7,838 matches
-
țărilor ocupate, mai ales din cauza bombardamentelor aeriene, li se adaugă o profundă dezordine morală provocată de psihoza înfrîngerii, lipsa de libertăți, nesiguranța zilei de mîine, întreținută de o propagandă omniprezentă care utilizează toate mijloacele moderne de informare și dezinformare (presă, afișe, cinema, radio etc.). Instaurarea unei "noi ordini" se face și prin reprimarea și persecutarea sistematică a opozanților sau a celor pe care naziștii îi denunță ca "dușmanii permanenți ai Reichului". Primii sînt vînați de Wermacht, de numeroasele organisme polițienești și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
lumea preferă somptuoasele pacheboturi ale marilor companii de navigație britanice, franceze, germane sau italiene, cum ar fi Queen Mary sau Normandie ale căror turbine de 160.000 CP asigură traversarea Atlanticului în patru zile. Și în acest domeniu, prezența de afișe, reviste ilustrate, cinematograf, teatru sau spectacole de music-hall, imaginea merelui vapor de lux care constituie fundalul vieții unei elite cosmopolite lipsită de grijă și ruptă de problemele ce frămîntă lumea, face parte integrantă din mitologia epocii. Patruzeci de ani mai
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
autor al romanului-mărturie Pentru cine bat clopotele?, publicat în 1940 și care va cunoaște un succes mondial, Robert Brasillach de partea franchiștilor) sau pur și simplu prin operele lor cum sînt Guernica lui Picasso, Prevestirile războiului civil de Salvador Dali, afișele care cereau ajutor pentru Spania republicană ale lui Juan Miró etc. Atracția exercitată de regimurile totalitare asupra unei părți a intelectualității europene din anii treizeci este unul dintre aspectele majore ale acestei perioade. În ceea ce privește comunismul, am văzut că puterea de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
rigide și pompoase. Este evident că prin intermediul culturii de masă, fascismul a reușit să pătrundă adînc în societatea italiană. Am văzut că acesta folosea în mod sistematic toate mijloacele moderne de informare în masă și de divertisment, presă, magazine ilustrate, afișe, "benzi desenate" (fumetti), radioul, punîndu-se accent în special pe cinematografie, considerată de Mussolini drept "arma cea mai puternică". Ori, chiar dacă cinematograful italian este supus începînd din 1923, unei cenzuri foarte stricte, iar din 1934 este plasat sub controlul direct al
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
italianului Renato Guttuso. Începînd din 1960, reacția realistă va lua alte forme și se constituie la rîndul ei într-un demers avangardist, realitatea fiind surprinsă prin aspectul cotidian cu preocuparea de a recupera materialul iconografic vehiculat de cultura de masă: afișe publicitare, imagini televizate, benzi desenate, fotografii de presă etc. Acum nu Parisul este cel ce răspunde inovațiilor de dincolo de Atlantic, ci Londra, unde din 1956, în urma expoziției de la Whitechapel Art Gallery, This is tomorow ("Acesta este mîine"), se dezvoltă un
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
vezi culturile alternative în ebuliție) iar, pe de altă parte, cu rafinate metode de supraveghere și manipulare. În alt sens, într-o epocă de mare confuzie culturală, marcată de teamă, insecuritate și instabilitate, cultura media anihilează energiile politice. Divertismentul ține afișul ofertei mediatice și deturnează revolta. Pendulînd între globalizare și atomizare, omul zilei, conectat la pulsul planetar suportă, nota cineva, un "transfer de anxietate". Vizibilitatea nu-i atenuează angoasa. Iar cultura media, dincolo de forța de socializare, este cultura dominantă. Ea plonjează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
newyorkezii pot trimite rambograme, în care un personaj asemănător lui Rambo va înmîna un mesaj de aniversare sau va duce la îndeplinire o misiune grea, cum ar fi solicitarea unei măriri de leafă șefului. Armata Statelor Unite a început să pună afișe reprezentîndu-l pe Rambo în fața centrelor de recrutare sperînd să atragă recruți. Febra Rambo s-a întins chiar și peste ocean. Filmul a depășit toate recordurile de încasări în Beirut și Filipine, iar 25 de companii au semnat contracte de distribuire
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de pasageri ai unui zbor Trans World Airlines deturnat la data de 14 iunie, pe ruta Roma-Atena. (Reuters Ltd., 30 iunie 1985)17 Psihologii au început să descrie o manie războinică la copii și au apărut peste tot referiri și afișe cu imagini din film reprezentîndu-l pe Rambo. Curînd, termenul Rambo a devenit sinonim cu "dur", "viril", "patriot" și Reagan însuși a folosit termenul pentru a descrie un răspuns agresiv la provocare. S-a discutat la nesfîrșit despre film ca despre
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
