7,836 matches
-
plecare. Prima "oglindă" teoretică ar trebui de aceea să provoace în a doua o imagine clară și utilă, la rândul ei, cunoașterii. Propria mea propunere nu se dorește o duplicare, ci o sinteză a lecturilor critice, la o distanță necesară afirmării unei alte/noi interpretări. Formei generale a imaginarului colectiv, care ne va permite o ordonare a structurilor lui componente, îi va corespunde o formă adaptată la perioada medievală și la un anumit areal de civilizație - ortodox românesc −, rețea dedusă din
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dar și relațiile care interesează direct antropologia puterii (stăpân-supus, putere laică-putere religioasă, putere publică-putere privată). La fiecare nivel (tipologiile masculine și feminine, respectiv structurile spațiu-timp pentru planul terestru și pentru lumile fantastice) rezultă "module" determinate de un ritm binar, prin afirmarea și negarea valorilor. Ele includ modelele și anti-modelele lumii laice, dar și exemplaritatea recomandată de biserică și figurată de "personajele" teologice sau hagiografice, contrapuse bestiarului. Funcțiile imaginației sunt revelate diferit de "ochiurile" acestei matrice pe care am ales-o pentru
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
românizat de Ureche cu referire la Ștefan cel Mare, "singur țiitor (însuși țiitoriu) preste toată Țara Moldovei", dar și în Învățăturile lui Neagoe Basarab (187, 189), ... acoperă nu numai eminența marelui basileu în raport cu asociatul său la tron, ci totodată o afirmare de independență și de suveranitate. ... Acest titlu făcea din domn, mai întâi pentru proprii săi supuși, un monarh de aceeași esență cu basileus-ul, fără dislocarea schemei bizantine a ierarhiei politice, dar desprinzându-se de ideea de ecumenicitate, care la Bizanț
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
al atributului imperial bizantin autocrator, cu egalul său românesc "singur țiitor". Calificativul are aceeași semnificație cu formula rex est imperator in regno suo, care cu numai un secol mai devreme își făcea apariția sub pana juriștilor regilor Franței, ca o afirmare a puterii depline a suveranului lor. Putere deplină pe plan intern, unde deține toate atributele unei autorități quasi-imperiale, putere deplină pe plan internațional, unde nu depinde de nicio altă autoritate. (Romanitatea orientală în Evul Mediu 198-99) Populația acceptase creștinismul încă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
altceva decât dreapta credință a bisericii romane. Apelul este lansat însă de "latini", adică (în imaginarul ortodox) de "barbarii" care au invadat în secolul XIII sfântul oraș al lui Constantin I, au trădat basileul de drept prin nesupunere și prin afirmarea unei alte autorități clericale, rupte de instituția puterii (basilëìa) recunoscute mai târziu de români. Se adaugă la aceasta și politica principalilor agenți ai prozelitismului catolic, maghiarii, de subordonare vasalică sau chiar de asimilare teritorială a formațiunilor statale românești
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
acestei idei programele "grecești" de resuscitare a "visului basileic", diferite față de contextualizarea lui de către români (Lemny, Sensibilitate și istorie 146-206). Ele conferă în definitiv o linie politică relativ consecventă, în ciuda unor momente istorice dificile, și de conversie a intereselor statale. Afirmarea în istorie a unui comportament diplomatic asumat și a unei direcții politice configurate coerent a menținut spiritualitatea ortodoxă românească, a întărit capacitatea de rezistență, religioasă și culturală, într-o zonă cu o tectonică aparte, o zonă de intersecție a unor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în ultimul rând, politice. Dar, între ambiția acestui vis și modalitățile de realizare a lui, au apărut disonanțe, care, în timp, s-au făcut resimțite mai mult decât se putea crede inițial. Mai întâi, pentru români, cum am subliniat deja, afirmarea moștenirii bizantine − o constantă politică atestată documentar − nu a însemnat și acuratețe în preluarea sistemului politic. Uneori, ca în cazul lui Mircea I Basarab, Ștefan III, Neagoe Basarab, Alexandru Lăpușneanu, Constantin Brâncoveanu, au existat programe politice anti-otomane eficiente și bine
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
viața cotidiană, cât și manifestările sensibile, conform codurilor legiuitoare. Surse importante sunt (în același timp și normative morale) Biblia, Ecclesiastul și Leviticul, textele patristice, scrierile bizantine (Cronica lui Skilitze, Viața lui Philateros, Cronica lui Psellos) și hagiografiile, care condamnă, prin afirmarea în compensație a virtuților eroului glorios, "anti-modelul" feminin (așa cum aflăm și din scrierea lui Dosoftei, Viața și petreacerea svinților). Spațiul românesc, precum și celelalte din "familia" ortodoxă, departe de occidentul inchiziției, operează diferit cu morala creștină; o adaptează în ce privește relația din cadrul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
