5,437 matches
-
cu concursul d-nei Mary Polizu, a lui C. Demetriadi și a marelui viorist Schipek: (Partea I:] Șoldan-Viteazul, canțonetă comică de Alecsandri, jucată de Millo; Vara la țară de Depărățeanu, recitată de Demetriadi; Variații, [compuse și] executate de Schipek; Tu care întreci pe Venus, romanță națională de Ferlendis, cântată de d-na [Mary] Polizu; [Partea a II-a:] Mama Anghielușa de Alecsandri, jucată de Millo; Cerșetoarea, poezie de Ciru Economu, recitată de Demetriadi; Steluța de Alec sandri, pusă pe muzică și cântată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
starea în care mă aflu, dar mai mult decît el - mediul. Mi-am cercetat în aceste zile trecutul „pînă la izvoarele Nilului”, cum zic psihanaliștii, și constatările mi-au apărut demne de interes. Experiența mea (o spun fără nici o plăcere) întrece ca problematică și intensitate toate frămîntările celor din neamul meu. Oameni săraci, înaintașii s-au preocupat îndeosebi de nevoile lor elementare, n-au avut timp să se autoanalizeze. Mă judec des și mă acuz sever. Conflictul cu partea mea „vinovată
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Mă uit cu interes la cei la care, poate, doar fiii lor se mai uită: la bătrîni. Le cercetez îndelung zbîrciturile, fac, altminteri spus, un fel de „arheologie a obrazelor”. între numeroasele meserii în care Bunul Dumnezeu, în excelența Sa, îi întrece pe toți maeștrii de pe pămînt e și cea de gravor. Ce uimitoare varietate de încrustații pe pielea fețelor odinioară „mai netezi decît oglinda”, cum zicea bietul Parpangel, eroul lui Budai Deleanu: linii drepte, curbe, scurte, continue, paralele, intersectate, subțiri, groase
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lui Iuri) Andropov”, căci, după toate pronosticurile analiștilor, el va fi succesorul lui Brejnev? *Carol Isac mi-a cerut adresa lui H. Zalis, după care mi-a spus că acesta a scris în „România liberă” despre Genoiu, lăudîndu-l excesiv: „A întrecut măsura!” A afirmat, de pildă, că G. descinde din Mihail Sebastian, prin preocuparea etică, și că are un umor ce i amintește de Teodor Mazilu. „Mult mai sigur e - l-am prevenit eu zîmbind - că lui H.Z. i s-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
familiei. Ideea (un loc comun retoric) a fost aceea că Grigore V. Coban aparține categoriei celor care, prin realizările lor spirituale, nu mor de tot. În timpul adunării de doliu prin hol se foiau tot felul de curioși. Numărul lor îl întrecea pe al celor veniți din respect față de amintirea defunctului. El a pregătit sute de tineri, dar în mulțime nu era decît una dintre studentele sale. După cuvîntările de adio, m-am retras, însoțit, o parte din drum, de C. Cojocaru
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pierderi grele în gospodărie, apoi i s-au îmbolnăvit, pe rînd, în chip neașteptat, copilul și nevasta. A prins și el să se căiască și, prin rugăciuni, și-a redresat viața. „Astfel - conchide N.B. - am avut revelația unei puteri care întrece puterile omenești”. * Am aflat taina productivității în redactarea „telegramelor” a celor doi corespondenți ai presei centrale: Constantin Azoiței și Gheorghe Baltă. Telefonul nostru fiind ocupat, o urgență m-a obligat să intru în biroul lor. Tocmai compuneau astfel de texte
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
1942), susține că prin respectiva maximă filosoful n-a vrut să spună - cum l-a înțeles secolul al XIX-lea - „Analizează-te”, ci „învață să te judeci”. „E cel mai dificil”, adaugă el, și cred că are dreptate. „Dorințele noastre întrec măsura. Grecii au exprimat admirabil această tendință prin miturile lor despre Tantal, Ixion, Perseu și Phaeton. Excesiv în dorințe, omul rămîne însă mărginit în actele sale. Niciodată nu i s-au putut atribui marchizului de Sade care, în romane, făcea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
îmbrățișat și a plîns în tăcere mai multe minute. Era palid și tremura. El e, oare, m-am întrebat, privindu-l, moș Vasile cel Rău, aspru cu oamenii și cu animalele? Bărbatul care, cînd se îmbăta pe la vreun hram, se întrecea cu alți căruțași în curse nebunești, barbare, bătîndu-și calul, ca să cîștige, cu codiriștea ori cu lanțul? în sicriu, mătușa avea aceeași figură modestă, resemnată ca totdeauna. Cînd au adus-o acasă nu știau dacă are pregătite lucrurile trebuitoare. Avea tot
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