se face că Rambo a devenit o figură extrem de contestată în iconografia și discursul cultural și politic din Statele Unite. Pe de o parte, au apărut baruri Rambo (la Houston), moda Rambo, arme Rambo și imagini iconice ale lui Rambo pe afișe și alte accesorii. Un mercenar U.S., recrutat pentru a sprijini forțele din Nicaragua, a apărut într-un interviu televizat pe fundalul unui afiș uriaș reprezentîndu-l pe Rambo, iar figura lui Rambo a fost asimilată cu încercările agresive ale conservatorilor de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
au apărut baruri Rambo (la Houston), moda Rambo, arme Rambo și imagini iconice ale lui Rambo pe afișe și alte accesorii. Un mercenar U.S., recrutat pentru a sprijini forțele din Nicaragua, a apărut într-un interviu televizat pe fundalul unui afiș uriaș reprezentîndu-l pe Rambo, iar figura lui Rambo a fost asimilată cu încercările agresive ale conservatorilor de a re-masculiniza și revigora forța militară a Statelor Unite în acea perioadă. Curentul Rambo a suferit însă și frecvente atacuri în presă și Warner
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și a contribuit la promovarea militarismului și conservatorismului. Time a relatat următoarele: "Portretul aureolat de glorie al vieții în aviație i-a determinat pe proprietarii de cinematografe din orașe precum Detroit și Los Angeles să ceară Aviației Militare să pună afișe pentru recrutare la intrarea în sălile unde rula Top Gun pentru înrolarea tineretului intoxicat de fantasmagoriile hollywoodiene" (24 noiembrie 1986). Mai tîrziu, s-a relatat că filmul i-a făcut pe elevii de liceu să viseze la viața militară și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lor în reclamele în care sînt înglobate resurse artistice, cercetare științifică și strategii de marketing în cantități impresionante. Aceste reclame exprimă și întăresc imagini dominante ale sexului și atitudinii pe care bărbații și femeile trebuie să și le asume. Un afiș publicitar pentru țigările Virginia Slims din 1988 (Fig. 4) dezvăluie o transformare considerabilă a imaginii femeii în anii '80 și o nouă strategie de a convinge femeile că fumatul este nu doar acceptabil, ci chiar "progresist" și ultramodern. Aceste schimbări
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
chiar "progresist" și ultramodern. Aceste schimbări indică o deplasare a puterii relative între bărbați și femei și propun noi atitudini ale femeii, atitudini validate de industria de cultură. Din nou, caseta în culori sepia aflată în partea de sus a afișului conține o imagine a femeii slujindu-și bărbatul, imagine provenind din 1902; postura comică și privirea iritată a femeii sugerează că asemenea atitudine servilă nu este dezirabilă și contrastează clar cu cea a femeii Virginia Slim (care poartă acum cizme
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
piele) și care sugerează că a parcurs un drum lung pînă la statutul actual; prezența țigării asociază fumatul în public cu progresul social. În acest caz, familiarul slogan "Ai parcurs o cale lungă, fetițo!" lipsește, poate pentru că femeia reprezentată în afiș nu ar tolera apelativul "fetițo" ("baby") și pentru că grupurile de feministe protestaseră deja împotriva cuvîntului sexist și jignitor din slogan. De remarcat, de asemenea, transformarea suferită de imaginea femeii din reclama la Virginia Slims. Nu mai este zîmbitoare, drăgăstoasă, o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Lights continuă să fie sortimentele dominante, cuvintele în sine nu mai apar în mod vizibil în reclama din 1988, așa cum apăreau în cele anterioare, după cum nu apare nici pachetul. Fără îndoială, această femeie "tare" contrazice imaginea de țigări "slabe" și afișul propune în schimb puterea și un progres (îndoielnic) în schimbul supleții și fineții. Cu toate acestea, părul blond, tapat, curgîndu-i pe umeri, dantura perfectă expusă într-un zîmbet cuceritor și în special poziția cu picioarele desfăcute este extrem de sugestivă și îmbietoare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lectură a reclamelor nu numai că îl ajută pe individ să reziste manipulării, dar arată cum un element atît de inofensiv ca publicitatea poate prezenta mutații majore în modul de expresie și în modele de identitate. De exemplu, cele două afișe pentru Virginia Slims sugerează că cel puțin o anumită categorie de femei (albe, din straturile superioare ale societății) cîștigau la momentul respectiv un grad sporit de putere în societate și că femeile erau atrase de imagini mai puternice, mai autonome
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
face apariția chiar cowboyul Marlboro, într-o nouă campanie promoțională. Una dintre reclame este un exemplu al noii strategii promoționale care impune ca însuși consumatorul să producă semnificația în maniera în care ar face-o cu un text modernist. Acest afiș de format mare înfățișează două mîini uriașe (probabil ale bărbatului Marlboro însuși) ținînd o pereche de mănuși și o țigară prinsă între două degete noduroase și asprite de vreme. Singura inscripție în afara listei obligatorii de ingrediente și a avertismentului cu privire la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