păcatului adamic. Aparițiile supranaturale sunt de factură diferită, conform tipologiei trasate de Todorov, în funcție de prezența divinității. Între fabulosul popular, mirabilul creștin al hagiografiilor, miraculosul apocaliptic și fantasticul Alexăndriei, imaginarul puterii nu percepe mari diferențe de substanță, el concentrându-se pe afirmarea masculinității și pe miturile corespondente. Tipologia feminină este tratată mult mai fantezist, dat fiind că, în imaginar, ea își găsește locul mai curând în "lumile" damnate, acolo unde au loc metamorfozele spectaculoase. În O samă de cuvinte sau în Istoria
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
În lumea creștină, domus (biserica) devine alături de salus calea de refugiu din fața unei realități periculoase, astfel încât, prin ieșirea de sub semnul păcatului, să poată fi recuperată sacrul. Dacă "intrarea" în viață este o căutare simbolică a alterității, a Tatălui creator, prin afirmarea propriei identități, domus-ul reflectă labirintul interior al omului creștin medieval, psihismul lui. Într-un joc ontologic, casa semnifică și se semnifică, distribuie și cumulează, micro- și macrocosm devenind în ea convergente. Trupul, desprinzându-se din "acasa" maternă (maculată), așa cum o
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în imaginarul popular creștin (Durand, Aventurile imaginii 137). După criza teologiei creștine din secolul XVI, moment la care a aderat burghezia în ascensiune și care a fost valorizat nu doar printr-o reformă instituțională și dogmatică, ci și printr-o afirmare economică și socială, Contra-Reforma constituie al treilea moment major pe care îl cunoaște iconodulia în civilizația occidentală. Împotriva tezelor lui Martin Luther și Jehan (Cauvin) Calvin, la rândul lor vehemente în acuzarea cultului sfinților și a căutării deliberate a efectelor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
din timpul creștinismului medieval), războaiele religioase și mai ales Războiul de 30 de ani au constrâns imaginarul mistic să se manifeste fie insurgent, la nivelul instituțiilor religioase marginale, fie la nivel individual, critic deopotrivă față de cele două mișcări religioase majore. Afirmarea noilor atitudini polemice, de grup sau în forme individuale, precum și devalorizarea bazelor confesionale tradiționale au provocat o slăbire a rolului imaginii religioase. Neo-raționalismul veacului iluminist a constituit în parte contra-replica dată barocului și exceselor în reprezentarea sacrului din secolul precedent
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
vor fi respectate timp de încă două secole (până în contemporaneitate), iar ierarhiile politice, viața politică, angrenajul retoric răspund și în momentul de față, pe alocuri, unor reprezentări medievale ale puterii. Atitudini iconoclaste Prăbușirea civilizației grecești, a imperiului lui Alexandru Macedon, afirmarea și transformarea radicală a imperiului roman, apariția creștinismului și instituționalizarea lui, ruptura dintre Bizanț și Roma în secolul IV, reluată apoi în diferite forme până în secolul XI, triumful Islamului, cruciadele au fost tot atâtea momente de răscruce, și pentru istoria
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de credință populară, compensatorii în relație cu ideologiile oficiale. Paradoxul imaginarului european vine tocmai din natura sa (fenomen mental, dar și înmagazinat în cultura materială; reflectă și, la rândul lui, este reflectat de ea) și din istoria sa duală, a afirmărilor spectaculoase în raport cu (auto)negările. În cadrul lui, imaginea nu are în sine o valoare de fals sau de adevăr, pentru că ea este un mijloc de a reda o realitate percepută (prin imaginația mimetică sau icastică), o provocare mentală (prin imaginația simbolică
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
perioadele iconoclaste, imaginarul colectiv a continuat să se manifeste și să se îmbogățească; chiar dacă imaginea religioasă a fost retrasă și negată, temporar sau definitiv, din clădirile de cult, funcția imaginației și mentalitățile care susțin imaginarul s-au manifestat permanent. Oare afirmarea și negarea imaginii sunt cauzate mai curând de dorința/de frica de oglindire în ea a ființei și a chipurilor alterității sale? Este posibil ca aspectele controversate ale imaginarului să fi apărut din spaima în fața necunoscutului, din noi și din
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
timpului și experiențele sale majore. M. Mead atrage atenția asupra rolului stimulativ pe care îl exercită asupra creativității, culturile iubitoare de gândire divergentă în care esențial este procesul și nu produsul creativ. Teresa M. Amabile consideră că ambianța poate favoriza afirmarea creativă sau o poate bloca prin presiunea la conformism, o cale de depășire a acesteia, fiind motivația intrinsecă a indivizilor. În studiile sale, Teresa M. Amabile identifică șase factori de mediu ce influențează creativitatea: 1. evaluarea așteptată - oamenii care sunt
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