n-ar exista ori nu i-ar privi. Însuși primul-secretar o evită. Alaltăieri, în loc să stea de vorbă cu specialiștii din mediu și sănătate, el a preferat să meargă la „adunarea oamenilor muncii” de la procuratură, unde - se zice - gazdele s-au întrecut în a-i oferi whisky și delicatese. Însă lucrurile au o evoluție periculoasă: la Bacău au fost înregistrate cazuri de febră tifoidă, iar la Onești de dizenterie. În Dicționarul sănătății (Ed. Albatros, 1978), articolul despre febră tifoidă se încheie cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Pare că am luat noi locul sudului Franței (...). Prin radio aflăm că la Suceava nu duceți lipsă de zăpadă?! În prezent, orașul Brașov trece prin emoțiile festivalului!84 E o forfoteală nemaipomenită! Vitrinele au intrat În concurs și ele. Se Întrec În frumusețe! Sunt specialiști veniți și din alte orașe. Am o distracție plăcută (...). Seara, când vitrinele sunt luminate, este o feerie demnă de admirat! Au frate al marelui actor de la Spătărești) a ridicat actualul sediu al școlii Generale „Al.I.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
idei, vă comunic că vara aceasta am avut În luna aug., pentru o săptămână, vizita soților Petrovici, din Iași. Cât se poate de simpatici și delicați! În modestia vieții mele, eu mam străduit să-i mulțumesc, dar ei s-au Întrecut! Culmea a fost oferirea unui ceas de mână cu brățară de aur (fabricație germană) la fel cu cel de pe brațul Cateluței. Apoi o geantă de oraș, plină cu toate bunătățile. M-am Întrebat de ce atâta recunoștință? Pe lângă bunătatea lor, au
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Închinat tot eroilor independenței, din părțile noastre. În „Suceava” - Anuarul Muzeului Județean, tot Vasile Miron a publicat ample articole despre sacrificiile materiale și de vieți omenești ale fostului județ Suceava cu capitala Fălticeni, la Războiul pentru independență. 601 difuzare, deoarece Întrece cu foarte mult, forma (unor) scrieri care se tipăresc? În acest roman se observă o competență adevărat literară și foarte plăcută, care trebuie să treacă de pragul modestiei. Este un talent pe care trebuie să-l speculați și să acoperiți
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cu Colonelul Niculescu. și la ascultat n-a știut drept nimica, cu toată fudulia lui. și mai este Petre Ghiorgheasa, coleg de clasă cu Stoleriu și de mare Înțelepciune și mare pricepere și mare vrednicie și mare comic, că-l Întrecea pe artistul comic Iulian de la București. Am fotografii de rară frumuseță, zic eu, dar Îs mari și-s În rame cu sticle și s greu de purtat, tocmai pe la Suceava. Scrisori de samă am de la Alex. Vasiliu Tătăruși și de la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Raveica P. Gheorgheasa trăiește f. bolnavă cu piciorul drept, de 8 ani, În com. Giurgița, Jud. Dolj, Of. Portărești. Are un fiu Mihai, doctor, care trăiește la un loc cu ea. Dacă ar fi Îmbrățișat breasla de Actor ar fi Întrecut și pe comicul Iulian din București și pe comicul Costică Tănasă de la Vaslui, așa era de ghiduș și de comic. 3) Simion T. Kirileanu, Înv. abs. din 1891, coleg de clasă cu Gh. Papadopol din Fălticeni și Moș Ghiță Kirileanu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Poate ar fi bine să cereți ajutorul altcuiva pentru această problemă. Vă rog să nu Vă supărați pe mine că insist atât. Sunt convinsă că și D stră ca și mine doriți să realizăm un volum interesant care să-l Întreacă pe cel al Sucevei. Câteva fotocopii să Îmbogățească și conținutul și aspectul. Cu planul acesta vreau să mă prezint la Dl. Gafița, pe care-l vom ruga să ne prefațeze volumul și să patroneze editarea lui la „Cartea românească”. Eu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
jos, acolo nu e democrație. Mai e o problemă importantă despre care am dori să-i punem o întrebare președintelui nostru. De ce, după o vizită făcută în afara țării, toată presa trebuie să publice laude și admirație pentru strălucitele succese obținute, întrecându-se care mai de care în cuvinte ce nu stîrnesc admirația cititorilor și pe care nimeni nu le ia în seamă fiindcă toți știm că sunt comandate: Ce se urmărește prin aceasta? Să ne îmbete pe noi cetățenii țării? Să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cap, dar nimeni nu îndrăznește să contrazică sau să aibă o părere proprie. Aș dori ca postul dvs. de radio să sublinieze în cadrul emisiunilor sale acest aspect, să se arate cât de nefastă este pentru țară această autocrație care o întrece pe departe cea a fostei dictaturi regale în perioada Frontului Renașterii Naționale. Vă mulțumesc pentru publicarea acestor rânduri. P.S. Îmi pare rău că nu pot semna cu numele meu aceste rânduri, dar familia noastră se compune din peste 20 de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
