va face în condițiile ridicării nivelului calitativ al produselor, diversificării sortimentale și creșterii gradului de complexitate a acesteia; -promovarea largă a progresului, prin aplicarea
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]