sub formă de trăiri atitudinale. D. Temperamentul este dimensiunea dinamico-energetică a personalității care se exprimă cel mai pregnant în conduită, fiind cea mai ușor constatabilă latură a personalității. Nu există vreun tip temperamental inapt pentru creație, dar în funcție de domeniul de afirmare, este posibil ca un tip temperamental să predomine. Particularitățile temperamentale influențează stilul activității creatoare (continuu sau în salturiă ceea ce se răsfrânge asupra productivității și eficienței. E. Caracterul - ansamblul de atitudini direcționate divers: către sine, alții , către muncă, norme și valori
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
poate fi o greșeală. Fiecare persoană are nevoie de condiții specifice pentru a se putea afirma. Nu putem acuza în bloc educația de a fi nimicit talent creator, pentru că realitatea infirmă acuzația. Școala de toate gradele influențează formarea dezvoltarea și afirmarea persoanelor creatoare. În toată lumea se fac eforturi pentru modernizarea școlii. Școala poate influența însă și negativ creativitatea, atunci când se exagerează rolul memoriei, când se pune un accent prea mare pe predarea informației care se găsesc ușor în orice tratat de
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
creștin și absurd. Există exemple de creștini care nu cred în viața viitoare. În legătură cu opera de artă, ar fi deci posibil să se precizeze una din direcțiile analizei absurde, așa cum s-a putut întrezări în paginile precedente. Ea duce la afirmarea "absurdității Evangheliei", punând în lumină ideea, fecundă în urmări, că convingerile pot merge mână în mână cu lipsa de credință. Vedem, dimpotrivă, cum autorul Demonilor, deși deprins cu aceste drumuri, a apucat, în cele din urmă, pe o cale cu
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
ei sunt în acord cu regulile pe care le-am fixat mai înainte. E vorba aici doar de o anumită perseverență. 5 Nu spun "îl exclude pe Dumnezeu", ceea ce ar însemna iarăși a afirma. 6 1 Precizăm încă o dată: nu afirmarea lui Dumnezeu este pusă aici în discuție, ci logica prin care s-a ajuns la ea. 7 Chiar epistemologiile cele mai riguroase presupun metafizici. Și asta în asemenea măsură, încft metafizica multora dintre gânditorii epocii constă în a nu avea
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
spirituale. Însă ca existență individuală și auto-suficientă, eliberată de experiența artistică sau estetică, opera presupune o anumită categorie ontologică prin însăși ideea de perseverență. Ideea de perseverență prezintă un proces complex de existență. Multiplicitatea operei de artă vine tocmai din afirmarea unei duble ipostaze a operei ca obiect material și ca experiență estetică. Deci, experiența estetica este bazată sau dedusă prin contemplarea unui obiect de artă care are la bază o prezență fizică. În acest sens, Santayana dezvoltă ideea de esență
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
acestor raporturi în activitatea echipelor sportive. Pe baza unor transformări și chiar restructurări sportul a trecut de la faza de divertisment la faza de "activitate încărcată de responsabilitate socială - domeniu de cercetare a limitelor superioare ale posibilităților umane și domeniu de afirmare complexă a personalității sportivului."[24] Ca manifestare colectivă, sportul angajează în confruntările sale echipa sportivă, care ca unitate de acțiune și putere de luptă depășește dimensiunile indivizilor ce o compun și folosind toate potențele relațiilor psihosociale, o duce la eficiența
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
în trecut. [46] Principalele funcții psihologice ale echipei sportive sunt: a. - funcția de integrare b. - funcția de reglementare a relațiilor interindividuale c. - funcția de reglementare a relațiilor intraindividuale d. - funcția de securitate. În cazul echipelor sportive, nevoia de integrare, de afirmare, de recunoaștere, poate fi satisfăcută la un nivel superior. 3.2 Procesul de realizare a sarcinii 3.2.1. Natura sarcinii în echipele de polo pe apă Natura sarcinii în echipele de polo pe apă depinde de tipul de grup
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
tacticii în obținerea victoriei. 4.3.11 Funcțiile procesului de comunicare în echipele de polo pe apă Ca proces de grup, comunicațiile îndeplinesc în echipa de polo pe apă câteva funcții: - facilitează realizarea sarcinii; - favorizează coeziunea grupului; - valorizează grupul: permit afirmarea originalității grupului, justifică existența sa; - rezolvă problemele grupului (rol terapeutic); - facilitează ca grupul să devină cadru de referință pentru individ. PROCESUL AFECTIV -APRECIATIV ÎN ECHIPELE DE POLO PE APĂ 5.1 Interacțiunea în cadrul grupului sportiv și afectivitatea "în grup” și
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
mare măsură 4. Nu 11. La întrebarea: Dacă da, care au fost principalele beneficii ? Elevii au răspuns astfel: - „accederea în sportul de performanță” - „plăcerea victoriei” - „mod distractiv de petrecere a timpului liber” - „sunt mai sănătoasă” - „plăcerea de a face sport” - „afirmarea mea ca om, ca persoană” - „dezvoltare fizică și psihică” - „m-a ajutat să mă cunosc și să mă accept cum sunt” - „încredere în forțele proprii” - „experiența în acest joc” - „petrecerea timpului liber într-un mod util ” La aceste întrebări elevele
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]