greu nu este înfățișat fumînd. S-ar părea că Marlboro este oarecum stînjenit de produsul firmei și poate vinde doar naturalețe și masculinitate și moarte, așa cum scrie în avertismentul medical tipărit într-o casetă cu blazon în colțul din josul afișului. Diversitatea strategiilor folosite în reclamele de țigări indică faptul că agențiile de publicitate din capitalismul contemporan nu sînt cîtuși de puțin sigure cu privire la ceea ce va atrage potențialii clienți spre produsele lor sau cu ce imagini se identifică aceștia. Căci, așa cum
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
str. Smârdan, 51; Cucu (doamna), Dor., B-dul Elisabeta; Göbl, C., str. Doamnei, 14; Göbl (frații), Pasagiul Român, 12; Conduratu & Rădulescu, str. Teatrului, 8; Grassiany, El., str. șelari, 10; Grecescu, Al., str. știrbei Vodă, 4; Imprimeria „L’Indépendance Roumaine“, ziare, cărți, afișe, str. Clemenței, 1; Imprimeria Statului, str. Brâncoveanu, 9; Luis, Gr., str. Academiei, 24; Mihăilescu, șt., str. Covaci, 14; Miulescu, N., Calea Victoriei, 32; Rubin, T., tipografia ziarului Sylloghi, str. Smârdan, 9; Socec & Teclu. Atelier tipografic. Litografie, cromolitografie, heliografie, zincografie etc. Specializat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mic, tot cu litere de computer: ,,conducerea!’’ Nu se găsea pe acesta nici cea mai vagă semnătură sau vreun semn de ștampilă directoricească, nici nu cred că erau obligatorii sau că puteau avea vreo importanță câtuși de mică. Un simplu afiș ce îmi sărise în ochi la auzul vorbelor ,,oficiale’’ rostite de doamna Mari. Există acolo și asta e pe puțin un semn de autoritate, un semn vag dar sigur, de normalitate. Bărbosu, îmbrăcat în halat alb, cu chelie pe creștet
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
erorile anticilor și combaterea ideilor lor, dar vom fi păstori foarte răi de suflete dacă am ignora ceea ce murmură astăzi muncitorii prin ateliere, ori se insinuează prin orice formă de tipăritură, ziar, revistă, carte, broșură, foaie volantă, sau chiar și afișe de pe ziduri“. 48. A venit timpul să ne eliberăm de slugărniciile lumești ale trecutului și să conștientizăm superioritatea noastră absolută A sosit timpul să ne debarasăm de aservirile seculare ale trecutului, care ne-au făcut să creștem într-o atmosferă
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
a hotărârii manifestanților, fu silit să bată în retragere. Repede se sui în careta care-l aștepta la poartă. După el studenții vociferau și amenințau, i s-au aruncat cu plesnitori în caretă, i s-au lipit pe spatele trăsurii afișe injurioase! După ce d-rul a plecat în fugă, poliția, înștiințată, veni în forță și ocupă curtea spitalului. Noi, studenții din agitație, țineam cartierul general la cafeneaua Regală, instalată sub hotel Regal, în colțul str. Regale cu str. Academiei. Era o mare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Ion Brătianu, Ion I.C. Brătianu, este lungă și nu mai prejos de a marilor națiuni din lume. Pentru a vorbi cu terminologia de azi, România era un stat democratic, o societate deschisă, accesibilă. Pe porțile palatului regal se puteau lipi afișe de genul "de închiriat", cam așa se terminau unele manifestații publice de pe străzile Capitalei. Cei 12 ani de guvernare liberală ai lui Ion C. Brătianu au dat o structură solidă statului român. Ctitorii partidului liberal, I. C. Brătianu, C.A. Rosetti
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
oficiile locale fiind organele de execuție ale oficiului național de turism. S-a construit pentru organismul central, localul de pe strada Wilson, în spatele Ministerului de Interne. Acest important edificiu a fost echipat cu un modern atelier pentru confecționarea de broșuri și afișe de propagandă turistică, cu un laborator fotografic întocmind o arhivă cu fotografii, necesară tuturor genurilor de manifestări de propagandă și cu un studio cinematografic, adus din Germania, pentru producția de filme documentare și pentru crearea unui jurnal cinematografic sonor, săptămînal
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Rînca, Omul, Valea Jepilor, Bîlea, Ciucaș, Cristianul Mare, Gura Zlotei etc. Pentru a fi prezenți în străinătate, s-au înființat la Paris pe bulevardul Champs-Elysées și la Berlin pe Unter den Linden cîte un birou de turism, înzestrat cu broșuri, afișe și personal calificat pentru informarea străinilor asupra frumuseților din România. Au fost primele birouri de acest gen în cele două capitale europene. În prezent, mai toate țările au astfel de birouri în diferite orașe din lume. În ianuarie 1937, am
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]