componente, constatăm lucruri și mai semnificative, pe care chiar Anuarul Statistic al României este nevoit să le înregistreze. Astfel, comerțul exterior pe cap de locuitor în 1980 indică la România la import 595 și la export 513, în timp ce Bulgaria ne întrece iarăși de aproape două ori cu l.036 la import și 1.171 la export. Să luăm o cifră semnificativă în domeniul culturii: în 1980, România avea 87 de studenți la 10.000 de locuitori, în timp ce Bulgaria avea 98. Și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
le mai ia nimeni în seamă. Până acum toate normale, conforme cu ceea ce citim, vedem și auzim zilnic în țara noastră, dar cu totul nepotrivite într-o țară modernă, unde asemenea manifestări nu-și găsesc nicăieri și niciodată locul. Ceea ce întrece măsura celui mai elementar simț al adevărului, nerespectarea flagrantă a celor ce în realitate s-au petrecut acum 40 de ani, nu poate rămâne nespus, iar noi, care am trăit acele momente, avem datoria să protestăm în numele adevărului istoric față de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și actelor teroriste în lumea liberă, aceste crime fiind incompatibile atât cu prestigiul internațional al țării, dar și cu ajutorul generos de care România beneficiază din partea guvernelor occidentale. Scriu această scrisoare pentru a-ți spune că sentimentul libertății nu poate fi întrecut decât de cel al vieții; pentru a-ți spune că viața în Statele Unite ale Americii, țara libertății la al cărei nume ochii tatălui meu și ochii mei se umpleau de lacrimi, este pur și simplu de necrezut. Vă scriu ție
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Ca să-i scoată din cap această idee primejdioasă în împrejurările în care ne găseam Nicolae Petrașcu a izbucnit într-un hohot de râs și i-a spus: „Bine, omule, nici atât nu știi: Corneliu Codreanu era un om voinic, înalt, ne întrecea cu un cap pe noi toți de aici și uite-te la Domnul cât e de pirpiriu”. Au stat încă mult de povești. Le-au adus haine de schimb, transformându-i în țărani: Petrașcu într-un țăran mai în vârstă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a exprimat dorința să-l cunoască și pe Stoicănescu. Toate modalitățile pentru această nouă întâlnire de la București au fost asigurate de general. Întâlnirea în trei: Avramescu, Petrașcu, Stoicănescu nu a putut să se desfășoare normal, căci doamna Avramescu s-a întrecut pe sine cu pregătirile făcute și mai ales fiind permanent prezentă, discuțiile au avut un făgaș diferit de cel pentru care fusese convocată întrevederea. Peste câteva zile a avut loc o altă întâlnire tot în trei, dar fără doamna Avramescu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
închisoare pentru că a vândut unui necunoscut niște mere? Nu e cazul să ne răzbunăm, căci atunci când te răzbuni pe cineva golești tot ce ai curat în suflet. Nu răzbunare, ci o sfântă și dreaptă judecată pentru securiștii, care i-au întrecut în torturi pe toți. Eu am văzut camera de tortură și uneltele (ați văzut și dumneavoastră poate la T.V. cum au fost torturate victimele de la Timișoara). Despre morți, străbunii noștri romani spuneau să vorbești numai de bine. Securiștii sunt ca
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
șeful secției respective, ținându-se însă seamă ca aceste însărcinări să nu ocupe prea mult personal care este plătit și a cărui plată mărește costul lucrărilor. În orice caz chiar pentru grupurile mici de maximum 100 lucrători nu se va întrece procentul 8% din efectivul acelui grup, iar pentru cele mai mari peste o mie lucrători maximum 2%. Pentru numărul de lucrători cuprins în limitele arătate se va face proporția. G. Paza lucrătorilor și menținerea disciplinei. 1. Se va face concursului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de mai sus, folosindu-se toți evreii disponibili. Necesarul, trebuie realizat în mod obligatoriu, utilizându-se la nevoie și evreii repartizați în prezent la muncă de folos obștesc, pentru nevoile locale (primării, gări, curățat străzi, etc.) - În cazul când disponibilitățile întrec necesarul stabilit mai sus, se vor lua evreii cei mai tineri. 3. - Nu se vor lua la detașamente: a) Evreii din diferite întreprinderi și care posedă ordine de rechiziții valabile, până la data de 1 Iulie 1942. b) - Evreii care au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]